Editura Universitara
Colectia Medicina
An aparitie :2013
Editia a I
ISBN 978-606-591-884-9
Nr pagini :141
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : Stoc epuizat la Editura,17
lei la depozitdecarte, 19 lei la dc-shop
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Cartea „Boala psihica si esecul social" reflecta preocuparile
actuale ale comunitatii stiintifice internationale cu privire la
determinarea rolului factorilor sociali in etiologia bolilor psihice.
Prezentarea detaliata a acestor factori si inlaturarea stigmatizarii pacientilor psihiatrici, cu ajutorul comunitatilor de apartenenta, in vederea prevenirii esecului social al acestora, reprezinta doua obiective centrale ale lucrarii.
Specialistii in sanatate mintala sustin ca bolile psihice sunt determinate de factori biologici, genetici, psihologici (vulnerabilitatea la stres, personalitatea premorbida, functionarea cognitiva deficitara), sociali, culturali si de mediu. De aceea, remisiunea acestor tulburari depinde atat de tratamentul administrat pacientilor psihiatrici, cat si de includerea lor intr-un sistem de psihoterapie, de asigurarea suportului social sau de inlaturarea conditiilor nefavorabile, adversive, ale mediului in care sunt nevoiti sa traiasca.
Orientarea potrivit careia bolile psihice sunt plurideter-minate a impus deplasarea accentului cercetarilor catre factorii a caror influenta nefavorabila poate fi redusa sau controlata. in cazul schizofreniei s-a renuntat, de pilda, la modelele genetice, liniare, care nu pot explica in mod satisfacator aceasta boala grava. Noile modele interpretativ-explicative ale schizofreniei sunt acum unele complexe, biologice si psihosociale, care surprind caracterul dinamic si evolutiv al tulburarii, vulnerabilitatile preexistente ale pacientului, interactiunile dintre biologic si social, multiplele efecte de feedback dintre toate aceste variabile, tinand cont, totodata, de mediul in care traieste individul (Ciompi, 1998).
Aceste interactiuni complicate – adeseori subtile chiar si pentru specialistul in sanatate mintala – pot conduce, pe de o parte, la escaladari non-lineare si nedorite ale bolii, dar si la remisiuni satisfacatoare, pe de alta parte, daca se actioneaza tintit asupra variabilelor mentionate.
Cercetatorii din intreaga lume demonstreaza in permanenta ca actiunea medicamentelor este „ajutata“ atunci când mediul social al persoanelor diagnosticate cu schizofrenie se imbunatateste sau atunci când depresivii beneficiaza de suportul rudelor, al prietenilor, al comunitatilor din care fac parte ori de protectie sociala in caz de somaj. Oamenii cu astfel de probleme obtin astfel o viata mai satisfacatoare iar costurile economice ale bolilor psihice se reduc.
In contextul abordarilor interdisciplinare mentionate, trebuie sa precizam ca numeroase studii de psihiatrie si de psihologie clinica, care pun accentul pe schemele cognitive gresite ale persoanelor cu tulburari de personalitate, se opresc si asupra deteriorarii pre-psihotice a gândirii lor. Aceasta deteriorare poate fi remarcata de timpuriu, in mediul familiar, scolar sau profesional al celor in cauza. Scopul monitorizarii persoanelor respective este, evident, unul preventiv, dublat de unul terapeutic.
Cuprins:Prezentarea detaliata a acestor factori si inlaturarea stigmatizarii pacientilor psihiatrici, cu ajutorul comunitatilor de apartenenta, in vederea prevenirii esecului social al acestora, reprezinta doua obiective centrale ale lucrarii.
Specialistii in sanatate mintala sustin ca bolile psihice sunt determinate de factori biologici, genetici, psihologici (vulnerabilitatea la stres, personalitatea premorbida, functionarea cognitiva deficitara), sociali, culturali si de mediu. De aceea, remisiunea acestor tulburari depinde atat de tratamentul administrat pacientilor psihiatrici, cat si de includerea lor intr-un sistem de psihoterapie, de asigurarea suportului social sau de inlaturarea conditiilor nefavorabile, adversive, ale mediului in care sunt nevoiti sa traiasca.
Orientarea potrivit careia bolile psihice sunt plurideter-minate a impus deplasarea accentului cercetarilor catre factorii a caror influenta nefavorabila poate fi redusa sau controlata. in cazul schizofreniei s-a renuntat, de pilda, la modelele genetice, liniare, care nu pot explica in mod satisfacator aceasta boala grava. Noile modele interpretativ-explicative ale schizofreniei sunt acum unele complexe, biologice si psihosociale, care surprind caracterul dinamic si evolutiv al tulburarii, vulnerabilitatile preexistente ale pacientului, interactiunile dintre biologic si social, multiplele efecte de feedback dintre toate aceste variabile, tinand cont, totodata, de mediul in care traieste individul (Ciompi, 1998).
Aceste interactiuni complicate – adeseori subtile chiar si pentru specialistul in sanatate mintala – pot conduce, pe de o parte, la escaladari non-lineare si nedorite ale bolii, dar si la remisiuni satisfacatoare, pe de alta parte, daca se actioneaza tintit asupra variabilelor mentionate.
Cercetatorii din intreaga lume demonstreaza in permanenta ca actiunea medicamentelor este „ajutata“ atunci când mediul social al persoanelor diagnosticate cu schizofrenie se imbunatateste sau atunci când depresivii beneficiaza de suportul rudelor, al prietenilor, al comunitatilor din care fac parte ori de protectie sociala in caz de somaj. Oamenii cu astfel de probleme obtin astfel o viata mai satisfacatoare iar costurile economice ale bolilor psihice se reduc.
In contextul abordarilor interdisciplinare mentionate, trebuie sa precizam ca numeroase studii de psihiatrie si de psihologie clinica, care pun accentul pe schemele cognitive gresite ale persoanelor cu tulburari de personalitate, se opresc si asupra deteriorarii pre-psihotice a gândirii lor. Aceasta deteriorare poate fi remarcata de timpuriu, in mediul familiar, scolar sau profesional al celor in cauza. Scopul monitorizarii persoanelor respective este, evident, unul preventiv, dublat de unul terapeutic.
Introducere/ 7
Capitolul 1. NOTIUNEA DE BOALA PSIHICA/13
1.1. Teoria vulnerabilitate-stres/15
1.2. Factorii psihosociali si de mediu implicati in boala psihica/9
Capitolul 2. TULBURARILE DE PERSONALITATE SI CORELATELE SOCIALE DISFUNCTIONALE ALE ACESTORA/37
2.1. Incompetenta sociala a psihopatilor/39
2.1.1.Teama de relatiile cu ceilalti si antagonism interpersonal/41
2.1.2. Inadaptare profesionala, cognitii paranoice despre colegi/42
2.1.3. Narcisicii – manageri ideali sau sefi violenti?/43
2.2. Disfunctiile emotionale/ 46
2.2.1.Haos afectiv si inteligenta sociala scazuta la indivizii borderline/48
2.2.2. Hiperexcitabilitate si lipsa de empatie la antisociali/ 50
2.3. Schemele cognitive dezadaptative/52
2.3.1. Imaturitatea intelectuala a infractorului/53
2.4. Persogeneza si stressorii sociali/56
2.4.1. Copilul maltratat, viitor pacient psihiatric/59
2.4.2. Cum se construiesc criminalii?/60
2.4.3. Dezvoltarea morala precara si violarea legilor/64
2.4.4. Dezavantajele sociale si criminalitatea/66
Capitolul 3. FACTORI PSIHOSOCIALI IN DEPRESIE/67
3.1. Lipsa prietenilor, risc crescut pentru tristetea cronica/68
3.2. Amintirile scolare neplacute, reactivate la vârstaadulta/69
3.3. Divort – depresie – suicid/72
3.4. Moarte pentru locul de munca/75
Capitolul 4. FACTORI PSIHOSOCIALI IN SCHIZOFRENIE /77
4.1. Schizofrenie – stres – handicap social/79
4.2. Relatii deteriorate si emotii negative in familie/81
4.3. Distanta sociala si stigmatizare/83
4.4. Profilul sinucigasului psihotic: barbat tânar si instruit/84
4.5. Migrantii, saracii si populatiile izolate – grupuri de risc pentru schizofrenie/84
Capitolul 5. REABILITAREA SOCIALA A PACIENTILOR PSIHIATRICI./ 88
5.1. Factorii protective/91
5.2. Reteaua sociala de suport si rolul social al medicului/93
Capitolul 6. UN STUDIU PRIVIND FACTORII PSIHO- SOCIALI IMPLICATI IN ETIOLOGIA TULBURARILOR PSIHICE /100
Concluzii/117
Bibliografie/122
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu