Autor :Iolanda Mitrofan
Editura Universitatii din Bucuresti
An aparitie :2011
ISBN 978-973-737-926-9
Nr pagini :417
Format 176x 250
Pret : 55 lei la Editura
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Culegerea de studii de psihologie, volumul al doilea, abordează teme privind relaţiile-capcană în familia toxicomanului (o abordare transgeneraţională), despre relaţia dintre disponibilitatea afectivă maternă, complicaţiile la naştere şi dezvoltarea emoţională a copilului mic, precum şi despre dezvoltarea personală în psihoterapiile experienţiale (abordare metodologică integrativă). „Lipsa tradiţiei în tratarea toxicomanului în ţara noastră face ca veriga dezintoxicare să fie supraevaluată în defavoarea celorlalte verigi ale lanţului terapeutic. Necesitatea psihoterapiei în perioada postdezintoxicare este trecută cu vederea, astfel că recăderea este garantată”, sunt doar câteva constatări cu care începe Introducerea de la primul studiu din volum.
Cuprins:
Studiul 1: RELAŢII-CAPCANĂ ÎN FAMILIA
TOXICOMANULUI. O ABORDARE TRANSGENERAŢIONALĂ, Cristina Denisa Godeanu
(Stoica)
Introducere 9
REPERE
TEORETICE
Capitolul 1. Psihoterapia între tradiţie şi avangardă. Abordarea transgeneraţională
11
Capitolul 2. Abordarea transgeneraţională. Repere conceptuale 13
Capitolul 3. Repere conceptuale transgeneraţionale în contextul T.U 25
Capitolul 4. Mecanisme de transmisie a inconştientului familial 31
Capitolul 5. Secretele familiale şi patologia de transmisie
transgeneraţională 36
Capitolul 6. Doliul. Implicaţii transgeneraţionale 39
Capitolul 7. Dinamica criptă - fantomă în manifestarea toxicomaniei. O
abordare transgeneraţională 42
Capitolul 8. Ataşamentul intergeneraţional în familia toxicomanului 43
Capitolul 9. Transgresiunea ca scenariu transgeneraţional în familia
toxicomanului 46
Capitolul 10. Alte abordări psihoterapeutice ale familiei toxicomanului
47
Capitolul 11. Toxicomanul şi familia sa în scenariul terapeutului 57
Capitolul 12. Capcanele familiei, capcanele terapeutului 60
CERCETAREA
Capitolul 1. Metodologia
cercetării 62
1.1. Ipotezele cercetării 62
1.2. Obiectivele cercetării 62
1.3. Metodele utilizate 63
Capitolul 2. Rezultatele
cercetării 70
2.1. Constelaţia temelor-nucleu asociată
dependenţei 70
2.2. Dinamica
abandon-pierdere-dependenţă-control 77
2.3. Dinamica scenariilor-capcană în familia
toxicomanului (scenarii-capcană centrate pe dependenţă) 78
2.4. Deturnarea de Ia creştere identitară
asociată unor scenarii şi reiaţii-capcană
83
2.5. Toxicodependenţa, Umbra familială şi
absenţa spaţiului identitar 87
2.6. Efectele absenţei şi neasumării
spaţiului identitar observate în practica clinică 91
2.7. Dinamica „fantomei” surprinsă în
experienţa clinică 96
2.8. Scenarii-capcană întemeiate pe pattemuri
repetitive ce vizează alegerea partenerială 125
2.9. Boala şi re laţii le-capcană 126
Concluzii 131
Studiul 2: RELAŢIA DINTRE
DISPONIBILITATEA AFECTIVĂ MATERNĂ, COMPLICAŢIILE LA NAŞTERE ŞI DEZVOLTAREA
EMOŢIONALĂ A COPILULUI MIC, Alin Cristinel Cotigă
Argument 147
Capitolul 1. Delimitarea
conceptului de disponibilitate afectivă maternă
149
1. Teorii clasice ale relaţiei dintre mamă şi copil 149
1.1. Funcţia materă în termenii lui D. W.
Winnicott 149
1.2. J. Bowlby, M. Ainsworth şi dezvoltarea
conceptului de ataşament 151
2. Teorii actuale ale
relaţiei dintre mamă şi copil 156
2.1. Disponibilitatea afectivă maternă:
definiţie şi consens 156
2.2. Relaţia de ataşament dintre mamă şi făt 158
2.2.1. Teorii ale relaţiei de ataşament
dintre mamă şi fat 158
2.2.2. Modelul lui J. Condon asupra relaţiei
de ataşament dintre mamă şi făt 159
2.2.3. Factori care influenţează relaţia de
ataşament dintre mamă şi făt 162
2.3. Disponibilitatea afectivă maternă atât
prenatală cât şi postnatală 163
Capitolul 2. Relaţia mamă-făt
premisă în dezvoltarea relaţiei mamă-copil
166
1. Influenţe materne în uter 167
2. Fătul ca individualitate psihică receptivă 168
2.1. S. Grof şi sistemele de experienţă
condensată (COEX) 168
2.1.1. Sistemele de experienţă condensată 168
2.1.2. Nivelul prenatal şi perinatal al
inconştientului 170
2.2. Comunicarea tactilă şi haptonomie 171
2.2.1. Importanţa comunicării tactile 171
2.2.2. Haptonomia 172
3. Copilul mic ca individualitate psihică receptivă 173
Capitolul 3. Impactul
experienţei prenatale asupra fătului şi rolul ei în dezvoltarea
psiho-emoţională a copilului 175
1. Căi de comunicare dintre mamă şi fat 176
1.1. Comunicarea mamă-făt prin receptori
biochimici 176
1.2. Comunicarea mamă-fat prin receptori
senzoriali 176
2. Creierul emoţional şi modularea informaţiei 178
3. Memorie celulară şi mecanisme epigenetice 180
4. Dezvoltare neuronală la fat 183
5. Nivelul amigdalian şi imprintarea emoţională 185
6. Factori care influenţează reţinerea informaţei în timpul perioadei
prenatale, perinatale şi postnatale 188
Capitolul 4. Tulburările
emoţionale ale copilului mic 191
1. Cauze ale tulburărilor emoţionale ale copilului mic 191
1.1. Sincronizare şi nesincronizare
emoţională 191
1.2. Trauma prin omisiune 194
2. Tulburarea de ataşament 195
3. Defense ale copilului mic 197
Capitolul 5. Studii privind relaţia
dintre disponibilitatea afectivă maternă,
problematica naşterii şi
emoţionalitatea mamei şi a copilului 199
1. Studii privind importanţa disponibilităţii afective materne înainte
de naştere {99
2 Studii privind legătura dintre disponibilitea afectivă maternă
înainte de naştere şi relaţia postnatală dintre mamă şi copil, precum şi
dezvoltarea cognitiv-emoţională a
acestuia 200
Capitolul 6. Cercetare
privind relaţia dintre mamă şi copil din perspectiva dezvoltării
emoţionale a adultului 203
1. Experienţa retrăirii simbolice a „naşterii” în cadrul grupului de
psihoterapie
experienţială 203
1.1. Corina - o fată care „nu trebuia să se nască” 204
1.1.1. Regresarea şi clarificarea emoţională 205
1.1.2. Analiza desenelor 208
1.1.3. Concluzie 209
2.1. Alexandru - un băiat care „nu respiră” 210
2.1.1. Regresarea şi clarificarea emoţională 212
2.1.2. Analiza desenului 215
2.1.3. Concluzie 216
3.1. Gina - un copil dublu respins sau problematica repetiţiilor 217
3.1.1. Regresarea şi clarificarea emoţională 229
3.1.2. Explicarea travaliului naşterii 224
3.1.3. Concluzie 225
2. Concluzie generală privind retrăirea simbolică a „naşterii” în
cadrul grupului de psihoterapie experienţială
226
Capitolul 7. Cercetare
privind relaţia dintre disponibilitatea afectivă maternă, complicaţiile la
naştere şi dezvoltarea emoţională a copilului mic 230
1. Obiectivele cercetării 230
2. Posibile beneficii 230
3. Ipoteze 231
3.1. Ipotezele cercetării 231
3.2. Ipotezele statistice 231
4. Metoda 232
4.1. Participanţii la studiu 232
4.2. Metode şi proceduri 233
4.2.1. Instrumente 233
4.2.1.1. Inventarul de ataşament antenatal 233
4.2.1.2. Inventarul de disponibilitate
afectivă 234
4.2.1.3. Inventarul de variabile contextuale
perinatale 238
4.2.1.4. Anamneza 238
4.2.2. Procedura 238
4.3. Problematica naşterilor prin cezariană 239
4.4. Analiza datelor 240
4.4.1. Coeficientul Conbach-alfa 240
4.4.2. Statistica descriptivă şi analiza
datelor 241
4.5. Concluziile cercetării 247
Capitolul 8. Concluziile
cercetărilor privind rolul disponiblităţii afective materne în problematica
naşterii şi în dezvoltarea emoţională a copilului mic 254
1. Concluziile cercetărilor 254
2. Contribuţii teoretice şi metodologice asupra importanţei perioadei prenatale
ca bază a emoţionalităţii copilului 256
Consideraţii finale 259
Mulţumiri 260
Bibliografie selectivă 261
Anexa 1 275
Anexa 2 281
Anexa 3 287
Anexa 4 292
Anexa 5 297
Studiul 3: DEZVOLTAREA
PERSONALĂ ÎN PSIHOTERAPIILE EXPERIENŢIALE - ABORDARE METODOLOGICĂ INTEGRATIVĂ - Ovidiu-Alexandru Pop
Capitolul 1. Introducere 301
1.1. Psihoterapiile experienţiale 301
1.2. Excurs istoric experienţial. începuturi,
dezvoltare şi prezent 302
1.3. Analiză comparativă a diferitelor şcoli
experienţiale 304
1.4. Specificul psihoterapiei experienţiale 342
Capitolul 2. Dezvoltarea
personală în psihoterapiile experienţiale
345
2.1. Forme şi repere ale dezvoltării
personale 345
2.2. Dezvoltarea personală în psihoterapia
experienţială definiţie, demersuri (individuale
şi de grup), obiective 349
2.3. Importanţa dezvoltării personale în
actul terapeutic experienţial 350
2.4. Aspecte etice în psihoterapiile de
orientare experienţială 352
Capitolul 3. O nouă abordare
metodologică în psihoterapia experienţială
355
3.1. Obiective 356
3.2. Ipoteze
357
3.3. Prezentarea modelului experimental 357
3.4. Analiza şi prelucrarea datelor 363
3.5. Limite ale cercetării 373
Capitolul 4. Concluzii 375
4.1. Concluzii şi consecinţe metodologice 375
4.2. Concluzii şi consecinţe teoretice şi
aplicative 376
4.3. Perspective noi de cercetare 381
Anexe 382
Referinţe bibliografice 384
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu