Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie : 2008
ISBN 978-973-46-1086-0
Nr pagini : 312
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 9,99 lei (pret promotional) la Editura,
29,71 lei la elefant ,25 lei la carti de psihologie
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Psihologia joaca un rol important in optimizarea performantelor si a sigurantei la locul de munca, precum si in identificarea modalitatilor de crestere a nivelului de satisfactie individuala si de eficienta organizationala. Conceput ca un manual, volumul abordeaza aspectele fundamentale ale psihologiei muncii, de la metodele de evaluare a performantei, relatia om-masina-mediu si selectia personalului pina la oboseala profesionala si influentele interculturale in procesul muncii. Introducere in psihologia muncii se adreseaza studentilor la psihologie, tinerilor psihologi practicieni, dar si managerilor care doresc sa imbunatateasca performantele propriei echipe.
Marian Popa este colonel in rezerva, conferentiar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti, unde preda, pe linga cursul de psihologie militara, cursuri de statistica, metodologia cercetarii si evaluarea performantelor profesionale. A absolvit Facultatea de Psihologie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi, unde a obtinut si titlul de doctor in psihologie. A profesat ca psiholog in cadrul Scolii de ofiteri de aviatie „Aurel Vlaicu”, Boboc, in perioada 1976‑1990, specializindu‑se in psihologie aeronautica pe linga Laboratorul de psihologie al Centrului de Medicina Aeronautica din Bucuresti, condus de Valeriu Ceausu.
Psihologia joaca un rol important in optimizarea performantelor si a sigurantei la locul de munca, precum si in identificarea modalitatilor de crestere a nivelului de satisfactie individuala si de eficienta organizationala. Conceput ca un manual, volumul abordeaza aspectele fundamentale ale psihologiei muncii, de la metodele de evaluare a performantei, relatia om-masina-mediu si selectia personalului pina la oboseala profesionala si influentele interculturale in procesul muncii. Introducere in psihologia muncii se adreseaza studentilor la psihologie, tinerilor psihologi practicieni, dar si managerilor care doresc sa imbunatateasca performantele propriei echipe.
Marian Popa este colonel in rezerva, conferentiar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti, unde preda, pe linga cursul de psihologie militara, cursuri de statistica, metodologia cercetarii si evaluarea performantelor profesionale. A absolvit Facultatea de Psihologie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi, unde a obtinut si titlul de doctor in psihologie. A profesat ca psiholog in cadrul Scolii de ofiteri de aviatie „Aurel Vlaicu”, Boboc, in perioada 1976‑1990, specializindu‑se in psihologie aeronautica pe linga Laboratorul de psihologie al Centrului de Medicina Aeronautica din Bucuresti, condus de Valeriu Ceausu.
Cuprins:
Cuvânt înainte 9
1. Introducere 11
1.1. Delimitări curriculare 13
1.2. Obiectul şi domeniile
psihologiei muncii 15
1.3. Scurt istoric al
psihologiei muncii 20
1.3.1. Psihologia muncii pe plan mondial 20
1.3.2. Psihologia muncii în România 25
1.4. Profesia de psiholog în
domeniul muncii 28
Referinţe bibliografice 32
2. Analiza psihologică a muncii 34
2.1. Definiţii 35
2.2. Utilitatea analizei
muncii 36
2.3. Modalităţi de abordare a
analizei muncii 37
2.4. Clasificarea ocupaţiilor
42
2.5. Tehnici de analiză a
muncii 45
2.5.1. Metode calitative 45
2.5.1.1. Observaţia 45
2.5.1.2. Interviul 46
2.5.1.3. Chestionarul 47
2.5.1.4. Documente specifice locului de
muncă 47
2.5.2. Metode cantitative 47
2.5.2.1. Analiza funcţională a postului
(Funcţional Job Anafysis - FJA) 48
2.5.2.2. Metoda inventarului de sarcini
(Task Inventory) 49
2.5.2.3. Metoda elementelor postului (Job
Element Method) 49
2.5.2.4. Chestionarul de analiză a
funcţiei (Position Anafysis Questionnaire - PAQ) 50
2.5.2.5. Scalele abilităţilor solicitate
(Ability Requirements Scales) 51
2.5.2.6. Metoda incidentelor critice
(Criticai Incident Technique) 52
2.5.2.7. Analiza cognitivă a sarcinii
(Cognitive Task Anafysis) 52
2.5.3. Metode ilustrative 54
2.6. Concluzii 54
Referinţe bibliografice 56
3. Evaluarea performantei profesionale 58
3.1. Utilitatea evaluărilor
performanţei 59
3.2. Natura performanţei 60
3.3. Dimensiuni
comportamentale ale performanţei 61
3.4. Metode de evaluare a
performanţei 63
3.4.1. Evaluări obiective 63
3.4.1.1. înregistrări documentare 63
3.4.1.2. Evaluarea automatizată a
performanţei 64
3.4.2. Evaluări subiective 65
3.4.2.1. Scalele grafice de evaluare 65
3.4.2.2. Sistemele de ierarhizare
comparativă 68
3.4.2.3. Metoda „feedback 360°” 69
3.4.2.4. Metoda „codului de punctaj” 69
3.5. Criterii de calitate şi
factori de variaţie în aprecierea performanţelor 70
3.6. Concluzii 74
Referinţe bibliografice 74
4. Selecţia psihologică a personalului 76
4.1. Concepte fundamentale în
selecţia psihologică 78
4.2. Predictori utilizaţi în
selecţia personalului 79
4.2.1. Numărul predictorilor 79
4.2.2. Tipuri de predictori 82
4.2.2.1. Predictori care se bazează pe
diferenţe individuale 82
4.2.2.2. Predictori bazaţi pe o metodă de
măsurare 93
4.2.2.3. Predictori utilizaţi pentru
predicţia comportamentelor indezirabile 98
4.3. Validarea selecţiei de
personal 100
4.3.1. Alegerea criteriilor 100
4.3.2. Măsurarea validităţii 102
4.3.3. Restricţia de amplitudine 105
4.4. Tendinţe modeme în
selecţia de personal 107
4.4.1. Reţelele neuronale 107
4.4.2. Testarea computerizată 110
4.4.3. Testarea pe internet 115
4.5. Utilitatea selecţiei
psihologice 116
4.6. Aspecte etice şi
deontologice 117
4.7. Consideraţii finale 118
Referinţe bibliografice 119
5. Interacţiunea om-maşină-mediu 124
5.1. Evoluţia interacţiunii
om-maşină în procesul muncii 125
5.2. Modele ale interacţiunii
om-maşină-mediu 128
5.3. Procesarea informaţiei
în sistemul om-maşină-mediu 130
5.3.1. Sarcini elementare 131
5.3.1.1. Detectarea şi discriminarea 132
5.3.1.2. Integrarea vizuală 134
5.3.1.3. Identificarea stimulilor 136
5.3.1.4. Problematizarea 137
5.3.1.5. Decizia 138
5.3.2. Sarcini complexe 141
5.3.2.1. Planificarea/anticiparea 142
5.3.2.2. Memoria 143
5.3.2.3. Conştientizarea situaţiei 144
5.3.2.4. Operarea în regim de sarcină
multiplă (multitasking) 146
5.3.2.5. Comportamentul bazat pe reguli 147
5.3.3. Interfaţa de informare 148
v5.3.3.1. Interfaţa vizuală 148
5.3.3.2. Interfaţa auditivă 150
5.3.3.3. Principii de optimizare şi
eficienţă a afişajelor 151
5.3.3.4. Selecţia informaţiei 152
5.3.4. Interfaţa de comandă 153
5.4. Interacţiunea
om-computer 154
5.4.1. Interfaţa om-computer 155
5.4.2. Managementul proceselor
computerizate 164
5.4.3. Dimensiunea
psihologică/organizaţională 166
5.5. Performanţa umană şi
mediul fizic de muncă 167
5.5.1. Ambianţa sonoră 168
5.5.2. Ambianţa luminoasă 170
5.5.3. Condiţiile de temperatură 172
5.5.4. Vibraţiile 174
5.6. Performanţa şi spaţiul
de muncă 175
5.7. Concluzii 178
Referinţe bibliografice 179
6. Performanţa umană şi accidentele de muncă 183
6.1. Conceptul de fiabilitate
umană 185
6.2. Analiza erorii umane 186
6.2.1. Definirea erorii 186
6.2.2. Modele de analiză a erorilor 188
6.2.2.1. Modelul clasificării erorilor 189
6.2.2.2. Modelul diagramei 198
6.2.2.3. Metoda scenariului 199
6.3. Analiza accidentelor de
muncă 201
6.3.1. Definirea şi clasificarea
evenimentelor de muncă 201
6.3.2. Accidente organizaţionale 203
6.3.2.1. Disfuncţii ale organizaţiei 204
6.3.2.2. Cultura de siguranţă în
organizaţie 205
6.3.3. Contribuţia factorului uman în
producerea accidentelor 207
6.3.4. Predispoziţia personală la
accident 211
6.3.5. Rolul psihologului în analiza
accidentelor 214
6.3.6. Prevenirea accidentelor 219
6.3.6.1. Sisteme de raportare anonimă a
incidentelor 219
6.3.6.2. Managementul riscului 222
6.4. Concluzii 228
Referinţe bibliografice 228
7. Solicitarea profesională şi oboseala 232
7.1. Solicitarea profesională
232
7.1.1. Stres şi solicitare - definiţii
diferenţiale 232
7.1.2. Evaluarea solicitărilor fizice 236
7.1.3. Evaluarea solicitărilor mintale 237
7.1.3.1. Metoda sarcinii primare 238
7.1.3.2. Metoda sarcinii secundare 239
7.1.3.3. Evaluări subiective 240
7.1.3.4. Evaluări fiziologice 244
7.2. Oboseala 245
7.2.1. Definiţie 245
7.2.2. Formele oboselii 246
7.3. Sindromul de epuizare
(bumout) 248
7.3.1. Definiţie 249
7.3.2. Diagnostic diferenţial 250
7.3.3. Prevalenţa sindromului bumout 250
7.4. Concluzii 251
Referinţe bibliografice 252
8. Adaptarea profesională 255
8.1. Adaptarea profesională 255
8.2. Teoria adaptării la
muncă 256
8.2.1. Dimensiunile procesului de
adaptare 258
8.2.1.1. Dimensiunea organizaţională
(managerială) 259
8.2.1.2. Dimensiunea psihologică 259
8.2.1.3. Dimensiunea psihiatrică 260
8.2.2. Evaluarea adaptabilităţii 261
8.3. Comportamente
contraproductive în muncă 263
8.3.1. Definirea comportamentelor
contraproductive 263
8.3.2. Evaluarea comportamentelor
contraproductive 265
8.3.3. Comportamentele contraproductive
şi performanţa de muncă 266
8.3.4. Predictorii comportamentelor
contraproductive 267
8.3.4.1. Variabile de personalitate 267
8.3.4.2. Caracteristicile postului 269
8.3.4.3. Caracteristicile de grup 269
8.3.4.4. Cultura organizaţională 270
8.3.4.5. Sistemele de control 270
8.3.4.6. Injustiţia (inechitatea) 270
8.4. Concluzii 271
Referinţe bibliografice 271
9. Instruirea în mediul profesional 274
9.1. Proiectarea programelor
de instruire 276
9.1.1. Modelarea posturilor şi
obiectivele organizaţiei 276
9.1.2. Determinarea nevoilor de instruire
276
9.1.3. Specificarea obiectivelor
instruirii 277
9.1.4. Specificarea conţinutului
instruirii 279
9.1.5. Alegerea mijloacelor de instruire 283
9.1.6. Eficienţa instruirii 286
9.1.6.1. Condiţii de eficienţă a
instruirii 286
9.1.6.2. Transferul instruirii în spaţiul
de lucru 288
9.1.6.3. Interacţiunea
aptitudine-tratament 289
9.1.6.4. Evaluarea eficienţei 290
9.2. Concluzii 291
Referinţe bibliografice 291
10. Aspecte interculturale în psihologia muncii 293
10.1. Definirea culturii în
spaţiul de muncă 293
10.2. Obiectivele abordărilor
interculturale în psihologia muncii 299
10.3. Aspecte teoretice ale cercetărilor
interculturale în mediul organizaţional 300
10.4. Probleme metodologice
ale cercetărilor interculturale 301
10.5. Implicaţii
interculturale ale relaţiei om-maşină 302
10.6. Personalul expatriat 303
10.7. Concluzii 308
Referinţe bibliografice 308
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu