25/04/2013

O NOUA STIINTA A VIEŢII: REZONANTA MORFICA




Autor :  Rupert Sheldrake               
Editura Firul Ariadnei
Colectia Spiritualitate
An aparitie :2007
Traducerea Anca Plăviţu
ISBN  978-973-87469-0-9
Nr pagini :271
Format 130 x 200
Pret : 21,90 lei la librarieonline,18 lei la eusunt,17,09 lei la divin






Descrierea editurii:
   O nouă carte excentrică, dar şi o prezentare atrăgătoare a unei ipoteze interesante. Autorul susţine că nu toate fenomenele vieţii sunt explicabile în termenii legilor fizice şi chimice şi apoi prezintă ipoteza "cauzalităţii formatoare", care umple golul existent. Structura sistemelor trecute afectează apariţia sistemelor similare ulterioare prin "rezonanţă morfică", care acţionează dincolo de timp şi spaţiu.
   Cartea este bine scrisă, provocatoare şi antrenantă, iar abordarea savantă a lui Sheldrake include sinteze excelente ale convingerilor actuale din numeroase domenii ale ştiinţei vieţii. De necrezut? Da, însă aşa a fost şi Galileo Galilei.

"Rupert Sheldrake este doctor in biochimie. Si-a orientat cercetarile asupra dezvoltarii plantelor si imbatranirii celulelor. A pus bazele unei teorii revolutionare pentru lumea stiintifica – teoria morfogenetica. Lucrari: “O noua stiinta a vietii” (1981), “Prezenta trecutului” (1988), “Renasterea naturii” (1990), si alaturi de R. Abraham si T. McKenna “Dialoguri la limita Occidentului”. Cartea sa, “Sapte experimente care au transformat lumea” (1994), a fost numita Cartea Anului de catre Institutul Britanic pentru Inventii Sociale. Impreuna cu Matthew Fox, a scris “Gratia naturala: dialoguri despre stiinta si spiritualitate” (1996) si “Fizica ingerilor” (1996).

Rupert Sheldrake este creatorul unei noi teorii biologice, deosebit de controversata si, in acelasi timp, extrem de inovatoare: teoria morfogenetica. Ideea de baza a acestei teorii este aceea ca dezvoltarea biologica a embrionilor – cresterea unui copil, de exemplu, in uterul matern – depinde de anumite campuri formatoare, organizatoare, numite de el campuri morfice. Nu numai atat, dar si dezvoltarea comportamentului, cum ar fi dezvoltarea instinctelor la o insecta, depinde de aceste campuri morfice, mei mult decat de informatiile genetice continute in celulele respective. In stiinta actuala, importanta genelor este supraevaluata, cand de fapt numeroase mosteniri ereditare depind de memoria continuta in aceste campuri formatoare ale organismului. Aceasta memorie este un fel de memorie cumulativa, un fel de memorie a deprinderilor, care reprezinta un “depozit” al experientei speciei si care depinde de un proces numit de Sheldrake “rezonanta morfica”.

Cuvantul “morfic” provine din grecescul “morphe” (forma). Un camp morfic este un camp de forma, un camp de modele (pattern-uri), de ordine sau de structura. Asemenea campuri organizeaza nu numai fiintele vii, ci intreaga natura: forma cristalelor sau a moleculelor, etc. Fiecare tip de molecula, fiecare proteina, de exemplu, isi are propriul sau camp morfic. Exista astfel campul morfic al hemoglobinei, al insulinei, etc. Fiecare tip de cristal, fiecare tip de organism, fiecare tip de instinct sau model de comportament isi are propriul camp morfogenetic, specific. Ele sunt campurile organizatoare ale naturii si exista nenumarate asemenea campuri, deoarece exista nenumarate tipuri de lucruri si de modele in natura.

Chiar propria noastra viata mentala depinde de un asemenea camp formator. Ele pot fi asemanate mai mult cu mintea subconstienta decat cu cea constienta, deoarece o mare parte a mintii apartine subconstientului, asa cum au afirmat Freud, Jung si altii. Jung si adeptii teoriilor sale au sustinut ca exista nu numai propriul nostru subconstient, ci ca omul se poate acorda sau poate avea acces la subconstientul colectiv, care reprezinta memoria colectiva a speciei. Acest fapt este valabil nu numai pentru specia umana, ci pentru intreaga natura.

Memoria este una dintre cele mai mari probleme ale stiintei contemporane. Cum ne putem aminti ce am facut ieri, numele persoanelor sau cum ii recunoastem pe cei pe care ii intalnim? Toate actiunile frecvente ale memoriei obisnuite de zi cu zi sunt extrem de misterioase. In general, se presupune ca toate aceste informatii sunt pastrate in interiorul creierului, ca un fel de urme fizice. Dar nimeni dintre noi nu a reusit sa vada aceste urme fizice, iar oamenii de stiinta nu au putut sa dovedeasca existenta lor in creier. Chiar daca amintirile sunt trezite prin stimularea unei anumite zone a creierului nostru, nimic nu dovedeste ca ele sunt continute in acel loc. Pentru a face o analogie, daca schimbam canalul de televiziune, miscand butonul de reglaj al televizorului nostru, nu se poate spune ca toate programele de pe acel canal se afla “depozitate” in interiorul acelui buton pe care l-am miscat.  Acesta este doar o parte componenta a unui sistem de emisie-receptie.

Sheldrake sustine ca creierul nostru este asemenea unui sistem de emisie-receptie si ca avem acces la amintirile noastre printr-un proces de rezonanta morfica, proces universal, care exista in intreaga natura.

Cu ajutorul acestei teorii a campurilor morfice in  natura, putem ajunge la o noua intelegere a naturii mintii umane, a creativitatii, , de exemplu, si a altor aspecte ale proceselor mentale. Creativitatea nu apartine numai omului; ea exista in intreaga Natura.

Experimentul stiintific "a 100-a maimuta" dovedeste posibilitatea influentarii subconstientului colectiv

Cativa oameni de stiinta au realizat un experiment cu un grup de 100 de maimute care se afla pe o insula din ocean. Ei s-au apropiat treptat de maimute, aruncandu-le in nisip banane, pe care ele le mancau asa cum erau. Treptat, acesti cercetatori au invatat o maimuta tanara sa isi spele bananele murdare de nisip, dupa care au lasat-o libera cu celelalte maimute. Dupa un anumit timp, s-a constatat ca si alta maimuta tanara a inceput sa isi spele bananele, iar dupa alt interval de timp, numarul maimutelor care isi spalau bananele s-a marit, acestea fiind in general maimute tinere. Acest fapt s-a petrecut pana cand s-a ajuns la un anumit numar, dupa care o perioada de timp fenomenul a stagnat. Pana intr-o zi, cand o maimuta batrana si-a spalat si ea bananele, apoi si altele. Dupa un anumit timp, s-a petrecut un fenomen neobisnuit: brusc, incepand dintr-o anumita zi, toata familia de maimute au inceput sa isi spele bananele, chiar si cele care pana atunci nu facusera acest gest. Ceea ce a fost foarte curios, dar total neintamplator, este ca imediat dupa aceea si la alte familii de maimute de pe alte insule din apropiere a aparut obiceiul de a-si spala bananele, cu toate ca acolo nu fusese adusa nici o maimuta care sa fie invatata sa isi spele bananele." Sursa


Cuprins:
PREFAŢA ... 5
INTRODUCERE ... 7

   CAPITOLUL 1
   PROBLEMELE NEREZOLVATE ALE BIOLOGIEI ... 12

1.1 Fundamentul succesului ... 12
1.2 Problemele morfogenezei ... 14
1.3 Comportamentul ... 18
1.4 Evoluţia ... 20
1.5 Originea vieţii ... 21
1.6 Limitările explicaţiilor de natură fizică ... 22
1.7 Psihologia ... 23
1.8 Parapsihologia ... 25
1.9 Concluzii ... 26

   CAPITOLUL 2
   TEORII ALE MORFOGENEZEI ... 29

2.1 Cercetare descriptivă şi experimentală ... 29
2.2 Mecanicism ... 31
2.3 Vitalism ... 41
2.4 Organicism ... 48

   CAPITOLUL 3
   CAUZELE FORMEI ... 54

3.1 Problema formei ... 54
3.2 Formă şi energie ... 59
3.3 Prezicerea structurilor chimice ... 64
3.4 Cauzalitatea formatoare ... 71

   CAPITOLUL 4
   CÂMPURILE MORFOGENETICE ... 77

4.1 Germenii morfogenetici ... 77
4.2 Morfogeneza chimică ... 80
4.3 Câmpurile morfogenetice ca "structuri de probabilitate" ... 84
4.4 Procesele probabilistice ale morfogenezei biologice ... 87
4.5 Germenii morfogenetici ai sistemelor biologice ... 91

   CAPITOLUL 5
   INFLUENŢA FORMELOR TRECUTE ... 95

5.1 Stabilitatea şi repetarea formelor ... 95
5.2 Posibilitatea generală a conexiunilor cauzale transtemporale ... 97
5.3 Rezonanţa morfică ... 98
5.4 Influenţa trecutului ... 100
5.5 Implicaţiile rezonanţei morfice atenuante ... 106
5.6 Un posibil test experimental ... 108

   CAPITOLUL 6
   CAUZALITATEA FORMATOARE ŞI MORFOGENEZA ... 114

6.1 Morfogeneza secvenţială ... 114
6.2 Polaritatea câmpurilor morfogenetice ... 115
6.3 Mărimea câmpurilor morfogenetice ... 117
6.4 Creşterea specificităţii rezonanţei morfice în timpul morfogenezei ... 118
6.5 Menţinerea şi stabilitatea formelor ... 119
6.6 Un scurt comentariu asupra "dualismului" fizic ... 120
6.7 O expunere sintetică a ipotezei cauzalităţii formatoare ... 122

   CAPITOLUL 7
   MOŞTENIREA FORMEI ... 127

7.1 Genetică şi ereditate ... 127
7.2 Germeni morfogenetici modificaţi ... 129
7.3 Traiectorii modificate ale morfogenezei ... 133
7.4 Predominanţa ... 134
7.5 Asemănări familiale ... 138
7.6 Influenţele mediului şi rezonanţa morfică ... 139
7.7 Moştenirea caracterelor dobândite ... 141

   CAPITOLUL 8
   EVOLUŢIA FORMELOR BIOLOGICE ... 145

8.1 Teoria neodarwinistă a evoluţiei ... 145
8.2 Mutaţii ... 148
8.3 Divergenţa creodelor ... 149
8.4 Reprimarea creodelor ... 153
8.5 Repetarea creodelor ... 154
8.6 Influenţa altor specii ... 156
8.7 Originea formelor noi ... 159

   CAPITOLUL 9
   MIŞCAREA ŞI CÂMPURILE MOTORII ... 161

9.1 Introducere ... 161
9.2 Mişcările plantelor ... 162
9.3 Deplasarea amiboidă ... 165
9.4 Morfogeneza repetitivă a structurilor specializate ... 167
9.5 Sisteme nervoase ... 169
9.6 Câmpuri morfogenetice şi câmpuri motorii ... 172
9.7 Câmpurile motorii şi simţurile ... 176
9.8 Reglare şi regenerare ... 178

   CAPITOLUL 10
   INSTINCT ŞI ÎNVĂŢARE ... 182

10.1 Influenţa acţiunilor trecute ... 182
10.2 Instinct ... 185
10.3 Stimuli-semnal ... 187
10.4 Învăţare ... 189
10.5 Tendinţe înnăscute de învăţare ... 194

   CAPITOLUL 11
   MOŞTENIREA ŞI EVOLUŢIA COMPORTAMENTULUI ... 197

11.1 Moştenirea comportamentului ... 197
11.2 Rezonanţă morfică şi comportament: un test experimental ... 199
11.3 Evoluţia comportamentului ... 207
11.4 Comportamentul uman ... 210

   CAPITOLUL 12
   PATRU CONCLUZII POSIBILE ... 215

12.1 Ipoteza cauzalităţii formatoare ... 215
12.2 Materialismul modificat ... 216
12.3 Eul conştient ... 218
12.4 Universul creator ... 223
12.5 Realitatea transcendentă ... 224

ANEXĂ
Anexa 1 - Discuţii ... 226
Anexa 2 - Comentarii ... 243
Anexa 3 - Experimente ... 246
Revista presei ... 253

REFERINŢE ... 260

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu