PSIHOLOGIA CRESTINA A ADANCURILOR

Autor : Ion Mânzat                 

Editura Univers Enciclopedic Gold 

Colectia  Mica biblioteca de psihologie 

An aparitie :2009 

ISBN  978-606-92159-1-3

Nr pagini :616 

Format 130 x 200

Pret : 42 lei la Editura, 35,70 lei la Elefant
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

Profesorul Ion Mânzat realizeaza o interesanta si originala cercetare privind psihologia abisala in opera a doua genii: un scriitor crestin (F. M. Dostoievski) si un psihiatru ateu (Sigmund Freud). Analiza comparativa porneste de la paralela dintre Totem si tabu si Fratii Karamazov, scrieri care prezinta analogii dar si deosebiri remarcabile.
Cartea decripteaza tainele psihologiei dostoievskiene si reprezinta o lectura incitanta pentru studentii facultatilor umanistice si pentru toti cei care sunt pasionati de cunoasterea lumii misterioase a spiritului.

Cuprins:

Precuvântare  13

CAP. I. DOSTOIEVSKI - PROROCUL ÎNTORS DIN IAD

1. Experienţa subteranei şi condamnarea la ocna lăuntrică ... 31

2. Un monstru genial cu o figură luminoasă şi stranie  34

3. Răscumpărarea păcatului este moartea?  37

4. Iluminări şi morţi parţiale ale sufletului  42

5. Exigenţa neîndurătoare faţă de sine  43

6. Excentricitatea epilepticului  47

7. Dostoievski - profetul revoluţiei ruse   48

8. Un Hamlet rus  49

9. Cele patru iaduri dostoievskiene  54

CAP. II. NEBUNIA CA ILUMINARE 

1. Epilepsia este o boală sfântă?  57

2. Dostoievski - suspectat de violarea unei minore  61

3. Măreţie şi maladie (la Dostoievski şi Nietzsche)  62

4. S. Freud explică nevroza lui Dostoievski  66

5. S. Freud ignoră imago-ul Tatălui ceresc  72

CAP. III. A INFLUENŢAT CONCEPŢIA LUI FREUD VIZIUNEA LUI DOSTOIEVSKI?

1. Viziunea romancierului ar fi putut influenţa concepţia scientistului  76

2. Un straniu dialog între Freud şi Dostoievski  78

3. Axele romanului dostoievskian  81

4. Paricidul hoardei originare  82

5. Dostoievski desfiinţează graniţa dintre intra şi inter- subiectiv   86

6. Iubire tandră versus iubire senzuală  86

7. Psihanaliştii uită iubirea hrislică   90

8. Svidrigailov - dublul lui Raskolnikov  91

9. Desexualizarea narcisicului Raskolnikov  94

10. Sonia — expresie a osmozei dintre sfinţenie şi păcat .... 96

11. Judecătorul de instrucţie ca psihanalist   98

12. Diavolul şi psihanalistul  100

13. Tarele persoanei îşi au originea în copilărie  102

14. S. Freud seamănă cu Moise, iar Dostoievski cu Hristos . 103

CAP. IV. PSIHANALIZA ATEISTĂ A CRIMEI ŞI PSIHOLOGIA CREŞTINĂ A PEDEPSEI

1. Dostoievski - psihopatolog  106

   1.1. Peste 25% din personajele dostoievskiene sunt bolnave mintal   106

   1.2. Sugestie şi hipnoză  108

   1.3. Epilepsia nu ştirbeşte din sfinţenie   109

   1.4. Există confirmarea psihiatrică a „vedeniei lui Ivan Karamazov”  110

   1.5. Dostoievski — precursor al psihologiei onirice .... 111

   1.6. Analize de caz ale psihopatologului Dostoievski ... 117

   1.7. Psihopatologia dedublării personalităţii  122

   1.8. Dostoievski visează un Don Quijote pozitiv  134

   1.9. Psihopatologia alcoolicului   136

2. Psihanaliza ateistă a crimei  139

   2.1. Psihologia criminalului la Shakespeare şi Dostoievski  139

   2.2. S. Freud: Dostoievski şi paricidul   140

   2.3. Figuri ale crimei la Dostoievski din perspectiva psihanalizei modeme  145

   2.4. Imago-urile materne şi paterne în Crimă şi pedeapsă  149

   2.5. Psihanaliza crimei după Vladimir Marinov  151

      a) Cămătăreasa ca dublu al imaginii materne   152

      b) „Supraomul” n-a izbutit să strivească „păduchele”  153

      c) Psihanaliza crimei şi pedepsei la Theodor Reik  155

      d) Smerdeakov reuneşte cele două fantasme originare care îi opun pe S. Freud şi Otto Rank  155

      e) Crima ca avortare a teoriei lui Raskolnikov ... 156

      f) Tema pedofilă — obsesie a lui Dostoievski  158

      g) Judecătorul Porfiri ca Supraeu  159

      h) Teoria criminalului versus teoria judecătorului ... 161

      i) Culpabilitate psihanalitică = pedeapsă + ruşine + persecuţie  163

      j) Raskolnikov şi categoria criminalilor „palizi” ... 165

      k) Sonia - o icoană creştină  166

3. Psihologia creştină a pedepsei şi iertării  169

   3.1. „Toată viaţa mea am fost obsedat de Dumnezeu!” ... 169

   3.2. Iertarea creştină - o speranţă a renaşterii  172

   3.3. Pedeapsa — lege armonioasă a recompensării   176

   3.4. Pedeapsa lui Raskolnikov este dublul său diabolic, Svidrigailov   180

   3.5. Purificarea morală prin „ocnă” (etica crimei)  182

   3.6. Pocăinţa este actul de critică şi de curăţire a conştiinţei  187

   3.7. Vinovăţie universală şi iubire universală  190

   3.8. Numai în credinţă se dezvăluie valoarea personalităţii  200

4. Ideologia iudeo-creştină şi ideologia păgână în romanul dostoievskian  203

5. Romanul Crimă şi pedeapsă la intersecţia „civilizaţiei ruşinii”

(greacă) cu „civilizaţia culpabilităţii” (iudeo-creştină) ... 206

CAP. V. DOSTOIEVSKISMUL- DEPĂŞIRE A FREUDISMULUI

Argumentum   210

1. Metodologia dostoievskismului   211

   1.1. Rolul artistului nu este de a reproduce realitatea ci de a o transfigura  211

   1.2. Intuiţia mistică creatoare - metoda princeps   212

   1.3. Realism fantastic şi mistic   217

   1.4. Metoda autoanalizei dostoievskiene  226

   1.5. Personajele sunt propriii lui „copii”, fiecare fiind o altă mască a sa!?  229

   1.6. Romanul polifonic - metoda „compozitorului muzical”  230

   1.7. Conflictul dintre Eu şi alter ego: personajele se vorbesc pentru „celălalt”   235

   1.8. Empatia şi intropatia tip Dostoievski  239

   1.9. Metoda personificării şi individualizării obiectelor ... 247

   1.10. Teoria napoleonismului transformată în metodă ... 250

   1.11. Co 'mcidentia oppositorurn: pro şi contra în sfera spiritului   253

   1.12. Paradoxurile eroului dostoievskian  261

   1.13. Aplicarea teoriei mutaţiei spontanee  262

   1.14. Metoda „aur sub noroi”  263

   1.15. Tropismele - mişcări psihice situate la limita incertă incertă dintre conştient şi inconştient  264

2. Concepţia şi „ideologia” dostoievskiană   265

   2.1. Un logos rusesc despre spiritul rusului  265

   2.2. Dostoievski văzut de germanul Hans Prager  268

   2.3. Dostoievski şi „dostoievskismul”: tragedia subteranei  269

   2.4. De la „cogito, ei-go sum" la „sufăr, deci exist” şi „iubesc, deci exist”  276

   2.5. Filosofia ocnei (ocna ca eliberare) - o antifilosofie  278

   2.6. Fericirea se cumpără cu suferinţă  283

   2.7. Ateismul este crima cea mai înspăimântătoare   284

   2.8. Psihologia milei se opune teoriei supraomului   290

   2.9. Despre premisa solipsistă, egoismul extrem  295

   2.10. Libertatea primordială este libertatea harică  298

   2.11. Preceptele din catehismul dostoievskismului  308

   2.12. Sociologia bârlogizării subterane  318

CAP. VI. DOSTOIEVSKI FONDEAZĂ PSIHOLOGIA EXISTENŢIALĂ CREŞTINĂ

1. Soren Kierkegaard şi F.M. Dostoievski - întemeietorii existenţialismului creştin   322

2. Dostoievski este totuşi un antinihilist!  329

3. Dostoievski este dublul lui Nietzsche răsturnat  335

   3.1. Dostoievski şi Nietzsche - „fraţi gemeni” prin identitatea experienţei lor interioare   335

   3.2. Dostoievski şi Nietzsche îşi trimit reciproc ecouri  337

   3.3. Fostul student în drept (Raskolnikov) cade la examenul de supraom  345

   3.4. Concepţia despre om şi despre Dumnezeu este falia care îi desparte pe cei doi profeţi  346

CAP. VII. DE LA PSIHOLOGIE LA METAPSIHICĂ ŞI SPIRITOLOGIE

1. Dostoievski întemeiază spiritologia - ştiinţa despre spirit, care depăşeşte psihologia - ştiinţa despre psihic  361

   1.1. Sufletul inconştient şi spiritul inconştient  361

   1.2. Spiritul îşi are miezul în Sine (sineizare şi spiritualizare)   366

   1.3. Adevărul şi libertatea sunt viaţă întru spirit  371

   1.4. Chiar dacă spiritul nu este pur, el poate fi liber? ... 376

   1.5. Cu Dostoievski începe era psihologiei abisale şi a spiritologiei creştine  379

2. Şinele la Freud şi la Dostoievski   388

3. Psihanaliştii „disidenţi” sunt cei mai buni avocaţi ai lui Dostoievski  394

4. Dostoievski - pionier al selfismului contemporan  401

CAP. VIII. SPOVEDANIA - O PSIHANALIZĂ AVANTLA LETTRE

1. Mărturisirea şi iertarea   405

2. Spovedania lui Stavroghin (făcută părintelui Tihon) ... 411

3. Spovedania lui Kirillov (Demonii) care crede că prin sinucidere va deveni Dumnezeu  436

4. Spovedania lui Ippolit Terentiev {Idiotul) izvorăşte din răzvrătire şi din sentimentul absurdului  442

5. Spovedania lui Versilov-tatâi (Adolescentul), bolnav de mitomanie, purtând un brâu de cuie  455

6. Spovedania lui Ivan Karamazov, acest Hamlet rus înzestrat cu măreţie dar devorat de mediocritate   460

7. Spovedania lui Raskolnikov - „supraomul” care vrea să se realizeze prin crimă  480

8. Spovedania „omului din subterană”  504

CAP. Ix. ÎNCERCARE DE TIPOLOGIE IMPOSIBILĂ

1. Atipicalitatea personajelor lui Dostoievski  520

2. Personalităţi accentuate în opera lui Dostoievski   525

   2.1. Dostoievski - personalitate accentuată?  525

   2.2. Trăsături individuale din sfera aspiraţie-înclinaţie ... 526

   2.3. Trăsături individuale din sfera afectiv-volitivă .... 528

   2.4. Personalităţi accentuate în opera lui Dostoievski ... 529

3. Paradoxalistul dostoievskian  530

4. Bârlogizatul sau omul ungherului  536

5. Omul dialogal  541

6. De la Dumnezeu-comuniune de persoane la omul dostoievskian ca paradigmă a comuniunii umane  548

CAP. X. PERSPECTIVELE DESCHISE DE DOSTOIEVSKI PSIHOLOGIEI ADÂNCURILOR

1. Dostoievski fondează psihologia abisală înaintea lui Freud  552

2. Psihanaliza freudiană este depăşită de autopsihanaliza existenţial-creştină   556

3. Personologia dostoievskiană  559

4. Profilul omului dostoievskian  563

5. Spiritologia în căutarea umanului pierdut   566

6. Haosologia spirituală   568

7. Raţiunea inimii   571

8. Psihologia fantasticului şi realismul fantastic   574

9. Iubirea activă şi mistică   576

10. Empatia până la fuziune spirituală  577

11. Dostoievski deschide larg poarta psihologiei existenţiale în literatura mondială  578

12. Dostoievski critică psihologia obiectivă şi promovează o psihologie calitativă, profund umanistă  580

13. În spiritul uman (subteran) convieţuiesc credinţa şi revolta  585

14. Psihologia suferinţei  588

15. înţelepciunea ocnei şi revelaţia dumnezeiască în inima omului  590

BIBLIOGRAFIE  595