AT ASTAZI. O noua introducere in Analiza Tranzactionala

Autor : Ian Stewart, Vann Joines      

Editura Mirton

An aparitie : 2004

Traducerea Constantin si Luminita Violeta Cheveresan

ISBN 973-661-400-x

Nr pagini : 240

Format ?
Anticariat

Download pdf  pe scribd

Descriere:

„In aceasta carte va prezentam teoria si practica curenta a analizei tranzactionale(AT).
Am prezentat materialul intr-un mod care sa fie util, fie ca studiati at individual, fie ca participati la un curs. Daca sunteti cititori ocazionali, care fac prima oara cunostinta cu AT , speram ca veti aprecia stilul simplu si conversational al acestei carti. Am folosit exemple pentru a ilustra diferite aspecte teoretice. „ din Prefata

Cuprins:

Multumiri  5
Prefata  11

PARTEA I: INTRODUCERE IN AT 
 

1.Ce este AT?  14
     Idei cheie in AT  14
     Filosofia AT  16

PARTEA a II-a: REPREZENTAREA PERSONALITATII: Modelul starilor eului

2.Modelul starilor eului  19
     Exemple de modificari ale starilor eului  20
     Definirea starilor eului  21
     Sunt reale distinctiile intre starile eului?  23
     Starile eului si Superego, Ego, Id  23
     Starile eului sunt denumiri, nu lucruri  24
     Modelul suprasimplificat  24
3.Analiza functionala a starilor eului  26
     Copil adaptat si Copil liber  26
     Parinte normativ si Parinte Grijuliu  28
     Adult  29
     Egograme  29
4.Modelul structural de ordinul doi  32
     Structura de ordinul doi: Parinte  33
     Structura de ordinul doi: Adult  34
     Structura de ordinul doi: Copil  35
     Distinctia intre structura si functie  36
5.Recunoasterea starilor eului  39
     Diagnoza comportamentala  39
     Diagnoza sociala  42
     Diagnoza istorica  42
     Diagnoza fenomenologica  43
     Diagnosticarea starilor eului in practica  43
     Eul executiv si cel real  44
6.Patologia structurala  47
     Contaminarea  47
     Excluderea  49

PARTEA a III-a: COMUNICARE: Tranzactii, stroke-uri si structurarea timpului
 

7.Tranzactii  51
     Tranzactii complementare  52
     Tranzactii incrucisate  53
     Tranzactii ulterioare (ascunse)  56
     Tranzactii si indicii non-verbale  57
     Optiuni  58
8.Stroke-uri  60
     Foamea de stimuli  60
     Tipuri de stroke-uri  60
     Stroke-uri verbale si non-verbale  60
     Stroke-uri pozitive si negative  61
     Stroke-uri conditionate si neconditionate  61
     Stroke-urile si intarirea comportamentului  61
     A oferi si a primi stroke-uri  62
     Filtrul stroke-urilor  63
     Economia stroke-urilor  64
     Cum sa soliciti stroke-uri  65
     Profilul stroking  66
     Auto-oferirea de stroke-uri  67
     "Banca de stroke-uri" 68
     Exista stroke-uri "bune"si "rele"?  68
     Stroke-uri  versus desconsiderari  69
9.Structurarea timpului  70
     Retragere  70
     Ritualuri  71
     Discutii pentru trecerea timpului  71
     Activitati  73
     Jocuri  73
     Intimitate  74

PARTEA a IV-a: CUM NE SCRIEM PROPRIA POVESTE DE VIATA: Scenariile de viata

10.Natura si originile scenariului de viata  77
     Natura si definirea scenariului de viata  77
     Originile scenariului  79
11.Cum este trait scenariul  83
     Scenarii castigatoare, perdante si non-castigatoare  83
     Scenariul in viata adulta  85
     De ce e importanta intelegerea scenariului  87
     Scenariul si cursul vietii  89
12.Pozitiile de viata  90
     Pozitiile de viata la adulti - Coralul OK  91
     Schimbarea personala si Coralul OK  93
13.Mesaje din scenariu si perceperea copilului  96
     Tipuri de mesaje din scenariu  96
     Matricea scenariului  98
14.Injunctii si decizii  102
     Douasprezece injunctii  102
     Episcenariu  106
     Relatia dintre decizii si injunctii  107
     Antiscenariu  109
15.Procese de scenariu  111
     Sase procese de scenariu  111
     Combinatii de teme de proces  114
     Originile procesului de scenariu  114
     Eliberarea de tiparele procesului de scenariu  114
16.Drivere si miniscenariu  116
     Cum detectezi un comportament de tip driver  116
     Drivere primare  118
     Drivere si tipuri de procese de scenariu  119
     Drivere si pozitia de viata  121
     Cele cinci mesaje permisive  121
     Originile driverelor  122
     Miniscenariul  122
     Cele patru mituri  125

PARTEA a V-a: CUM FACEM CA LUMEA SA SE POTRIVEASCA CU SCENARIUL NOSTRU: Pasivitatea

17.Desconsiderarea  126
     Natura si definirea desconsiderarii  126
     Exagerarea  127
     Cele patru componente pasive  127
     Desconsiderarea si starile eului  129
     Detectarea desconsiderarilor  130
18.Matricea desconsiderarilor  132
     Domenii de desconsiderare  132
     Tipuri de desconsiderare  132
     Niveluri (moduri) de desconsiderare  133
     Diagrama matricei desconsiderarilor  133
     Folosirea matricei desconsiderarilor  134
19.Cadrul de referinta si redefinirea  137
     Cadrul de referinta  137
     Cadrul de referinta si scenariul  138
     Natura si functiile redefinirii  138
     Tranzactii de redefinire  139
20.Simbioza  141
     Simbioza "sanatoasa" si Simbioza "nesanatoasa"  143
     Simbioza si scenariul  144
     Invitatii simbolice  145
     Simbioza de ordinul doi  146

PARTEA a VI-a: JUSTIFICAREA CREDINTELOR DIN SCENARIILE NOASTRE: Racket-uri si jocuri

21.Racket-uri si timbre  148
     Racket-uri si scenariul  150
     Sentimentele racket si sentimentele autentice  151
     Sentimentele racket, sentimentele autentice si rezolvarea problemelor  153
     Racketarea  154
     Timbre  155
22.Sistemul Racket  157
     Credinte si sentimente scenariale  157
     Manifestari racket  160
     Amintiri confirmatoare  161
     Iesirea din sistemul racket  163
23.Jocuri si analiza jocurilor  165
     Exemple de jocuri  165
     Tricouri  167
     Diferite grade de jocuri  167
     Formula J  168
     Triunghiul Dramatic  168
     Analiza tranzactionala a jocurilor  170
     Planul de joc  171
     Definitii ale jocului  172
24.De ce joaca oamenii jocuri  174
     Jocuri, timbre si rezultatul scenariului  174
     Intarirea convingerilor din scenariu  174
     Jocuri, simbioza si cadru de referinta  175
     Jocuri si stroke-uri  176
     Cele "sase avantaje" ale lui Berne  177
     Jocuri cu rezultate pozitive  177
25.Cum ne ocupam de jocuri  178
     E nevoie sa dam jocului un nume?  178
     Cateva jocuri familiare  178
     Folosirea optiunilor  180
     Dejucarea beneficiului negativ  181
     Inlocuirea stroke-urilor din joc  182

PARTEA a VII-a: SCHIMBAREA: AT in practica

26.Contracte de schimbare  184
     Cele "patru cerinte" ale lui Steiner  184
     De ce se folosesc contracte  185
     Incheierea unui contract eficient  186
27.Obiectivele schimbarii in AT  189
     Autonomia  189
     Independenta fata de scenariu  190
     Rezolvarea de probleme  190
     Opinii despre "vindecare"  190
28.Terapie prin AT  193
     Auto-terapia  193
     De ce terapie  193
     Caracteristicile terapiei AT  194
     Trei scoli de AT  195
29.AT in organizatii si educatie  198
     Diferente intre aplicatiile educational-organizationale si cel clinice  198
     Aplicatii organizationale  199
     AT in educatie  200
30.Cum s-a dezvoltat AT  202
     Eric Berne si inceputurile AT  202
     Anii de inceput  203
     Anii de raspandire  204
     Consolidarea internationala  204

Anexe 
     A.Carti de Eric berne  206
     B.Alte carti cheie despre AT  207
     C.Castigatori ai Premiului Stiintific Comemorativ Eric Berne  209
     D.Organizatii de AT  211
     E.Formare si acreditare in AT  213
     F.Tematica oficiala a cursului AT  216

Note si referinte  218
Bibliografie  227
Glosar  232

JOCURI PENTRU ADULTI

Autor : Eric Berne     

Editura Amaltea

An aparitie : 2003     

Editia originala: Games people play, 1964

Traducerea Ana-Maria Murariu, Mihaela Mazilu

ISBN 973-9397-11-5

Nr pagini : 156

Format 130 x 200
Anticariat

Disponibilitate BCU

Download pdf  pe scribd

Descrierea editurii:

Eric Berne expune, prin exemple expresive, dinamica unor jocuri intitiate in cuplu, in relatiile familiale si in relatiile dintre angajati. Cititorul va descoperi niste jocuri incalcite si greu de gestionat, in care multe roluri se pot schimba tocmai pentru a masca niste vulnerabilitati dureroase. Fiecare joc va ascunde incercarea disperata a unor persoane de a-si gestiona problemele afective. Jocurile pot fi, de multe ori, atat de subtile incat il pot acapara si pe terapeut, mai ales in terapia de cuplu sau de grup. Terapeutul sau grupul pot juca rolul unei a treia persoane sau al unor jurati de care un partener-acuzator se poate folosi pentru a-si continua jocul inceput in spatiul privat. Cartea lui Eric Berne poate fi un ghid esential pentru supravietuirea in mijlocul unei relatii tensionate, dar si un sprijin pentru psihoterapeutii aflati in plin proces de formare, ajutandu-i sa evite ispita unor interpretari pripite. Sursa

        Eric Berne (1910–1970), celebru psihiatru şi psihoterapeut, este întemeietorul „analizei tranzacţionale". La începutul carierei, Berne s-a pregătit pentru a deveni psihanalist, parcurgând două tranşe de analiză personală cu Paul Federn şi Eric Erikson. După 1956 abandonează ortodoxia psihanalitică şi creează o nouă orientare psihoterapeutică — „analiza tranzacţională". Sursa: Ed. Trei

        La noi au fost traduse:

Analiza tranzactionala in psihoterapie, Trei 2011

Ce spui dupa Buna ziua? Psihologia destinului uman, Trei 2011

Sex si dragoste in relatiile umane, Herald 2014

Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relatiilor umane, Amaltea 2002 (sub titlul Jocuri pentru adulti), Trei 2014, 2017, 2020

Cuprins:

Prefata  7
      Semantica  9
Introducere  9
      1.Relatii sociale  9
      2.Structurarea timpului  11

PARTEA I - ANALIZA JOCURILOR

1.Analiza structurala  17
2.Analiza tranzactionala  22
3.Proceduri si ritualuri  27
4.Formule de petrecere a timpului  32
5.despre jocuri  38
      5.1.Definitie  38
      5.2.Un joc tipic  40
      5.3.Cum s-au nascut jocurile  47
      5.4.Functia jocurilor  49
      5.5.Clasificarea jocurilor  51

PARTEA A II - A - UN TEZAUR DE JOCURI

Introducere  53
      1.Notatii  55
      2.Termeni colocviali  55
6.Jocuri din viata  56
      6.1.Alcoolicul  63
      6.2.Datornicul  63
      6.3.Da-mi un sut  66
      6.4.Te-am prins, ticalosule (TPT)  67
      6.5.Uite ce-am facut din cauza ta (UCFCT)  69
7.Jocuri de casnicie  73
      7.1.Coltul  73
      7.2.Tribunalul  76
      7.3.Femeia frigida  78
      7.4.Hartuita  81
      7.5.Daca n-ai fi fost tu  84
      7.6.Uite cat de mult imi dau osteneala  85
      7.7.Iubita  87
8.Jocuri de petrecere  89
      8.1.Nu-i ingrozitor  89
      8.2.Cusurgiu  91
      8.3.Schlemiel  92
      8.4.De ce nu - Da, dar  94
9.Jocurile sexuale  101
      9.1.Luati-va la bataie, tu cu el (LBTE)  101
      9.2.Perversiune  102
      9.3.Violator  103
      9.4.Jocul ciorapului  106
      9.5.Scandal  107
10.Jocuri din lumea interlopa  109
      10.1.Hotii si vardistii  109
      10.2.Cum sa scapi de aici  113
      10.3.Hai sa i-o coacem lui Joey (HCJ)  115
11.Jocuri din cabinetul de consultatii  117
      11.1.Sera  117
      11.2.Nu incerc decat sa te ajut  119
      11.3.Nevoiasul  122
      11.4.Taranca  126
      11.5.Psihiatrie  128
      11.6.Prostul  133
      11.7.Picior de lemn  133
12.Jocuri bune  136
      12.1.Vacanta soferului de autobuz  136
      12.2.Cavaler  137
      12.3.Ma bucur sa fiu de ajutor  139
      12.4.Inteleptul neputincios  140
      12.5.Nor fi bucurosi ca m-au cunoscut  140
   
PARTEA A III - A - DINCOLO DE JOCURI

13.Semnificatia jocurilor  141
14.Jucatorii  143
15.O paradigma  145
16.Autonomie  148
17.Dobandirea autonomiei  152
18.Ce mai urmeaza dupa jocuri?  154

Anexa: Clasificarea comportamentelor  155
 

SECRETE SI JOCURI PSIHOLOGICE. Analiza tranzactionala

Autor : Adrian Nuta                

Editura SPER

Colectia Caiete experientiale

An aparitie :2000

ISBN  973-99221-6-3

Nr pagini :160

Format 145 x 210
Anticariat

Disponibilitate BCU

Download pdf  aici

Descriere:

"Imaginează-ţi că, încă de la naştere, eşti un scriitor talentat, începi să îţi scrii povestea vieţii odată cu prima respiraţie, iar la vârsta de patru ani ai stabilit deja reperele fundamentale ale existenţei tale, narative. La şapte ani povestea este definitiv completată cu principalele detalii şi până la începutul
adolescenţei nu mai ai de făcut decât mici corecturi şi adăugiri ici şi acolo. In adolescenţă ajuns, publici o ediţie revizuită şi adaptată noilor perslonaje apărute în viaţa ta. Asemenea tuturor poveştilor, capodopera ta are un început, o parte de mijloc şi un final. Ea rulează eroi, eroine. Inamici, protectori şi figuranţi. Este construită în jurul unei teme principale si ramnificata în câteva subteme. Poate fi o comedie sau un „thriller", o dramă memorabilă sau o producţie de mâna a doua, poate fi plină de violenţă, umor sau sex. Oricum ar fi, în pragul vârstei adulte începuturile poveştii nu mai apar în spaţiul psihologic al memoriei conştiente. Fără a fi conştient, tu trăieşti acum povestea pe care ti-ai scris-o singur, cu mult timp în urma.Această poveste este chiar  SCENARIUL TĂU DE VIAŢĂ.
Nu-i aşa că nu crezi?" Autorul

ADRIAN NUŢĂ (n. 1967): Cadru didactic la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea Independentă „Titu Maiorescu”, susţinând seminarii şi laboratoare de comunicare, psihologia cuplului, psihologia familiei, consiliere şi terapii de familie, psihoterapie. Psihoterapeut de orientare experienţială. 

 

Cuprins:

Partea întâi: CUM POŢI SĂ CITEŞTI CEEA CE VEZI  13

1.INTRODUCERE 14
1.1.Ce este analiza tranzacţională? 14
1.2.Filosofia analizei tranzacţionale 15
1.3.Cine a fost Eric Berne? 17
2.VIZIUNEA ASUPRA PERSONALITĂŢII 19
2.1.Modelul stărilor Eului19
2.2.Analiza funcţională a stărilor Eului 22
2.3.Structura de ordinul doi a stărilor Eului 28
3.VIZIUNEA ASUPRA PATOLOGIEI 31
3.1.Patologia structurală 31
3.2.Patologia funcţională 34
4.TRANZACŢIILE 36
4.1.Tranzacţia complementară 36
4.2.Tranzacţia încrucişată 37
4.3.Tranzacţia complicată 38
5.STROKE 40
5.1.Tipuri de stroke 40
5.2.Economia stroke 42
6.STRUCTURAREA TIMPULUI 45
6.1.Izolarea 46
6.2.Ritualurile 47
6.3.Discuţiile tematice 47
6.4.Activităţile 48
6.5.Jocurile 48
6.6.Intimitatea 49
7.SCENARIILE DE VIAŢĂ 50
7.1.Natura şi definiţia scenariului 50
7.2.Rădăcinile scenariului 52
7.3.Învingători, învinşi sau prudenţi? 53
7.4.Scenariul în viaţa adultă 54
8.POZIŢIILE DE VIAŢĂ 57
8.1.Originile poziţiilor 57
8.2.Coralul 58
9.INJONCŢIUNILE 61
9.1.Nu exista! 62
9.2.Nu fi tu însuţi! 63
9.3.Nu fi un copil! 63
9.4.Nu te maturiza! 64
9.5.Nu reuşi! 65
9.6.Nu acţiona! 65
9.7.Nu fi important! 66
9.8.Nu te amesteca cu ceilalţi! 66
9.9.Păstrează distanţa! 66
9.10.Fii bolnav! 67
9.11.Nu gândi! 68
9.12.Nu simţi! 68
9.13.Relaţia injoncţiuni - decizii 69
10.STILURILE REGIZORALE 71
10.1.Până (când, ce) 72
10.2.După (ce, aceea) 72
10.3.Niciodată 73
10.4.Întotdeauna 73
10.5.Aproape 4
10.6.Fără final 75
11.DEVIZE, ANTIDOTURI ŞI MINISCENARII 77
11.1.Devizele sau mesajele otrăvitoare 77
11.2.Relaţia devize – stiluri regizorale 81
11.3.Antidoturi la devize 82
11.4.Miniscenarii 83
12.SENTIMENTE PARAZITE ŞI TIMBRE PSIHOLOGICE  86
12.1.Sentimentele parazite 86
12.2.Schimburile „filatelice” 90

Partea a doua: CUM POŢI SĂ VEZI CEEA CE JOCI  92

13.ANALIZA JOCURILOR 93
13.1.Definiţie şi caracteristici 93
13.2.Origine şi funcţii 95
13.3.Echipamentul de joc 96
13.4.Clasificarea jocurilor 97
13.5.Formula G 98
13.6.Triunghiul dramatic 99
13.7.Cum poate fi recunoscut un joc? 100
13.8.Elementele schemei de analiză 100
14.CÂTEVA C.V.-URI FAIMOASE 103
14.1.Sala de judecată 103
14.2.Te-am prins, ticălosule 106
14.3.Loveşte-mă 108
14.4.Schlemiel 110
14.5.De ce nu – Da, dar 113
14.6.Între tine şi el e nevoie de o luptă 115
14.7.Rapo 116
14.8.Psihoterapia 117
14.9.Cât de prost sunt 119
14.10.Nu încerc decât să te ajut 120

Partea a treia: CUM POŢI SĂ SCRII FĂRĂ SĂ VEZI 123

15.SCENARIILE ŞI SĂNĂTATEA REPRODUCERII 124
15.1.Faţa de plastic 124
15.2.Sinele mişcător 125
15.3.Fascinaţia şi imprinting-ul 126
15.4.Telepatia 127
15.5.Paraziţii interni 128
15.6.Micul fascist 130
15.7.Ipocrizia socială 131
16.DRAMATURGIA DE TIP INFANTIL 132
16.1.Planurile de viaţă 132
16.2.Ce-ar spune Shakespeare 134
16.3.Influenţa basmelor 135
16.4.Critica extraterestră a Scufiţei Roşii 136
16.5.Creşa ca atelier demiurgic 138
17.ANATOMIA UNUI SCENARIU 140
17.1.Blestemul – recompensă 140
17.2.Elemntul central 141
17.3.Provocarea 141
17.4.Prescripţia 142
17.5.Modelele parentale 143
17.6.Demonul 143
17.7.Permisiunea 145
17.8.Îndreptarul ortografic 149
17.9.Antiscenariul 149
17.10.Casete video şi audio 149
18.PROGRAMAREA PARENTALĂ 150
18.1.Un pic de matematică 150
18.2.Anii de plastilină 157
18.3.Latenţa şi întâmplările ei 159

Partea a patra: CUM POŢI SĂ TE JOCI 162 

 

SENSURI ASCUNSE ALE VIETII

Autor : Stephen Grosz      

Editura Trei

Colectia Psihologia pentru toti

An aparitie : 2015

Traducerea Aurelia Acasandrei

ISBN 978-606-719-177-6

Nr pagini :216

Format 130 x 200

Pretul la data postarii : 23,20 lei la Editura, 19,43 lei la elefant,16 lei la librarie.net

Descrierea editurii:
Ce se ascunde oare în spatele comportamentelor noastre?
Ce forţe tainice ne mână acţiunile de zi cu zi? Un bărbat nu reuşeşte să se implice în nicio relaţie amoroasă de lungă durată cu o femeie — să aibă el o orientare sexuală diferită?
O femeie, deşi are toate semnele că partenerul îi este infidel, pare să nu poată observa ce se întâmplă chiar sub ochii ei — oare să fie chiar atât de naivă? Un tată îşi reneagă fiica atunci când aceasta se mărită cu un bărbat de altă religie — să fie convingerile sale religioase mai puternice decât dragostea faţă de propriul copil?
Povestirile din această carte ne deschid o fereastră nu numai spre lumea lăuntrică a protagoniştilor şi spre ceea ce se petrece într-un cabinet de psihanaliză, ci şi spre propria noastră viaţă, ce poate purta, la rândul ei, sensuri ascunse.
A-ţi împărtăşi trăirile şi a asculta capătă astfel noi valenţe, capabile să ducă la o înţelegere profundă şi la schimbare. Ele sunt istorii de caz din experienţa psihanalitică a autorului, poveşti ale pacienţilor, redate într-un limbaj simplu, accesibil cititorului nefamiliarizat cu psihanaliza. Sensurile ascunse ale vieţii este o carte ce te captivează încă de la primele pagini.

O carte frumos scrisă şi plină de învăţăminte... o serie de capitole scurte, pătrunzătoare, care se citesc ca o combinaţie de Cehov şi Oliver Sacks. – New York Times

Atunci când nu putem găsi o cale de a ne rosti povestea, povestea ne rosteşte pe noi, visăm aceste poveşti, dezvoltăm simptome sau ne vedem acţionând în feluri pe care nu le înţelegem.
Uneori schimbarea vine nu pentru că ne propunem să ne vindecăm sau să reparăm relaţia noastră cu viaţa; uneori ne schimbăm când reparăm relaţia noastră cu pierderea, cu uitarea, cu moartea. – Stephen Grosz

Stephen Grosz este psiholog şi psihanalist. Lucrează cu pacienţi de mai bine de 25 de ani. De asemenea, este profesor la University College şi la Institutul de Psihanaliză din Londra.

Cuprins:

Prefata 11

Inceputuri  13
Cum putem fi posedati de o poveste care nu poate fi spusa  15
Despre ras  24
Despre cum lauda poate produce pierderea increderii  31
Darul suferintei  35
O casa sigura  35

Spusul minciunilor  47
Despre secrete  49
Despre a nu fi intr-un cuplu  53
Pasiune pentru ignoranta  63
Despre intimitate  70
Cu cat mai mare e fatada, cu atat mai mare e ceea ce se ascunde in spatele ei  74

Iubirea  79
Acasa  81
Despre cum paranoia poate aduce eliberarea de suferinta si poate preveni o catastrofa  88
Despre recuperarea sentimentelor pierdute  92
De ce parintii isi invidiaza copiii  96
A dori imposibilul  100
Despre ura  104
Despre cum tanjitul dupa dragoste ne tine departe de ea  111

Schimbarea  119
Despre cum o teama de pierdere ne poate face sa pierdem totul  121
Despre cum negativismul nostru previne capitularea noastra in fata iubirii  125
Despre pierderea unui portofel  129
O schimbare in familie  135
De ce trecem din criza in criza  140
Despre a fi plictisitor  145
Despre a jeli viitorul  150
Despre cum furia ne pazeste de tristete  156
Despre a fi pacient  164
Reintoarcerea  175
Cum sa induri moartea  184

Plecarea  191
Dincolo de tacere  193
Despre incheiere  199
Despre trezirea dintr un vis  204

Bibliografie  208
Multumiri  213

CUSCA DE STICLA. Automatizarea si noi

Autor : Nicholas Carr      

Editura Publica

Colectia In afara colectiilor

An aparitie : 2014

Editia a I     

Traducerea Vasile Decu

ISBN 978-606-722-009-4

Nr pagini : 304

Format 145 x 205

Pretul la data postarii : 42,75 lei la Editura, 36 lei la elefant, 42,80 lei la librarie.net

Descrierea editurii:

        NICHOLAS CARR trece dincolo de știrile despre roboți industriali, mașini care se conduc singure, computere vestimentare ori medicină digitalizată pentru a explora costurile ascunse ale tendinței noastre de a permite software-ului să ne domine munca, dar și timpul liber.

        Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire.

        În stilul său caracteristic, care îmbină istoria, filozofia, poezia și știința, Carr ne oferă o călătorie intelectuală de la scrierile și teoriile lui Adam Smith și Alfred North Whitehead până la cele mai noi studii despre atenție, memorie și fericire, culminând într-o meditație despre cum putem folosi tehnologia pentru a îmbogăți experiența umană.

        Inteligența artificială poartă acest nume dintr-un motiv întemeiat – nu este naturală, nici umană. După cum argumentează foarte elegant și convingător Nicholas Carr în Cușca de sticlă, este timpul ca oamenii să-și recapete arta de a gândi. Este timpul să inventăm o lume în care mașinile servesc nevoile și dorințele umanității. Don Norman, director al University of California San Diego Design Lab

        Scrisă cu o obiectivitate foarte bine controlată, Cușca de sticlă te sperie însă mai tare ca un thriller SF. Cartea îi forțează pe cititori să reflecteze asupra a ceea ce bănuiesc deja, dar nu vor încă să admită, anume despre modurile în care tehnologia ne modifică viețile. Fie că-ți place sau nu, cu toții suntem răspunzători de viitorul acestei planete neglijabile care se rotește în jurul Soarelui. Mihaly Csikszentmihalyi, profesor de psihologie Claremont Graduate University

        Nick Carr este un gânditor neobișnuit, care înțelege că progresul tehnologic este atât necesar, cât și îngrijorător. Cușca de sticlă este un argument pentru o tehnologie care completează abilitățile umane, în loc să le înlocuiască.  Clay Shirky, autor al cărții Here Comes Everybody

        Nicholas Carr este un scriitor de nonfiction care abordează teme de tehnologie și cultură

La noi au fost traduse cartile: 

    Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, Publica 2012

    Cușca de sticlă. Automatizarea și noi, Publica 2014

Cuprins:

Introducere  11
1. Pasageri  13
2. Robotul de la poarta  31
3. Pe pilot automat  57
4. Efectul de degenerare  83
    Interludiu cu soricei dansatori  305
5. Computerul la costum  111
6. Lumea si ecranul  147
7. Automatizarea pentru oameni  177
    Interludiu cu un jefuitor de morminte  203
8. Drona interioara  209
9. Dragostea care culca iarba  239

Multumiri 263
Note 265

PSIHOTERAPEUTII DAU TEME PENTRU ACASA. Strategii, reguli si formulare

Autor : Michael A. Tompkins      

Editura Catharsis Media

Colectia Ce faci in cabinet?

An aparitie : 2010

Traducerea Cristina Dragulin

ISBN 978-973-88661-1-9

Nr pagini : 304

Format 210 x 275

Pretul la data postarii : 94,50 lei la Books-express, 99 lei la Psihoshop

Descrierea editurii:
    Publicatia este un ghid care va prezinta in detaliu pasii ce trebuie urmati pentru a folosi cu succes temele pentru acasa in cadrul terapiei. Veti afla ce trebuie sa contina o tema corecta, cum va puteti asigura angajamentul clientului de a o indeplini si cum evaluati rezultatele ei. Sunt abordate pe larg obstacolele care apar de obicei in calea efectuarii temelor si capcanele ce trebuie evitate pentru a nu transforma o tema intr-un esec.
In functie de scopurile terapeutice ale clientului, sunt prezentate in carte cinci tipuri mari de teme: teme pentru cresterea constientizarii, teme de programare a activitatilor, teme pentru imbunatatirea controlului emotiilor si a eficientei relatiilor interpersonale si teme de testare a credintelor. In fiecare capitol, gasiti prezentate cazuri reale din practica autorului, transcrieri ale dialogurilor din cadrul sedintelor si formulare completate de clientii acestuia in timpul efectuarii temelor.
Michael A. Tompkins abordeaza fara ocolisuri toate retinerile pe care le-ati putea avea fata de aceasta tehnica de lucru: Tema interfereaza cu relatia terapeutica, Nu poti da teme in cazul anumitor probleme clinice, Tema este traumatizanta sau Clientul meu este prea tulburat pentru a face tema, oferind solutii pentru fiecare situatie. In ultimul capitol, este prezentata aplicarea temelor in cazul unor categorii speciale de clienti: varstnicii, copiii si adolescentii, cuplurile si familiile, grupurile, clientii foarte anxiosi si cei cu depresie severa, clientii cu tulburari de personalitate si cei cu tulburari neurocognitive.
In a doua parte, cartea se transforma intr-un adevarat instrument de lucru, punandu-va la dispozitie, in cadrul Anexelor, 48 de formulare diferite, necompletate, pe care le puteti folosi direct cu clientii. Fiecare cumparator al acestei carti are dreptul de a fotocopia si de a utiliza in practica sa clinica individuala aceste formulare. Multe dintre aceste formulare sunt descrise si explicate in carte, in prezentarea cazurilor fiind incluse si astfel de formulare completate de clientii autorului.
Cartea „Psihoterapeutii dau teme pentru acasa” deschide a doua colectie a editurii Catharsis Media, intitulata „Ce faci in cabinet?”. Colectia va cuprinde carti de specialitate scrise de terapeuti practicieni cu mare experienta in domeniu prezentand tehnici si metode mai putin cunoscute in Romania, dar foarte utile pentru orice psiholog sau psihoterapeut. Psihologie.ro

Cuprins:

Introducere  15
     Ce este tema pentru acasa in psihoterapie?  16
     Beneficiile temei pentru acasa in psihoterapie  18
     Organizarea cartii  20

PARTEA I. Pasi-cheie pentru succesul temelor

Capitolul 1. Pasul 1: Creati o tema cu semnificatie  25
     Oferiti motivari clare pentru tema, legate de scopurile tratamentului  26
     Faceti tema semnificativa pentru ideea centrala a unei sedinte de terapie  30
     Faceti tema acceptabila pentru client si terapeut  33
     Adaptati tema contextului sociocultural al clientului  35

Capitolul 2. Pasul 2: Stabiliti tema si faceti tot posibilul sa fie indeplinita  41
     Colaborati  43
     Faceti din tema o situatie din care nimeni nu are nimic de pierdut  45
     Faceti tema concreta si specifica  45
     Revizuiti motivele de a da o tema si asigurati-va de angajamentul clientului de a o indeplini  47
     Incepeti cu pasi mici  49
     Cadeti de acord asupra unei metode de inregistrare  50
     Anticipati obstacolele si dezvoltati un plan de rezerva  55
     Stabiliti conditionari precise  58
     Scrieti un set precis de instructiuni pentru tema  61

Capitolul 3. Pasul 3: Revizuiti tema dupa realizarea ei  65
     Fiti consecvent  67
     Fiti curios  71
     Fiti incurajator  73
     Fiti prudent  76
     Luati in considerare posibilitatea de a da din nou tema, dupa analiza problemelor  77

Partea a II-a. Punerea in aplicare a pasilor-cheie

Capitolul 4. Teme pentru cresterea constientizarii  81
     Automonitorizarea  83
     Psihoeducatia  99

Capitolul 5. Teme de programare a activitatilor  103
     Tipuri de teme de programare a activitatilor  104
     Stimularea acceptarii temelor de programare a activitatilor  121

Capitolul 6. Teme pentru imbunatatirea controlului emotiilor  124
     Tipuri de teme pentru imbunatatirea emotiilor  124
     Stimularea acceptarii temelor pentru imbunatatirea controlului emotiilor  131

Capitolul 7. Teme de imbunatatire a eficientei relatiilor interpersonale  135
     Tipuri de teme de imbunatatire a eficientei relatiilor interpersonale  136
     Stimularea acceptarii temelor de imbunatatire a eficientei relatiilor interpersonale  148

Capitolul 8. Teme de testare a supozitiilor  159
     Tipuri de teme de testare a supozitiilor  160
     Stimularea acceptarii temelor de testare a supozitiilor  170

Capitolul 9. Depasirea obstacolelor  173
     Trei etape in depasirea obstacolelor  174
     Evaluarea potentialului clientului de neindeplinire a temei  175
     Strategii pentru depasirea celor mai intalnite patru obstacole  187
     Credintele si atitudinile terapeutilor, posibile obstacole in realizarea temelor  201

Capitolul 10. Teme pentru categorii speciale de populatie  207
     Varstnicii  207
     Copiii si adolescentii  211
     Cuplurile si familiile  217
     Grupurile  224
     Clientii foarte anxiosi  229
     Clientii cu depresie severa  233
     Clientii cu tulburari de personalitate  236
     Clientii cu tulburari neurocognitive  240

Anexe  245
Formular de Exersare a Ascultarii Active (cuplu)
Formular de Programare a Activitatii (adult)
Formular de Programare a Activitatii - Obiective Propuse / Activitate Reala (adult)
Formular de Intelegere dupa Conflict (cuplu)
Formular de Monitorizare a Anxietatii si Panicii (adult)
Formular de Exersare a Asertivitatii (adult)
Formular de Testare a Credintelor (adult)
Formular de Monitorizare a Comportamentului Alimentar Exagerat (adult)
Formular de Practica Generalizata a Respiratiei (adult)
Formular de Control al Respiratiei (adult)
Formular "Zilele Atentiei" (cuplu)
Formular de Exersare a Ascultarii Eficiente (cuplu)
Formular de Monitorizare a Expunerii (adult)
Formular de Monitorizare a Expunerii (copil)
Formular de Monitorizare a Alimentelor Consumate (adult)
Formular de Monitorizare a unui Obicei (adult)
Fluturas de Monitorizare a Smulgerii Parului (adult)
Formular de Monitorizare a Smulgerii Parului (adult)
Formular de Monitorizare a Contextelor Smulgerii Parului (adult)
Formular de Contract pentru Realizarea Temei (copil-parinte)
Formular de Descriere a Temei (adult)
Formular de Evaluare a Calitatii Realizarii Temei (adult)
Formularul "Cum evolueaza copilul meu?" (copil)
Formularul "Mi s-a Dereglat Aparatul de Vazut Viitorul" (copil)
Formular de Monitorizare a Dispozitiei (adult)
Formular de Monitorizare a mai multor Obsesii (adult)
Jurnalul meu de Anxietate si Teama (copil)
Formularul meu cu Programul Zilnic de Activitati (copil)
Formularul meu de Inregistrare a Progresului Temei (copil)
Jurnalul Atacului de Panica (adult)
Formular de Monitorizare a Comportamentului Anxios - bazat pe observatiile parintilor (copil)
Formular de Monitorizare a Ticurilor Motorii - bazat pe observatiile parintilor (copil)
Formular de Monitorizare a Comportamentului Obsesiv-Compulsiv - bazat pe observatiile parintilor (copil)
Formular de Monitorizare a unui Comportament-Problema - bazat pe observatiile parintilor (copil)
Formular de Monitorizare a Ciupirii sau Scarpinarii (adult)
Formular de Prezicere a Placerii (adult)
Formular de Testare a Predictiilor (adult)
Formular de Monitorizare a Problemei (adult)
Formular de Practica Generalizata a Relaxarii (adult)
Formular de Exersare a Relaxarii (adult)
Formular de Monitorizare a Ritualurilor (adult)
Formular de Monitorizare a Ritualizarilor (adult)
Formular de Monitorizare a unei Singure Obsesii (adult)
Formular de Exersare a Abilitatilor Sociale (copil)
Formular de Monitorizare a Lucrurilor care ma Infurie (copil)
Formular de Monitorizare a Lucrurilor care ma Sperie (copil)
Formular de Monitorizare a Grijilor (adult)
Formular cu Instructiuni pentru Tema (adult)

Referinte  297

CAND TERAPEUTII RATEAZA. Maestrii psihoterapeuti povestesc despre cele mai mari esecuri din cariera lor

Autor : Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson      

Editura Catharsis Media

Colectia Pentru terapeuti

An aparitie : 2008

Traducerea Cristina Dragulin

ISBN 978-973-88661-0-2

Nr pagini : 274

Format 130 x 200

Pretul la data postarii : 32 lei la Psihoshop

Descriere preluata din evenimentul zilei:

Editura Catharsis Media a publicat recent cartea „Când terapeuţii ratează“ de Jeffrey A. Kottler şi Jon Carlson, cu un subtitlu incitant: „Maeştrii psihoterapeuţi povestesc despre cele mai mari eşecuri din cariera lor“.

Volumul este tradus de colega noastră Cristina Drăgulin, redactor la ziarul „Compact“. Cartea se remarcă prin modul original în care abordează terapia psihologică, dezvăluind, cu o surprinzătoare sinceritate, cele mai groaznice greşeli ale celor mai buni terapeuţi. 22 dintre cei mai faimoşi practicieni ai lumii povestesc despre greşelile, erorile de raţionament şi inexactităţile lor, care au dus la eşecuri izbitoare, ratări ce îi bântuie şi astăzi. 

Cuprins:


Despre autori  -  Prefata -  Multumiri

Introducere:
Bunul, Raul si Uratul.Parametrii terapiei ratate  15

1. Jeffrey A. Kottler
       Realitatea este ca  25
2. Jon Carlson
       Povesti fara sfarsit  35
3. Peggy Papp
       O umilire in public  45
4. Arnold A. Lazarus
       O doza imensa de modestie  55
5. Violet Oaklander
       Daca am invatat ceva, atunci pot sa ma iert  69
6. Richard Schwartz
       Criticul din mine  77
7. William Glasser
       De-abia astept sa pleci  87
8. Stephen Lankton
       Sa vorbesti limba clientului  99
9. Francine Shapiro
       Am nevoie de salvamari la posturi  109
10. Raymond Corsini
       Sa nu ramai blocat intr-o abordare!  117
11. John Gray
       Client in terapie esuata  125
12. Frank Pittman
       Imi asum multe riscuri  133
13. Sam Gladding
       In loc de zig, am facut zag  147
14. Susan M. Johnson
       Chiar m-am simtit neajutorata  153
15. Pat Love
       Ascultandu-mi vocea interioara  165
16. Art Freeman
       Nu suntem atat de destepti precum ne credem  171
17. John C. Norcross
       50 de minute de ostilitate pura  181
18. Len Sperry
       Cand lasi lucrurile sa devina personale  193
19. Scott D. Miller
       Ar fi trebuit sa stiu mai bine  201
20. Michael F. Hoyt
       Eram orb in acel moment  215
21. Richard B. Stuart
       Am asteptari exagerate  225
22. Michele Weiner-Davis
       Ideea m-a strafulgerat - din nou!  243
23. Cateva teme comune si lectii folositoare  255

Referinte

(Psiho)MOTRICITATE. Sprijin, preventie si compensare

Autor : Frederique Wauters-Krings      

Editura ASCR

Colectia Psihologul expert

An aparitie : 2015

Editia a I      

Traducerea Iulia Mateiu

ISBN 978-606-8244-83-9
Nr pagini : 388

Format 210 x 280

Pretul la data postarii : 50 lei la Editura, 55 lei la psihoshop, 60 lei la librarie.net

pdf aici

Descrierea editurii: 

O CARTE PRACTICĂ, APLICATIVĂ, care răspunde concret multor întrebări legate de dezvoltarea copilului de vârstă preşcolară şi şcolară mică

Ce raport există între corp, mişcare, gândire, relaţionare?

Cum să fii un cadru didactic „suficient de bun”?

Se cuvine să-l lăsăm pe copil să se joace spontan sau să-i orientăm jocurile?

Ce fel de experienţe motrice propui, pentru ce vârstă, cu ce scop?

Cum prezinţi şi cum animi un joc colectiv?

Situaţiile motrice pot compensa anumite tulburări de dezvoltare?

De ce le place copiilor să sară, să cadă, să se joace de-a lupul?

Trebuie să intervenim în alegerea mâinii folosite în activităţile grafice?

Ce situaţii propui pentru a înlesni percepţia spaţiului, a timpului, a corpului?

*
Frédérique Wauters-Krings este profesoară de educaţie fizică şi kinetoterapie pentru nivelul liceal, fiind specializată în psihomotricitate şi licenţiată în Ştiinţele educaţiei. Predă educaţie corporală şi psihomotricitate la Înalta Şcoală Leonardo da Vinci din Louvain-la-Neuve (Belgia).

*
Cartea prezintă într-o manieră structurată de ce şi cum experienţele senzoriale şi motrice sprijină dezvoltarea şi învăţarea, compensează dificultăţile, previn anumite retarduri.
Lucrarea precizează, pentru fiecare domeniu, obiectivele generale, pistele metodologice şi didactice, propune o mulţime de activităţi şi referinţe pentru activitatea de observare.

Ea se adresează diferiţilor actori din educaţie: părinţi, ergoterapeuţi, cadre didactice, educatori, logopezi, ortofonişti, kinetoterapeuţi, specialişti în psihomotricitate.

Cuprins:

Mulţumiri  5
Prefaţă  7
Introducere  9

I. Dezvoltare şi învăţare
1. Ce înseamnă să înveţi? 14
    1.1.  Definiţie  14
    1.2.  Descrierea procesului  14
    1.3.  Schema sintetică  16
    1.4.  Explicarea neurofiziologică a procesului  16
    1.5.  Maturizare, experienţe, stadii, perioade critice  17
2. Câţiva parametri ai învăţării  19
    2.1.  Aspectele cognitive, afective, sociale şi motorii sunt interdependente  19
    2.2. Experimentarea, dezvoltarea şi învăţarea sunt indisociabile  20
    2.3.  Copilul învaţă pentru că se joacă  20
    2.4.  Memoria şi învăţarea sunt strâns legate  21
    2.5.  Relaţiile sociale favorizează învăţarea  21
    2.6.  Limbajul este central în dezvoltare şi în învăţare23

II. (Psiho)motricitate şi abilităţi motrice
1. Dezvoltarea şi învăţarea abilităţilor motrice  26
    1.1.  Definiţii şi caracteristici  26
    1.2.  Mize  27
        1.2.1.  Mize motorii  27
        1.2.2.  Mize sociale şi afective  27
        1.2.3.  Mize cognitive  28
    1.3.  Etape ale învăţării gesturilor motorii (praxii)  28
        1.3.1. Faza verbală  28
        1.3.2. Faza verbo‑motrică  28
        1.3.3. Faza motrică  28
    1.4.  Indiciile unor progrese ale abilităţilor  29
        1.4.1. Mişcările devin automate  29
        1.4.2. Acţiunea este mai puţin globală, gestul devine epurat  29
        1.4.3. Postura este adaptată anticipat  29
        1.4.4.  Mişcările sunt coordonate, gesturile se leagă  30
    1.5.  Parametri ai învăţării motorii  30
        1.5.1.  Maturizarea motrică  30
        1.5.2.  Dezvoltarea fizică  31
        1.5.3.  Coordonarea funcţiilor musculare statice şi dinamice  31
        1.5.4.  Metabolism  32
        1.5.5.  Sisteme de control al abilităţilor  33
2. Principii metodologice generale  36
    2.1. Solicitaţi în mod corespunzător sistemul locomotor  36
    2.2. Ţineţi cont de etapele învăţării abilităţilor  36
    2.3. Înmulţiţi situaţiile  36
    2.4. Repetaţi situaţiile  37
    2.5. Variaţi situaţiile  37
    2.6. Propuneţi provocări ludice  37
    2.7. Ţineţi cont de afectivitate  38
    2.8. Provocaţi conştientizarea  38
    2.9. Observaţi dificultăţile motrice  38
    2.10. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  38
3.  Etapele dezvoltării motorii 40
    3.1. De la naştere până la vârsta de un an  40
    3.2. De la un an la doi ani  44
    3.3. De la 2 la 3 ani  46
    3.4. De la 3 la 4 ani  47
    3.5. De la 4 la 6 ani  48
    3.6. De la 6 la 7 ani  49
    3.7. Dezvoltarea comportamentelor motorii de bază de la naştere la vârsta de şapte ani  50
4. (Psiho)motricitate şi lateralizare  51
    4.1. Definiţii şi caracteristici  51
    4.2. Mize  52
        4.2.1. Mize sociale şi afective  52
        4.2.2. Mize motorii  52
        4.2.3. Mize cognitive  53
    4.3. Recomandări  metodologice specifice  54
        4.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  54
        4.3.2. Lăsaţi lateralitatea să se instaleze spontan  54
        4.3.3. Observaţi dominanţa manuală  54
        4.3.4. Deosebiţi lateralizarea de cunoaşterea stânga‑dreapta  54
    4.4. Căi de acţiune 55
        4.4.1. Material  55
        4.4.2. Situaţii motrice  55
        4.4.3. Teste de observare  55
        4.4.4. Situaţii de conştientizare  56
    4.5. Observarea lateralizării  56
5. (Psiho)motricitatea şi funcţia tonică  57
    5.1. Definiţii şi caracteristici  57
        5.1.1. Definiţii  57
        5.1.2. Manifestări ale tonusului  57
    5.2.  Mize  58
        5.2.1.  Mize sociale şi afective  58
        5.2.2. Mize motorii  58
    5.2.3. Mize cognitive  59
    5.3. Recomandări  metodologice specifice  60
        5.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  60
        5.3.2. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  60
        5.3.3. Urmăriţi integritatea organică  60
        5.3.4. Respectaţi nevoia de siguranţă prin regularitate şi organizare  60
        5.3.5. Răspundeţi nevoii de descărcare  61
        5.3.6. Răspundeţi nevoii de dinamizare a tonusului  61
        5.3.7. Răspundeţi nevoii de moderare a tonusului  61
        5.3.8. Dezvoltaţi capacitatea de adaptare conştientă şi voluntară a tonusului   61
    5.4.  Căi de acţiune 62
        5.4.1. Material  62
        5.4.2. Situaţii motrice  62
        5.4.3. Situaţii de conştientizare  68
    5.5. Observarea funcţiei tonice  68
6.  (Psiho)motricitate şi abilităţi posturale  69
    6.1.  Definiţii şi caracteristici  69
    6.2.  Mize  69
        6.2.1. Mize sociale şi afective  69
        6.2.2. Mize motorii  70
        6.2.3.Mize cognitive  70
    6.3.  Recomandări metodologice specifice  71
        6.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copilului  71
        6.3.2. Variaţi, înmulţiţi, repetaţi situaţiile într‑un context ludic  71
        6.3.3. Ţineţi cont de legile fizice ale echilibrului  71
        6.3.4. Fiţi atenţi la implicarea cognitivă  72
        6.3.5. Ţineţi cont de afectivitate  72
    6.4.  Căi  de acţiune  73
        6.4.1.  Material  73
        6.4.2. Situaţii motrice  73
        6.4.3. Situaţii de conştientizare  75
    6.5.  Observarea funcţiei posturale  76
7. (Psiho)motricitate şi motricitate globală  77
    7.1. Definiţii şi caracteristici  77
    7.2.  Mize  78
        7.2.1. Mize sociale şi afective  78
        7.2.2. Mize motorii  78
        7.2.3. Mize cognitive  78
    7.3.  Recomandărimetodologice specifice  79
        7.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  79
        7.3.2. Ţineţi cont de dezvoltarea capacităţilor fizice  79
        7.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  79
        7.3.4. Urmăriţi siguranţa copiilor  79
    7.4. Căi  de acţiune  79
        7.4.1. Material  79
        7.4.2. Situaţii motrice  80
        7.4.3. Situaţii de conştientizare  82
    7.5.  Observarea motricităţii globale  82
8. (Psiho)motricitate şi motricitate manuală  83
    8.1.  Definiţii şi caracteristici  83
    8.2.  Mize  84
        8.2.1. Mize sociale şi afective  84
        8.2.2. Mize motorii  84
        8.2.3. Mize cognitive  85
    8.3.  Recomandări metodologice specifice  85
        8.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  85
        8.3.2. Provocaţi lateralizarea manuală  85
        8.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  85
        8.3.4. Corectaţi postura şi modul de prindere a obiectelor în acţiunile de manipulare  87
    8.4.  Căi  de acţiune  87
        8.4.1. Material  87
        8.4.2. Situaţii motrice  87
        8.4.3. Situaţii de conştientizare  90
    8.5.  Observarea motricităţii manuale  90
9.  (Psiho)motricitate şi grafism  91
    9.1. Definiţii  91
    9.2. Mize  92
        9.2.1. Mize sociale şi afective  92
        9.2.2. Mize motorii  93
        9.2.3. Mize cognitive  93
    9.3.  Recomandări  metodologice  94
        9.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  94
        9.3.2. Treziţi dorinţa, plăcerea, nevoia de a lăsa urme  96
        9.3.3. Solicitaţi strategii cognitive  96
        9.3.4. Exersaţi motricitatea manuală  96
        9.3.5. Încurajaţi alegerea mâinii dominante  96
        9.3.6. Urmăriţi postura şi modul de prindere a instrumentului  96
        9.3.7. Învăţaţi‑i să‑şi planifice gesturile  97
        9.3.8.  Acordaţi timp pentru exerciţiu şi repetiţie în vederea automatizării gestului  98
        9.3.9. Provocaţi conştientizarea diferitelor producţii și a strategiilor aplicate  98
    9.4. Căi  de acţiune  98
        9.4.1.  Material  98
        9.4.2.  Grafisme  98
        9.4.3.  Situaţii motrice  98
        9.4.4. Situaţii de conştientizare  102
    9.5.  Observarea motricităţii grafice  103
10.  (Psiho)motricitate şi motricitate expresivă  106
    10.1.  Definiţii şi caracteristici  106
    10.2.  Mize  106
        10.2.1. Mize sociale şi afective  106
        10.2.2. Mize motorii  107
        10.2.3. Mize cognitive  107
    10.3.  Recomandări  metodologice specifice  108
        10.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 108
        10.3.2. Variaţi, repetaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic  108
        10.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la cultură şi la familie  108
        10.3.4. Ţineţi cont de afectivitate  108
        10.3.5. Îmbogăţiţi imaginarul şi imaginaţia  109
        10.3.6. Provocaţi creaţia  109
        10.3.7. Provocaţi conştientizarea expresivităţii motrice  110
    10.4.  Căi de acţiune  110
        10.4.1. Material  110
        10.4.2. Situaţii motrice  110
        10.4.3. Situaţii de conştientizare  116
    10.5.  Observarea motricităţii expresive  116
11.  Observarea competenţelor motrice  117

III. (Psiho)motricitate şi abilităţi cognitive
1.  Dezvoltarea cognitivă şi însuşirea abilităţilor cognitive  122
       1.1.  Definiţii şi caracteristici  122
       1.2.  Piaget ‑ Vîgotski ‑ Tardif  122
       1.3.  Diferenţe individuale şi învăţare  123
       1.4.  Etape ale dezvoltării cognitive – câteva repere  124
2.  (Psiho)motricitate, motivaţie, atenţie, memorare, metacogniţie, limbaj, transfer  129
       2.1.  Definiţii şi caracteristici  129
              2.1.1. Motivaţia  129
              2.1.2. Atenţia  130
              2.1.3. Memoria  131
              2.1.4. Limbajul  134
              2.1.5. Metacogniţia  134
              2.1.6. Transferul  135
       2.2.  Recomandări metodologice  135
              2.2.1. Fiţi un exemplu  135
              2.2.2. Creaţi un mediu propice învăţării implicite a motivaţiei  135
              2.2.3. Creaţi un mediu propice exersării implicite a atenţiei  136
              2.2.4. Creaţi un mediu propice exersării implicite a memoriei  136
              2.2.5. Creaţi un mediu propice dezvoltării limbajului  137
              2.2.6. Creaţi un mediu propice exersării implicite a metacogniţiei şi a transferului  137
              2.2.7. Exersaţi utilizarea implicită a strategiilor, învăţaţi‑i să înveţe  137
       2.3.  Căi  de acţiune  137
              2.3.1. Situaţii motrice  137
              2.3.2. Situaţii de conştientizare  138
3.   (Psiho)motricitate şi rezolvarea de probleme  140
       3.1.  Definiţii şi caracteristici  140
       3.2.  Mize  141
              3.2.1. Mize sociale şi afective  141
              3.2.2. Mize motorii  141
              3.2.3. Mize cognitive  141
       3.3.  Recomandări  metodologice  143
              3.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  143
              3.3.2. Provocaţi implicarea în realizarea unei sarcini  143
              3.3.3. Provocaţi reprezentarea problemei  143
              3.3.4. Provocaţi folosirea strategiilor de rezolvare  144
              3.3.5. Provocaţi evaluarea strategiilor  145
       3.4.  Căi  de acţiune  146
              3.4.1. Material  146
              3.4.2. Situaţii motrice  146
              3.4.3. Situaţii de conştientizare  146
       3.5.  Observarea rezolvării de probleme  146
4.   (Psiho)motricitate, trezire senzorială şi percepţie  147
       4.1.  Definiţii şi caracteristici  147
              4.1.1. Definiţie  147
              4.1.2. Fiziologia percepţiei  147
              4.1.3. Canalele senzoriale  148
       4.2.  Mize 148
              4.2.1. Mize sociale şi afective  149
              4.2.2. Mize motorii  149
              4.2.3. Mize cognitive  149
       4.3.  Recomandări  metodologice specifice  150
              4.3.1. Provocaţi învăţarea rezolvării de probleme  150
              4.3.2. Fiţi atent la integritatea neurologică  150
              4.3.3. Fiţi atent la context  151
              4.3.4. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  151
              4.3.5. Provocaţi folosirea adecvată a canalelor senzoriale  153
              4.3.6. Favorizaţi atenţia, concentrarea  153
              4.3.7. Solicitaţi memorarea  153
              4.3.8. Solicitaţi limbajul  154
              4.3.9. Provocaţi stabilirea unor raporturi logice  154
              4.3.10. Provocaţi discriminarea  154
              4.3.11. Provocaţi recunoaşterea  154
              4.3.12. Provocaţi identificarea  155
              4.3.13. Provocaţi reproducerea directă sau amânată  155
              4.3.14. Provocaţi producerea  155
              4.3.15. Provocaţi evaluarea calitativă  156
              4.3.16. Provocaţi estimarea şi măsurarea  156
       4.4.  Căi  de acţiune  157
              4.4.1. Material  157
              4.4.2. Situaţii motrice  157
              4.4.3. Situaţii de conştientizare  163
       4.5.  Observarea trezirii senzoriale şi a percepţiei  163
5.  (Psiho)motricitate, percepţia corpului şi structurarea schemei corporale  164
       5.1.  Definiţii şi caracteristici  164
              5.1.1. Definiţii  164
              5.1.2. Caracteristicile legate de structura şi funcţiile corpului  164
              5.1.3. Caracteristicile legate de poziţia şi orientarea corpului  165
              5.1.4. Precizarea conceptelor asociate  165
       5.2.  Mize  166
              5.2.1. Mize sociale şi afective  166
              5.2.2. Mize motorii  166
              5.2.3. Mize cognitive  166
       5.3.  Recomandări metodologice specifice  167
              5.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială  167
              5.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive  167
              5.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  167
              5.3.4. Urmăriţi calitatea informării  170
              5.3.5. Luaţi în considerare trecerea de la corpul trăit şi simţit la corpul perceput  170
              5.3.6. Ţineţi cont de afectivitate  170
       5.4.  Căi de acţiune  170
              5.4.1. Material  170
              5.4.2. Situaţii motrice  170
              5.4.3. Situaţii de conştientizare  172
       5.5.  Observarea percepţiei corpului  173
6.   (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea spaţiului  174
       6.1.  Definiţii şi caracteristici  174
              6.1.1. Definiţii  174
              6.1.2. Caracteristicile structurale  174
              6.1.3. Caracteristicile contextuale  175
       6.2.  Mize  175
              6.2.1. Mize sociale şi afective  175
              6.2.2. Mize motorii  175
              6.2.3. Mize cognitive  175
       6.3.  Recomandări metodologice specifice  176
              6.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme, trezirea senzorială  176
              6.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive  176
              6.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  176
              6.3.4. Urmăriţi calitatea informării  179
              6.3.5. Invitaţi copiii să se servească de corp ca sistem de referinţă  179
              6.3.6. Planificaţi trecerea de la spaţiul trăit şi simţit la spaţiul perceput  179
              6.3.7. Provocaţi cunoaşterea părţilor stângă şi dreaptă  180
              6.3.8. Ţineţi cont de afectivitate  180
       6.4.  Căi  de acţiune  181
              6.4.1. Material  181
              6.4.2. Situaţii motrice  181
              6.4.3. Situaţii de conştientizare  185
       6.5.  Observarea percepţiei spaţiului  186
7.   (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea timpului  187
       7.1.  Definiţii şi caracteristici  187
              7.1.1. Definiţii  187
              7.1.2. Ordinea şi succesiunea  187
              7.1.3. Durata  188
              7.1.4. Viteza  188
              7.1.5. Ritmul  189
       7.2.  Mize 190
              7.2.1. Mize sociale şi afective  190
              7.2.2. Mize motorii  190
              7.2.3. Mize cognitive  190
       7.3.  Recomandări  metodologice specifice  191
              7.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială  191
              7.3.2. Solicitaţi diferitele sarcini perceptive  191
              7.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  191
              7.3.4. Urmăriţi calitatea informării  192
              7.3.5.Luaţi în considerare trecerea de la timpul trecut şi simţit la timpul perceput  194
              7.3.6. Ţineţi cont de afectivitate  194
       7.4.  Căi de acţiune  195
              7.4.1. Material  195
              7.4.2. Situaţii motrice  195
              7.4.3. Situaţii de conştientizare  198
       7.5.  Observarea percepţiei timpului  199
8.  Observarea abilităţilor cognitive  200

IV. (Psiho)motricitate, abilităţi sociale şi afective
1.  Definiţii şi caracteristici  208
2.  Parametri  208
       2.1.  Teoria minţii  208
       2.2.  Limbajul, raţionamentul şi prelucrarea informaţiilor  209
       2.3.  Sentimentul de încredere  209
       2.4.  Sentimentul de competenţă  209
       2.5.  Sentimentul de apartenenţă  210
       2.6.  Sentimentul de putere  210
       2.7.  Sentimentul (existenţei) unor limite  210
3.  Mize  212
       3.1.  Mize sociale şi afective  212
       3.2.  Mize motorii  212
       3.3.  Mize cognitive  212
4.  Recomandări  metodologice specifice  213
       4.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor  213
       4.2.  Ţineţi cont de  legătura de ataşament  221
       4.3.  Provocaţi exprimarea simbolică a angoaselor fundamentale  222
       4.4.  Propuneţi jocuri tradiţionale cu efect simbolic  223
       4.5.  Fiţi atent la imaginea corpului  224
       4.6.  Fiţi atent la nevoile de coerenţă, de regularitate  224
       4.7.  Solicitaţi cogniţia socială (teoria minţii)  225
       4.8.  Sprijiniţi percepţia genului feminin şi masculin  225
       4.9.  Adaptaţi‑vă intervenţiile la limbajul tonic  226
       4.10.  Asumaţi‑vă rolul de expert şi de garant al legii  227
       4.11.  Observaţi şi recunoaşteţi copiii  228
       4.12.  Garantaţi exprimarea plăcerii  229
       4.13.  Dezvoltaţi altruismul, întrajutorarea, cooperarea  229
       4.14.  Interveniţi într‑o manieră adecvată în conflicte  230
       4.15.  Provocaţi imitaţia  230
       4.16.  Dezvoltaţi sentimentul că este unic  231
       4.17.  Reflectaţi...  231
5.  Căi  de acţiune  232
       5.1. Material  232
       5.2. Situaţii motrice  232
              5.2.1. Jocuri spontane  232
              5.2.2. Provocări individuale  233
              5.2.3. Provocări cooperative   234
              5.2.4. Jocuri în cerc şi jocuri însoţite de cântec  234
              5.2.5. Jocuri cooperative  235
              5.2.6. Jocuri tradiţionale colective  235
              5.2.7. Jocuri de tipul „fiecare, pe rând”  236
              5.2.8. Creaţii personale  236
       5.3.  Situaţii de conştientizare  236
6.  Observarea competenţelor transversale relaţionale  237

V. (Psiho)motricitate, învăţare şcolară şi nevoi speciale
1.  (Psiho)motricitate şi învăţare şcolară  244
      1.1.  Recomandări metodologice  244
      1.2.  Două exemple de învăţare şcolară  244
            1.2.1. Învăţarea în domeniul matematicii  244
            1.2.2. Învăţarea în domeniul limbii materne  245
2.  (Psiho)motricitate şi nevoi speciale  246
      2.1.  Observare, analiză, prevenţie, compensare  246
      2.2.  Întârzieri motorii, dispraxii  247
            2.2.1.  Întârzieri motorii  247
            2.2.2.  Dispraxiile  247
      2.3.  Tulburări de atenţie, impulsivitate, hiperactivitate  250
            2.3.1.  Tulburări de atenţie  250
            2.3.2.  Impulsivitatea  250
            2.3.3.  Hiperactivitate motrică şi intelectuală  250
            2.3.4.  Tulburarea de deficit de atenţie cu sau fără hiperactivitate  251
            2.3.5.  Câteva modalităţi  de diferenţiere  251
      2.4.   Dislexie, discalculie, dificultăţi grafice  254
            2.4.1.  Dislexia  254
            2.4.2. Discalculia  255
      2.5.  Concluzie  257

VI. Didactica (psiho)motricităţii
1.  Urmăriţi competenţe  260
2.  Alegeţi şi organizaţi spaţiile  260
3.  Alegeţi şi organizaţi materialul  261
4.  Organizaţi, supervizaţi, garantaţi siguranţa momentelor de recreaţie  266
5.  Gândiţi-vă la tranziţii  267
      5.1. Când să le folosim?  267
      5.2. Cum să le alegem?  268
6.  Ritualizaţi şedinţele  268
7.  Alegeţi un mod de organizare  271
      7. 1.  Şedinţa „dirijată” de activităţi colective  271
            7.1.3. Desfăşurare  271
      7.2.  Şedinţă sub formă de „ateliere liber alese” sau „parcursuri liber alese”  272
            7.2.1. Interese  272
            7.2.2. Inconveniente  273
            7.2.3.  Desfăşurare  273
      7.3.  Şedinţă sub formă de „ateliere prin rotaţie”  273
            7.3.1. Interese  273
            7.3.2.  Inconveniente  274
            7.3.3.  Desfăşurare  274
      7.4.  Şedinţa sub formă de „parcursuri orientate”  275
            7.4.1.   Interese  275
            7.4.2.   Inconveniente  276
            7.4.3.   Desfăşurare  276
      7.5.  Şedinţa de tip Aucouturier  276
            7.5.1.  Interese  276
            7.5.2. Inconveniente  277
            7.5.3. Desfăşurare  277
8.  Alegeţi şi organizaţi situaţiile motrice  279
      8.1.  Jocurile spontane iniţiate de către copil: jocurile liber alese  279
            8.1.1. Caracteristici  279
            8.1.2. Cum să le prezentăm?  279
      8.2.  Jocurile provocate şi dirijate  280
            8.2.1. Caracteristici  280
            8.2.2. Cum le prezentăm?  280
      8.3.  Provocările colective  281
      8.4.  Jocurile colective  281
      8.5.  Jocuri în cerc, numărători, jocuri cântate, cântece dansate, refrene ritmate...  282
9.  Creaţi şi faceţi să evolueze situaţiile, jucându-vă cu diferite variabile  284
10.  Garantaţi organizarea, siguranţa, legea  285
      10.1.  În deschiderea şedinţei  285
            10.1.1. Expuneţi, într‑o primă fază, drepturile  285
            10.1.2. Expuneţi pe urmă îndatoririle şi limitele  285
      10.2.  Pe parcursul şedinţei  285
            10.2.1. Organizaţi adunări eficace  286
            10.2.2. Supravegheaţi pentru a garanta securitatea  286
            10.2.3. Interveniţi în cazul unei agresiuni  286
            10.2.4. Fiţi o prezenţă discretă şi liniştitoare  pentru a garanta relaţia  287
            10.2.5. Adoptaţi limbajul corporal adecvat  287
11.  Ţineţi companie copilului care învaţă  288
      11.1.  Garantaţi exprimarea plăcerii  288
      11.2.  Provocaţi creativitatea motrică  288
      11.3.  Acceptaţi repetiţiile  289
      11.4.  Interveniţi în caz de fixitate (funcţională)  289
      11.5.  Orientaţi conştientizarea spre competenţele urmărite  289
      11.6.  Observaţi copiii  290
      11.7.  Recunoaşteţi copiii pornind de la observaţie  290
            11.7.1. Recunoaşteţi acţiunile copiilor  290
            11.7.2. Recunoaşteţi cererile copiilor  291
            11.7.3. Recunoaşteţi emoţiile copiilor  291
12.  Adaptaţi situaţiile la vârsta copiilor  292

Instrumente
1.  Competenţe de solicitat şi de urmărit  298
2.  Situaţii motrice  300
3.  Situaţii de jocuri spontane  302
4.  Numărători şi jocuri cu degetele  303
5.  Cântece în cerc/ hore şi jocuri cântate  308
6.  Origami  310
7.  Jocuri tradiţionale colective  311
      7.1.  Jocuri de orientare  311
      7.2.Jocuri de alergare  313
      7.3.  Jocuri de ştafetă  315
      7.4.  Jocuri de apropiere  317
      7.5.  Jocuri de urmărire şi jocuri de‑a pisica  318
      7.6.  Jocuri de reflexe, jocuri de abilităţi  321
      7.7.  Jocuri de opoziţie şi de complicitate  325
      7.8.  Jocuri de schimb fără încălcarea teritoriului  327
      7.9.  Jocuri teatrale   327
      7.10.  Jocuri cu paraşuta  330
      7.11.  Jocuri acvatice  332
8.  Şedinţe de activităţi colective  334
9.  Şedinţe sub formă de ateliere prin rotaţie  336
      9.1.  Şedinţa 1: 4 ateliere  337
      9.2.  Şedinţa 2: 5 ateliere  339
      9.3.  Şedinţa 3: 2 ateliere  340
10.  Şedinţe sub formă de parcurs orientat  342
11.  Şedinţe sub formă de parcurs liber ales  345
      11.1.  Şedinţa 1  346
      11.2.  Şedinţa 2  347
12.  Şedinţe de tip Aucouturier  349
13.  Grile de observaţie  353
      13.1.  Grila de observaţie 1   353
      13.2.  Grila de observaţie 2  357
      13.3.  Grilă de evaluare a şedinţelor  358
14.  Schemă de pregătire  362
15.  Instrumente de planificare şi diferenţiere  364

Concluzie  367
Bibliografie  370
Discografie  371
Site-uri internet  371
Indexul situaţiilor motrice  372
 
ANEXA ediţiei în limba română
Cântece cu degetele şi cu alte părţi ale corpului  374