28/04/2015

(Psiho)MOTRICITATE. Sprijin, preventie si compensare

Autor : Frederique Wauters-Krings      
Editura ASCR
Colectia Psihologul expert
An aparitie : 2015
Editia a I      
Traducerea Iulia Mateiu
ISBN 978-606-8244-83-9
Nr pagini : 388
Format 210 x 280
Pretul la data postarii : 50 lei la Editura, 55 lei la psihoshop, 60 lei la librarie.net
pdf aici

Descrierea editurii: 

O CARTE PRACTICĂ, APLICATIVĂ, care răspunde concret multor întrebări legate de dezvoltarea copilului de vârstă preşcolară şi şcolară mică

  • Ce raport există între corp, mişcare, gândire, relaţionare?
  • Cum să fii un cadru didactic „suficient de bun”?
  • Se cuvine să-l lăsăm pe copil să se joace spontan sau să-i orientăm jocurile?
  • Ce fel de experienţe motrice propui, pentru ce vârstă, cu ce scop?
  • Cum prezinţi şi cum animi un joc colectiv?
  • Situaţiile motrice pot compensa anumite tulburări de dezvoltare?
  • De ce le place copiilor să sară, să cadă, să se joace de-a lupul?
  • Trebuie să intervenim în alegerea mâinii folosite în activităţile grafice?
  • Ce situaţii propui pentru a înlesni percepţia spaţiului, a timpului, a corpului?

  • *
    Frédérique Wauters-Krings este profesoară de educaţie fizică şi kinetoterapie pentru nivelul liceal, fiind specializată în psihomotricitate şi licenţiată în Ştiinţele educaţiei. Predă educaţie corporală şi psihomotricitate la Înalta Şcoală Leonardo da Vinci din Louvain-la-Neuve (Belgia).

    *
    Cartea prezintă într-o manieră structurată de ce şi cum experienţele senzoriale şi motrice sprijină dezvoltarea şi învăţarea, compensează dificultăţile, previn anumite retarduri.
    Lucrarea precizează, pentru fiecare domeniu, obiectivele generale, pistele metodologice şi didactice, propune o mulţime de activităţi şi referinţe pentru activitatea de observare.

    Ea se adresează diferiţilor actori din educaţie: părinţi, ergoterapeuţi, cadre didactice, educatori, logopezi, ortofonişti, kinetoterapeuţi, specialişti în psihomotricitate.

    Cuprins:

    Mulţumiri  5
    Prefaţă  7
    Introducere  9


    I. Dezvoltare şi învăţare
    1. Ce înseamnă să înveţi? 14
        1.1.  Definiţie  14
        1.2.  Descrierea procesului  14
        1.3.  Schema sintetică  16
        1.4.  Explicarea neurofiziologică a procesului  16
        1.5.  Maturizare, experienţe, stadii, perioade critice  17
    2. Câţiva parametri ai învăţării  19
        2.1.  Aspectele cognitive, afective, sociale şi motorii sunt interdependente  19
        2.2. Experimentarea, dezvoltarea şi învăţarea sunt indisociabile  20
        2.3.  Copilul învaţă pentru că se joacă  20
        2.4.  Memoria şi învăţarea sunt strâns legate  21
        2.5.  Relaţiile sociale favorizează învăţarea  21
        2.6.  Limbajul este central în dezvoltare şi în învăţare23

    II. (Psiho)motricitate şi abilităţi motrice
    1. Dezvoltarea şi învăţarea abilităţilor motrice  26
        1.1.  Definiţii şi caracteristici  26
        1.2.  Mize  27
            1.2.1.  Mize motorii  27
            1.2.2.  Mize sociale şi afective  27
            1.2.3.  Mize cognitive  28
        1.3.  Etape ale învăţării gesturilor motorii (praxii)  28
            1.3.1. Faza verbală  28
            1.3.2. Faza verbo‑motrică  28
            1.3.3. Faza motrică  28
        1.4.  Indiciile unor progrese ale abilităţilor  29
            1.4.1. Mişcările devin automate  29
            1.4.2. Acţiunea este mai puţin globală, gestul devine epurat  29
            1.4.3. Postura este adaptată anticipat  29
            1.4.4.  Mişcările sunt coordonate, gesturile se leagă  30
        1.5.  Parametri ai învăţării motorii  30
            1.5.1.  Maturizarea motrică  30
            1.5.2.  Dezvoltarea fizică  31
            1.5.3.  Coordonarea funcţiilor musculare statice şi dinamice  31
            1.5.4.  Metabolism  32
            1.5.5.  Sisteme de control al abilităţilor  33
    2. Principii metodologice generale  36
        2.1. Solicitaţi în mod corespunzător sistemul locomotor  36
        2.2. Ţineţi cont de etapele învăţării abilităţilor  36
        2.3. Înmulţiţi situaţiile  36
        2.4. Repetaţi situaţiile  37
        2.5. Variaţi situaţiile  37
        2.6. Propuneţi provocări ludice  37
        2.7. Ţineţi cont de afectivitate  38
        2.8. Provocaţi conştientizarea  38
        2.9. Observaţi dificultăţile motrice  38
        2.10. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  38
    3.  Etapele dezvoltării motorii 40
        3.1. De la naştere până la vârsta de un an  40
        3.2. De la un an la doi ani  44
        3.3. De la 2 la 3 ani  46
        3.4. De la 3 la 4 ani  47
        3.5. De la 4 la 6 ani  48
        3.6. De la 6 la 7 ani  49
        3.7. Dezvoltarea comportamentelor motorii de bază de la naştere la vârsta de şapte ani  50
    4. (Psiho)motricitate şi lateralizare  51
        4.1. Definiţii şi caracteristici  51
        4.2. Mize  52
            4.2.1. Mize sociale şi afective  52
            4.2.2. Mize motorii  52
            4.2.3. Mize cognitive  53
        4.3. Recomandări  metodologice specifice  54
            4.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  54
            4.3.2. Lăsaţi lateralitatea să se instaleze spontan  54
            4.3.3. Observaţi dominanţa manuală  54
            4.3.4. Deosebiţi lateralizarea de cunoaşterea stânga‑dreapta  54
        4.4. Căi de acţiune 55
            4.4.1. Material  55
            4.4.2. Situaţii motrice  55
            4.4.3. Teste de observare  55
            4.4.4. Situaţii de conştientizare  56
        4.5. Observarea lateralizării  56
    5. (Psiho)motricitatea şi funcţia tonică  57
        5.1. Definiţii şi caracteristici  57
            5.1.1. Definiţii  57
            5.1.2. Manifestări ale tonusului  57
        5.2.  Mize  58
            5.2.1.  Mize sociale şi afective  58
            5.2.2. Mize motorii  58
        5.2.3. Mize cognitive  59
        5.3. Recomandări  metodologice specifice  60
            5.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  60
            5.3.2. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  60
            5.3.3. Urmăriţi integritatea organică  60
            5.3.4. Respectaţi nevoia de siguranţă prin regularitate şi organizare  60
            5.3.5. Răspundeţi nevoii de descărcare  61
            5.3.6. Răspundeţi nevoii de dinamizare a tonusului  61
            5.3.7. Răspundeţi nevoii de moderare a tonusului  61
            5.3.8. Dezvoltaţi capacitatea de adaptare conştientă şi voluntară a tonusului   61
        5.4.  Căi de acţiune 62
            5.4.1. Material  62
            5.4.2. Situaţii motrice  62
            5.4.3. Situaţii de conştientizare  68
        5.5. Observarea funcţiei tonice  68
    6.  (Psiho)motricitate şi abilităţi posturale  69
        6.1.  Definiţii şi caracteristici  69
        6.2.  Mize  69
            6.2.1. Mize sociale şi afective  69
            6.2.2. Mize motorii  70
            6.2.3.Mize cognitive  70
        6.3.  Recomandări metodologice specifice  71
            6.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copilului  71
            6.3.2. Variaţi, înmulţiţi, repetaţi situaţiile într‑un context ludic  71
            6.3.3. Ţineţi cont de legile fizice ale echilibrului  71
            6.3.4. Fiţi atenţi la implicarea cognitivă  72
            6.3.5. Ţineţi cont de afectivitate  72
        6.4.  Căi  de acţiune  73
            6.4.1.  Material  73
            6.4.2. Situaţii motrice  73
            6.4.3. Situaţii de conştientizare  75
        6.5.  Observarea funcţiei posturale  76
    7. (Psiho)motricitate şi motricitate globală  77
        7.1. Definiţii şi caracteristici  77
        7.2.  Mize  78
            7.2.1. Mize sociale şi afective  78
            7.2.2. Mize motorii  78
            7.2.3. Mize cognitive  78
        7.3.  Recomandărimetodologice specifice  79
            7.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  79
            7.3.2. Ţineţi cont de dezvoltarea capacităţilor fizice  79
            7.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  79
            7.3.4. Urmăriţi siguranţa copiilor  79
        7.4. Căi  de acţiune  79
            7.4.1. Material  79
            7.4.2. Situaţii motrice  80
            7.4.3. Situaţii de conştientizare  82
        7.5.  Observarea motricităţii globale  82
    8. (Psiho)motricitate şi motricitate manuală  83
        8.1.  Definiţii şi caracteristici  83
        8.2.  Mize  84
            8.2.1. Mize sociale şi afective  84
            8.2.2. Mize motorii  84
            8.2.3. Mize cognitive  85
        8.3.  Recomandări metodologice specifice  85
            8.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  85
            8.3.2. Provocaţi lateralizarea manuală  85
            8.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  85
            8.3.4. Corectaţi postura şi modul de prindere a obiectelor în acţiunile de manipulare  87
        8.4.  Căi  de acţiune  87
            8.4.1. Material  87
            8.4.2. Situaţii motrice  87
            8.4.3. Situaţii de conştientizare  90
        8.5.  Observarea motricităţii manuale  90
    9.  (Psiho)motricitate şi grafism  91
        9.1. Definiţii  91
        9.2. Mize  92
            9.2.1. Mize sociale şi afective  92
            9.2.2. Mize motorii  93
            9.2.3. Mize cognitive  93
        9.3.  Recomandări  metodologice  94
            9.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  94
            9.3.2. Treziţi dorinţa, plăcerea, nevoia de a lăsa urme  96
            9.3.3. Solicitaţi strategii cognitive  96
            9.3.4. Exersaţi motricitatea manuală  96
            9.3.5. Încurajaţi alegerea mâinii dominante  96
            9.3.6. Urmăriţi postura şi modul de prindere a instrumentului  96
            9.3.7. Învăţaţi‑i să‑şi planifice gesturile  97
            9.3.8.  Acordaţi timp pentru exerciţiu şi repetiţie în vederea automatizării gestului  98
            9.3.9. Provocaţi conştientizarea diferitelor producţii și a strategiilor aplicate  98
        9.4. Căi  de acţiune  98
            9.4.1.  Material  98
            9.4.2.  Grafisme  98
            9.4.3.  Situaţii motrice  98
            9.4.4. Situaţii de conştientizare  102
        9.5.  Observarea motricităţii grafice  103
    10.  (Psiho)motricitate şi motricitate expresivă  106
        10.1.  Definiţii şi caracteristici  106
        10.2.  Mize  106
            10.2.1. Mize sociale şi afective  106
            10.2.2. Mize motorii  107
            10.2.3. Mize cognitive  107
        10.3.  Recomandări  metodologice specifice  108
            10.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 108
            10.3.2. Variaţi, repetaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  108
            10.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la cultură şi la familie  108
            10.3.4. Ţineţi cont de afectivitate  108
            10.3.5. Îmbogăţiţi imaginarul şi imaginaţia  109
            10.3.6. Provocaţi creaţia  109
            10.3.7. Provocaţi conştientizarea expresivităţii motrice  110
        10.4.  Căi de acţiune  110
            10.4.1. Material  110
            10.4.2. Situaţii motrice  110
            10.4.3. Situaţii de conştientizare  116
        10.5.  Observarea motricităţii expresive  116
    11.  Observarea competenţelor motrice  117

    III. (Psiho)motricitate şi abilităţi cognitive
    1.  Dezvoltarea cognitivă şi însuşirea abilităţilor cognitive  122
           1.1.  Definiţii şi caracteristici  122
           1.2.  Piaget ‑ Vîgotski ‑ Tardif  122
           1.3.  Diferenţe individuale şi învăţare  123
           1.4.  Etape ale dezvoltării cognitive – câteva repere  124
    2.  (Psiho)motricitate, motivaţie, atenţie, memorare, metacogniţie, limbaj, transfer  129
           2.1.  Definiţii şi caracteristici  129
                  2.1.1. Motivaţia  129
                  2.1.2. Atenţia  130
                  2.1.3. Memoria  131
                  2.1.4. Limbajul  134
                  2.1.5. Metacogniţia  134
                  2.1.6. Transferul  135
           2.2.  Recomandări metodologice  135
                  2.2.1. Fiţi un exemplu  135
                  2.2.2. Creaţi un mediu propice învăţării implicite a motivaţiei  135
                  2.2.3. Creaţi un mediu propice exersării implicite a atenţiei  136
                  2.2.4. Creaţi un mediu propice exersării implicite a memoriei  136
                  2.2.5. Creaţi un mediu propice dezvoltării limbajului  137
                  2.2.6. Creaţi un mediu propice exersării implicite a metacogniţiei şi a transferului  137
                  2.2.7. Exersaţi utilizarea implicită a strategiilor, învăţaţi‑i să înveţe  137
           2.3.  Căi  de acţiune  137
                  2.3.1. Situaţii motrice  137
                  2.3.2. Situaţii de conştientizare  138
    3.   (Psiho)motricitate şi rezolvarea de probleme  140
           3.1.  Definiţii şi caracteristici  140
           3.2.  Mize  141
                  3.2.1. Mize sociale şi afective  141
                  3.2.2. Mize motorii  141
                  3.2.3. Mize cognitive  141
           3.3.  Recomandări  metodologice  143
                  3.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  143
                  3.3.2. Provocaţi implicarea în realizarea unei sarcini  143
                  3.3.3. Provocaţi reprezentarea problemei  143
                  3.3.4. Provocaţi folosirea strategiilor de rezolvare  144
                  3.3.5. Provocaţi evaluarea strategiilor  145
           3.4.  Căi  de acţiune  146
                  3.4.1. Material  146
                  3.4.2. Situaţii motrice  146
                  3.4.3. Situaţii de conştientizare  146
           3.5.  Observarea rezolvării de probleme  146
    4.   (Psiho)motricitate, trezire senzorială şi percepţie  147
           4.1.  Definiţii şi caracteristici  147
                  4.1.1. Definiţie  147
                  4.1.2. Fiziologia percepţiei  147
                  4.1.3. Canalele senzoriale  148
           4.2.  Mize 148
                  4.2.1. Mize sociale şi afective  149
                  4.2.2. Mize motorii  149
                  4.2.3. Mize cognitive  149
           4.3.  Recomandări  metodologice specifice  150
                  4.3.1. Provocaţi învăţarea rezolvării de probleme  150
                  4.3.2. Fiţi atent la integritatea neurologică  150
                  4.3.3. Fiţi atent la context  151
                  4.3.4. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  151
                  4.3.5. Provocaţi folosirea adecvată a canalelor senzoriale  153
                  4.3.6. Favorizaţi atenţia, concentrarea  153
                  4.3.7. Solicitaţi memorarea  153
                  4.3.8. Solicitaţi limbajul  154
                  4.3.9. Provocaţi stabilirea unor raporturi logice  154
                  4.3.10. Provocaţi discriminarea  154
                  4.3.11. Provocaţi recunoaşterea  154
                  4.3.12. Provocaţi identificarea  155
                  4.3.13. Provocaţi reproducerea directă sau amânată  155
                  4.3.14. Provocaţi producerea  155
                  4.3.15. Provocaţi evaluarea calitativă  156
                  4.3.16. Provocaţi estimarea şi măsurarea  156
           4.4.  Căi  de acţiune  157
                  4.4.1. Material  157
                  4.4.2. Situaţii motrice  157
                  4.4.3. Situaţii de conştientizare  163
           4.5.  Observarea trezirii senzoriale şi a percepţiei  163
    5.  (Psiho)motricitate, percepţia corpului şi structurarea schemei corporale  164
           5.1.  Definiţii şi caracteristici  164
                  5.1.1. Definiţii  164
                  5.1.2. Caracteristicile legate de structura şi funcţiile corpului  164
                  5.1.3. Caracteristicile legate de poziţia şi orientarea corpului  165
                  5.1.4. Precizarea conceptelor asociate  165
           5.2.  Mize  166
                  5.2.1. Mize sociale şi afective  166
                  5.2.2. Mize motorii  166
                  5.2.3. Mize cognitive  166
           5.3.  Recomandări metodologice specifice  167
                  5.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială  167
                  5.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive  167
                  5.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  167
                  5.3.4. Urmăriţi calitatea informării  170
                  5.3.5. Luaţi în considerare trecerea de la corpul trăit şi simţit la corpul perceput  170
                  5.3.6. Ţineţi cont de afectivitate  170
           5.4.  Căi de acţiune  170
                  5.4.1. Material  170
                  5.4.2. Situaţii motrice  170
                  5.4.3. Situaţii de conştientizare  172
           5.5.  Observarea percepţiei corpului  173
    6.   (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea spaţiului  174
           6.1.  Definiţii şi caracteristici  174
                  6.1.1. Definiţii  174
                  6.1.2. Caracteristicile structurale  174
                  6.1.3. Caracteristicile contextuale  175
           6.2.  Mize  175
                  6.2.1. Mize sociale şi afective  175
                  6.2.2. Mize motorii  175
                  6.2.3. Mize cognitive  175
           6.3.  Recomandări metodologice specifice  176
                  6.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme, trezirea senzorială  176
                  6.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive  176
                  6.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  176
                  6.3.4. Urmăriţi calitatea informării  179
                  6.3.5. Invitaţi copiii să se servească de corp ca sistem de referinţă  179
                  6.3.6. Planificaţi trecerea de la spaţiul trăit şi simţit la spaţiul perceput  179
                  6.3.7. Provocaţi cunoaşterea părţilor stângă şi dreaptă  180
                  6.3.8. Ţineţi cont de afectivitate  180
           6.4.  Căi  de acţiune  181
                  6.4.1. Material  181
                  6.4.2. Situaţii motrice  181
                  6.4.3. Situaţii de conştientizare  185
           6.5.  Observarea percepţiei spaţiului  186
    7.   (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea timpului  187
           7.1.  Definiţii şi caracteristici  187
                  7.1.1. Definiţii  187
                  7.1.2. Ordinea şi succesiunea  187
                  7.1.3. Durata  188
                  7.1.4. Viteza  188
                  7.1.5. Ritmul  189
           7.2.  Mize 190
                  7.2.1. Mize sociale şi afective  190
                  7.2.2. Mize motorii  190
                  7.2.3. Mize cognitive  190
           7.3.  Recomandări  metodologice specifice  191
                  7.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială  191
                  7.3.2. Solicitaţi diferitele sarcini perceptive  191
                  7.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  191
                  7.3.4. Urmăriţi calitatea informării  192
                  7.3.5.Luaţi în considerare trecerea de la timpul trecut şi simţit la timpul perceput  194
                  7.3.6. Ţineţi cont de afectivitate  194
           7.4.  Căi de acţiune  195
                  7.4.1. Material  195
                  7.4.2. Situaţii motrice  195
                  7.4.3. Situaţii de conştientizare  198
           7.5.  Observarea percepţiei timpului  199
    8.  Observarea abilităţilor cognitive  200

    IV. (Psiho)motricitate, abilităţi sociale şi afective
    1.  Definiţii şi caracteristici  208
    2.  Parametri  208
           2.1.  Teoria minţii  208
           2.2.  Limbajul, raţionamentul şi prelucrarea informaţiilor  209
           2.3.  Sentimentul de încredere  209
           2.4.  Sentimentul de competenţă  209
           2.5.  Sentimentul de apartenenţă  210
           2.6.  Sentimentul de putere  210
           2.7.  Sentimentul (existenţei) unor limite  210
    3.  Mize  212
           3.1.  Mize sociale şi afective  212
           3.2.  Mize motorii  212
           3.3.  Mize cognitive  212
    4.  Recomandări  metodologice specifice  213
           4.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  213
           4.2.  Ţineţi cont de  legătura de ataşament  221
           4.3.  Provocaţi exprimarea simbolică a angoaselor fundamentale  222
           4.4.  Propuneţi jocuri tradiţionale cu efect simbolic  223
           4.5.  Fiţi atent la imaginea corpului  224
           4.6.  Fiţi atent la nevoile de coerenţă, de regularitate  224
           4.7.  Solicitaţi cogniţia socială (teoria minţii)  225
           4.8.  Sprijiniţi percepţia genului feminin şi masculin  225
           4.9.  Adaptaţi‑vă intervenţiile la limbajul tonic  226
           4.10.  Asumaţi‑vă rolul de expert şi de garant al legii  227
           4.11.  Observaţi şi recunoaşteţi copiii  228
           4.12.  Garantaţi exprimarea plăcerii  229
           4.13.  Dezvoltaţi altruismul, întrajutorarea, cooperarea  229
           4.14.  Interveniţi într‑o manieră adecvată în conflicte  230
           4.15.  Provocaţi imitaţia  230
           4.16.  Dezvoltaţi sentimentul că este unic  231
           4.17.  Reflectaţi...  231
    5.  Căi  de acţiune  232
           5.1. Material  232
           5.2. Situaţii motrice  232
                  5.2.1. Jocuri spontane  232
                  5.2.2. Provocări individuale  233
                  5.2.3. Provocări cooperative   234
                  5.2.4. Jocuri în cerc şi jocuri însoţite de cântec  234
                  5.2.5. Jocuri cooperative  235
                  5.2.6. Jocuri tradiţionale colective  235
                  5.2.7. Jocuri de tipul „fiecare, pe rând”  236
                  5.2.8. Creaţii personale  236
           5.3.  Situaţii de conştientizare  236
    6.  Observarea competenţelor transversale relaţionale  237

    V. (Psiho)motricitate, învăţare şcolară şi nevoi speciale
    1.  (Psiho)motricitate şi învăţare şcolară  244
          1.1.  Recomandări metodologice  244
          1.2.  Două exemple de învăţare şcolară  244
                1.2.1. Învăţarea în domeniul matematicii  244
                1.2.2. Învăţarea în domeniul limbii materne  245
    2.  (Psiho)motricitate şi nevoi speciale  246
          2.1.  Observare, analiză, prevenţie, compensare  246
          2.2.  Întârzieri motorii, dispraxii  247
                2.2.1.  Întârzieri motorii  247
                2.2.2.  Dispraxiile  247
          2.3.  Tulburări de atenţie, impulsivitate, hiperactivitate  250
                2.3.1.  Tulburări de atenţie  250
                2.3.2.  Impulsivitatea  250
                2.3.3.  Hiperactivitate motrică şi intelectuală  250
                2.3.4.  Tulburarea de deficit de atenţie cu sau fără hiperactivitate  251
                2.3.5.  Câteva modalităţi  de diferenţiere  251
          2.4.   Dislexie, discalculie, dificultăţi grafice  254
                2.4.1.  Dislexia  254
                2.4.2. Discalculia  255
          2.5.  Concluzie  257

    VI. Didactica (psiho)motricităţii
    1.  Urmăriţi competenţe  260
    2.  Alegeţi şi organizaţi spaţiile  260
    3.  Alegeţi şi organizaţi materialul  261
    4.  Organizaţi, supervizaţi, garantaţi siguranţa momentelor de recreaţie  266
    5.  Gândiţi-vă la tranziţii  267
          5.1. Când să le folosim?  267
          5.2. Cum să le alegem?  268
    6.  Ritualizaţi şedinţele  268
    7.  Alegeţi un mod de organizare  271
          7. 1.  Şedinţa „dirijată” de activităţi colective  271
                7.1.3. Desfăşurare  271
          7.2.  Şedinţă sub formă de „ateliere liber alese” sau „parcursuri liber alese”  272
                7.2.1. Interese  272
                7.2.2. Inconveniente  273
                7.2.3.  Desfăşurare  273
          7.3.  Şedinţă sub formă de „ateliere prin rotaţie”  273
                7.3.1. Interese  273
                7.3.2.  Inconveniente  274
                7.3.3.  Desfăşurare  274
          7.4.  Şedinţa sub formă de „parcursuri orientate”  275
                7.4.1.   Interese  275
                7.4.2.   Inconveniente  276
                7.4.3.   Desfăşurare  276
          7.5.  Şedinţa de tip Aucouturier  276
                7.5.1.  Interese  276
                7.5.2. Inconveniente  277
                7.5.3. Desfăşurare  277
    8.  Alegeţi şi organizaţi situaţiile motrice  279
          8.1.  Jocurile spontane iniţiate de către copil: jocurile liber alese  279
                8.1.1. Caracteristici  279
                8.1.2. Cum să le prezentăm?  279
          8.2.  Jocurile provocate şi dirijate  280
                8.2.1. Caracteristici  280
                8.2.2. Cum le prezentăm?  280
          8.3.  Provocările colective  281
          8.4.  Jocurile colective  281
          8.5.  Jocuri în cerc, numărători, jocuri cântate, cântece dansate, refrene ritmate...  282
    9.  Creaţi şi faceţi să evolueze situaţiile, jucându-vă cu diferite variabile  284
    10.  Garantaţi organizarea, siguranţa, legea  285
          10.1.  În deschiderea şedinţei  285
                10.1.1. Expuneţi, într‑o primă fază, drepturile  285
                10.1.2. Expuneţi pe urmă îndatoririle şi limitele  285
          10.2.  Pe parcursul şedinţei  285
                10.2.1. Organizaţi adunări eficace  286
                10.2.2. Supravegheaţi pentru a garanta securitatea  286
                10.2.3. Interveniţi în cazul unei agresiuni  286
                10.2.4. Fiţi o prezenţă discretă şi liniştitoare  pentru a garanta relaţia  287
                10.2.5. Adoptaţi limbajul corporal adecvat  287
    11.  Ţineţi companie copilului care învaţă  288
          11.1.  Garantaţi exprimarea plăcerii  288
          11.2.  Provocaţi creativitatea motrică  288
          11.3.  Acceptaţi repetiţiile  289
          11.4.  Interveniţi în caz de fixitate (funcţională)  289
          11.5.  Orientaţi conştientizarea spre competenţele urmărite  289
          11.6.  Observaţi copiii  290
          11.7.  Recunoaşteţi copiii pornind de la observaţie  290
                11.7.1. Recunoaşteţi acţiunile copiilor  290
                11.7.2. Recunoaşteţi cererile copiilor  291
                11.7.3. Recunoaşteţi emoţiile copiilor  291
    12.  Adaptaţi situaţiile la vârsta copiilor  292

    Instrumente
    1.  Competenţe de solicitat şi de urmărit  298
    2.  Situaţii motrice  300
    3.  Situaţii de jocuri spontane  302
    4.  Numărători şi jocuri cu degetele  303
    5.  Cântece în cerc/ hore şi jocuri cântate  308
    6.  Origami  310
    7.  Jocuri tradiţionale colective  311
          7.1.  Jocuri de orientare  311
          7.2.Jocuri de alergare  313
          7.3.  Jocuri de ştafetă  315
          7.4.  Jocuri de apropiere  317
          7.5.  Jocuri de urmărire şi jocuri de‑a pisica  318
          7.6.  Jocuri de reflexe, jocuri de abilităţi  321
          7.7.  Jocuri de opoziţie şi de complicitate  325
          7.8.  Jocuri de schimb fără încălcarea teritoriului  327
          7.9.  Jocuri teatrale   327
          7.10.  Jocuri cu paraşuta  330
          7.11.  Jocuri acvatice  332
    8.  Şedinţe de activităţi colective  334
    9.  Şedinţe sub formă de ateliere prin rotaţie  336
          9.1.  Şedinţa 1: 4 ateliere  337
          9.2.  Şedinţa 2: 5 ateliere  339
          9.3.  Şedinţa 3: 2 ateliere  340
    10.  Şedinţe sub formă de parcurs orientat  342
    11.  Şedinţe sub formă de parcurs liber ales  345
          11.1.  Şedinţa 1  346
          11.2.  Şedinţa 2  347
    12.  Şedinţe de tip Aucouturier  349
    13.  Grile de observaţie  353
          13.1.  Grila de observaţie 1   353
          13.2.  Grila de observaţie 2  357
          13.3.  Grilă de evaluare a şedinţelor  358
    14.  Schemă de pregătire  362
    15.  Instrumente de planificare şi diferenţiere  364

    Concluzie  367
    Bibliografie  370
    Discografie  371
    Site-uri internet  371
    Indexul situaţiilor motrice  372
     

    ANEXA ediţiei în limba română
    Cântece cu degetele şi cu alte părţi ale corpului  374

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu