17/04/2013

ARTA SI PERCEPTIA VIZUALA, O psihologie a vazului creator



Autor :Rudolf Arnheim                 
Editura Polirom
Colectia Colectia de arta
An aparitie :2011
Editia a II-a   
Traducerea Florin Ionescu
ISBN 978-973-46-1978-8
Nr pagini :504
Format 160x235
Pret : 44,95 lei la Editura,38,21 lei la elefant (38,21 lei ebook-ul), 38,80 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Download pdf  pe scribd


Descrierea editurii:
Una dintre lucrarile clasice ale domeniului, cartea lui Rudolf Arnheim a inaugurat aplicarea sistematica a principiilor gestaltiste la studiul operelor de arta, continuind si dezvoltind aplicatiile sporadice ale lui Köhler, Koffka sau Ehrenfels si largind considerabil sfera problemelor investigate din aceasta perspectiva. Sint discutate aspecte ce nu au mai beneficiat de o abordare estetica si psihologica integratoare, precum conditiile in care un intreg perceptiv poate fi recunoscut ca imagine a ceva, caracterul psihologic al fenomenelor de suprapunere, de racursiu, de deformare sau problemele ce tin de semnificatia miscarii aparente, in cazul dansului si al cinematografului. Fara a configura o noua estetica, volumul asigura baza necesara acelei estetici ce tinde sa confere actiunilor ei rigoarea, caracterul univoc si fundamentarea experimentala proprii tezelor formulate in stiintele exacte.


Rudolf Arnheim a fost profesor emerit de psihologia artei la Universitatea Harvard. Dintre volumele publicate amintim: Film as Art (University of California Press, 1957),
Visual Thinking (University of California Press, 1959), The Dynamics of Architectural Forms (University of California Press, 1977) si The Split and the Structure: Twenty-Eight Essays (University of California Press, 1996).

Cuprins:

Prefaţă 9
Introducere 11

1. ECHILIBRUL 21
Structura ascunsă a unui pătrat 21
Ce sînt forţele perceptuale ?  27
Două discuri într-un pătrat 28
Echilibrul psihologic şi echilibrul fizic 29
De ce echilibru? 31
Ponderea 33
Direcţia 36
Tipuri de echilibru  38
Relaţia sus-jos  39
Dreapta şi stînga 42
Echilibrul şi intelectul uman 45
Doamna Cezanne pe un scaun galben 46

2. FIGURA 51
Vederea ca explorare activă 51
Sesizarea elementelor esenţiale 52
Concepte perceptuale  53
Ce este figura? 55
Influenţa trecutului 57
Cum vedem figura ? 60
Simplitatea 62
Demonstrarea simplificării 71
Nivelare şi diferenţiere 73
Menţinerea întregului 75
Subdivizarea 77
De ce ochii ne spun adesea adevărul 80
Subdivizarea în artă 81
Ce este o parte ? 84
Asemănare şi deosebire 86
Exemple din artă 93
Scheletul structural  97

3. FORMA 101
Orientarea In spaţiu 101
Proiecţiile107
Care este aspectul optim? 111
Metoda egipteană 114
Racursiul  119
Suprapunerea  123
Ce avantaj prezintă suprapunerea?  125
Interacţiunea plan-adîncime 129
Rivalitatea aspectelor 132
Realism şi realitate 135
Ce ne apare veridic? 137
Forma ca invenţie 140
Niveluri de abstractizare 145
Izvorul 152
Informaţia vizuală 156

4. CREŞTEREA 161
De ce desenează copiii aşa? 162
Teoria intelectualistă 163
Ei desenează ceea ce văd 166
Conceptele reprezentaţionale 168
Desenul ca mişcare 170
Cercul primordial 173
Legea diferenţierii 179
Vertical şi orizontal 181
Oblicitatea 186
Fuziunea părţilor 189
Mărimea 192
Mormolocii greşit numiţi astfel 195
Transpunerea în două dimensiuni  197
Consecinţe educaţionale 201
Geneza formei în sculptură 205
Bare şi plăci 206
Cubul şi rotundul 212

5. SPAŢIUL  215
Linie şi contur  216
Rivalitatea contururilor 220
Figura şi fondul 223
Niveluri de admcime 228
Aplicaţii în pictură 230
Rame şi ferestre 232
Concavitatea în sculptură 234
De ce vedem adîncimea? 237
Adîncime prin suprapunere 240
Transparenţa  244
Deformările generează spaţiu 249
Cutii în trei dimensiuni 252
Contribuţia spaţiului fizic 258
Simplu, nu veridic 260
Gradienţii creează adîncime 264
Spre o convergenţă a spaţiului 269
Cele două surse ale perspectivei centrale 271
Nu o proiecţie fidelă 274
Spaţiul piramidal 276
Simbolismul unei lumi focalizate  281
Centra] irate şi infinitate 284
Jocul cu regulile 285

6. LUMINA 289
Receptarea luminii  289
Strălucirea relativă 291
Iluminarea 294
Lumina creează spaţiu 296
Umbrele 300
Pictură fără iluminare 305
Simbolismul luminii 308

7. CULOAREA 315
De la lumină la culoare  315
Forma şi culoarea 317
Cum iau naştere culorile 322
Primarele generatoare 324
Adiţie şi substracţie 326
Complementare generatoare 327
O unealtă capricioasă 328
În căutarea armoniei 330
Elementele scării 334
Sintaxa combinaţiilor 338
Complementarele fundamentale 341
Interacţiunea culorilor 345
Matisse şi El Greco  348
Reacţii la culoare 352
Cald şi rece 353

8. MIŞCAREA 357
Acţiune şi timp 357
Simultaneitate şi succesiune 360
Cînd vedem mişcarea? 363
Direcţia  367
Dezvăluirile vitezei   368
Mişcarea stroboscopică 371
Unele probleme ale montajului cinematografic  376
Forţe motrice vizibile 377
O scară a complexităţii 382
Corpul ca instrument 387
Imaginea chinestezică a corpului 390

9. DINAMICA 393
Simplitatea nu este de ajuns 393
Dinamica şi interpretările ei tradiţionale 395
O diagramă a forţelor 399
Experimente cu tensiuni direcţionale 401
Mişcarea imobilă 405
Dinamica oblicităţii 407
Tensiune în deformare 410
Dinamica compoziţiei 414
Efecte stroboscopice 416
Cum se naşte dinamica? 419
Exemple din artă 421

10. EXPRESIA 427
Teorii tradiţionale 428
Expresia fixată în structură 431
Prioritatea expresiei  437
Simbolismul în artă 439

Note 445
Bibliografie  475
Indice 493


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu