Autor: Immanuel Kant
Editura Antet
An aparitie : 1999 (Antaios), 2014
Editia a III-a rev. si adaugita
Editia originala: Die Metaphysik der Sitten 1797
Traducerea Rodica Croitoru
ISBN 978-973-636-514-0
Nr pagini : 316
Format 170 x 240
Anticariat
Pretul la data postarii : 39,60 lei la libraria online, 36 lei la librarie.net,
Disponibilitate BCU
Metatizica moravurilor ne dezvalule modul kantian de realizare a asteptarlior noastre metafizice prin moralitate.
Respectiv probiemelor metafizice asupra lui Dumnezeu si a sufletului nemurilor pus in relatie cu acesta, precum si a libertatil prin care flinta umana poate spera comuniune cu primele doua, li se poate da un raspuns rational numai in cadrui moral al actiunilor reciproce aie oamenibr.
In acest scop fiinta umana trebuie sa se ingrijeasca de propria sa perfectiune, pentru ca ea are o datorie de a se deasupra naturii, prin devenirea sa intru perfectiunea morata; si pentru a realiza mai bine acest scop propriu, ea mai trebuie sa se ingrijeasca si de fericirea altuia, prin care ea trebuie asume datoria de a isi face un scop din scopul altuia, cu care formeaza o comunitate.
Aceste doua tipuri de scopurindatorii formeaza nucieul din care se dezvolta noul tip de metafizica propus de Kant. Rodica CROITORU
Immanuel Kant (1724-1804) a fost unul dintre cei mai influenți filosofi din toate timpurile. Gândirea sa cuprinzătoare și profundă asupra esteticii, eticii și științei a avut un impact imens asupra întregii filosofii ulterioare
Cuprins: (paginatia ed a II-a 1999)
Studiu introductiv 13
Principiile metafizice ale teoriei dreptului 43
Prefață 43
Tabelul diviziunii teoriei dreptului 48
Introducere la metafizica moravurilor 49
I. Despre relaţiile facultăţilor sufletului uman cu legile morale 49II. Despre ideea și necesitatea unei metafizici a moravurilor 53III. Despre diviziunea unei metafizici a moravurilor 56IV. Concepte preliminare la metafizica moravurilor (Philosophia practica universalis) 99
Introducere la teoria dreptului 67
§ A. Ce este teoria dreptului 67§ B. Ce este dreptul? 67§ C. Principiul universal al dreptului 68§ D. Dreptul este unit cu împuternicirea de a constrânge 69§ E. Dreptul strict poate fi reprezentat, de asemenea, ca posibilitate a unei constrângeri reciproce. generale, în acord cu libertatea tuturor, după legi universale 70
Apendice la Introducere în teoria dreptului. Despre dreptul echivoc (lus aequivocum) 71
I. Echitatea (Aeguitas) 12II. Dreptul de legitimă apărare. (Ius necessitatis) 73
Diviziunea teoriei dreptului 74
A. Diviziunea universală a datoriilor juridice 74B. Diviziunea universală a dreptului 79
Dreptul înnăscut este unic 75
Diviziunea metafizicii moravurilor în genere 76
Diviziunea conform raportului obiectiv al legii față de datorie 77
Diviziunea conform raportului subiectiv al celor care îndatorează și al celor îndatoraţi 78
Despre diviziunea moralei, ca sistem al datoriilor în genere 79
Teoria dreptului 81
PARTEA ÎNTÂI A TEORIEI UNIVERSALB A DREPTURILOR
Dreptul privat asupra a ceea ce este al meu și al tău în genere 81
Capitolul I. Despre modalitatea de a avea ceva exterior ca pe ceea ce este al său 81
§ 1. 81§ 2. Postulat juridic al raţiunii practice 82§ 4. Expunerea conceptului de al meu şi al tău exterior 83§ 5. Definiţia conceptului de ceea ce este al meu şi al tău exterior 84§ 6. Deducerea conceptului unei posesiuni doar juridice a unui obiect exterior 85§ 7. Aplicarea principiului posibilităţii a ceea ce este al meu și al tău exterior la obiecte ale experienței 88§ 8. A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al său nu este posibil decât într-o situație juridică, în condițiile unei puteri legislative publice, adică într-o situație civilă 91§ 9. În starea naturală pot exista un al meu şi al tău exterior real, dar numai provizoriu 92
Capitolul II. Despre modalitatea de achiziționare a ceva exterior 93
§ 10. Principiu universal al achiziţionării exterioare 93
DIVIZIUNE A ACHIZIŢIONĂRII A CEEA CE ESTE AL MEU ŞI AL TĂU EXTERIOR 95
SECȚIUNEA ÎNTÂI A DREPTULUI REAL 96
§ 11. Ce este un drept real? 96§ 12. Prima achiziționare a unui lucru nu poate fi alta decât cca a pământului 97§ 13. Orice pământ, poate fi achiziţionat originar, iar temeiul posibilităţii acestei achiziţionări este proprietatea originară asupra pământului în genere 98§ 14. Actul juridic al acestei achiziţionări este luarea în stăpânire (occupatio) 98§ 15. Numai în cadrul constituţiei civile poate fi achiziţionat ceva în mod peremptoriu, pe când in starea naturală, numai în mod provizoriu 99§ 16. Expunerea conceptului unei achiziționări originare a pământului 102§ 17. Deducerea conceptului de achiziționare originară 103
SECŢIUNEA A DOUA. Despre dreptul personal 105
SECŢIUNEA A TREIA. Despre modalitatea reală a dreptului personal 110
DREPTUL DOMESTIC. TITLUL ÎNTÂI: Dreptul matrimonial 111
DREPTUL DOMESTIC. TITLUL AL DOILEA: Dreptul Părinţilor 114
DREPTUL DOMESTIC. TITLUL AL TREILEA: Dreptul capului de familie 116
DIVIZIUNE DOGMATICĂ a tuturor drepturilor de achiziționare prin contract 118
l. Ce sunt banii? 121II. Ce este o carte? 124
SECȚIUNEA SECUNDARĂ. Despre achiziționarea ideală a unui obiect exterior al liberului arbitru 126
I. Modul de achiziţionare prin uzucapiune 126Il. Moștenirea (Acquisitio haereditatis) 128III. Moştenirea unui nume bun după moarte (Bona fama defiincti) 130
CAPITOLUL al III-lea. Despre achiziţionarea condiționată subiectiv prin sentința unei jurisdicții publice 132
A. §37. Despre contractul de donație 133B. § 38. Contractul de împrumut 134C. Despre redobândirea (reintrarea în posesiune) a lucrului pierdut (vindicatio) 136D. Despre dobândirea garanţiei prin prestarea jurământului (Cautio iuratoria) 139
Trecerea de la ceea ce este al meu și al tău în starea naturală la ceea ce este al meu şi al tău în situaţia juridică în genere 141
PARTEA A DOUA A TEORIEI DREPTULUI 144
SECŢIUNEA ÎNTÂI A DREPTULUI PUBLIC. Dreptul de stat 144
OBSERVAȚIE GENERALĂ cu privire la efectele juridice rezultate din natura uniunii civile (A-D) 151
E. Despre dreptul penal şi despre dreptul de grațiere 163
Despre raportul jundic al cetățeanului cu patria sa şi cu alte țări 170
SECŢIUNEA A DOUA A DREPTULUI PUBLIC. Dreptul internaţional 174
SECȚIUANEA A TREIA A DREPTULUI PUBLIC. Dreptul cosmopolit 182
Concluzie 184
SUPLIMENT la notele explicative ale Principiilor metafizice ale teoriei
1. Pregătire logică pentru un concept juridic nou și indrâzneţ 1872. Justificare a conceptului de drept personal într-o modalitate reală 1883. Exemple 1884. Cu privire la confundarea dreptului real cu cel personal 1915. Supliment la clarificarea conceptului: de drept penali 1926. Despre dreplul de prescripţie 1938. Despre dreptul statului cu privire la instituirea permanentă pentru supusii sai 196
Concluzie 200
Principiile metafizice ale teoriei virtuții 203
Prefaţă
Introducere în teoria virtuții 207
Observaţie 212I. Explicare a conceptului unei teorii a virtuții 207II. Explicare a conceptului unui scop, care este, în acelaşi timp, o datorie 210
III. Despre principiul după care este gândit un scop, ce este, în acelaşi timp, o datorie 213IV. Care sunt scopurile, ce sunt, totodată, și datorii? 214V. Explicarea acestor două concepte 214
A. Perfecțiunea proprie 214B. Fericirea altuia 215
VI. Etica nu dă legi pentru acțiuni (de care se ocupă Ius), ci numai pentru maximele acțiunilor 217VII. Datoriile etice includ o obligativitate extinsă, pe când datoriile juridice includ o obligativitate restrânsă 218VIII. Expunere a datoriilor virtuţii ca datorii extinse 219IX. Ce este o datorie a virtuții? 222X. Principiul suprem al teoriei dreptului era analitic; cel al teoriei moravurilor este sintetic 224XII. Concepte estetice preliminare ale capacității de simţire a sufletului față de concoptele de datorie în genere 226
a. Sentimentul moral 226b. Despre conștiință 227c. Despre dragostea față de oameni 228d. Despre respect 229
XIII. Principii universale ale metafizicii moravurilor în tratarea unei teorii pure a moravurilor 230Despre virtute în genere 232XIV. Despre principiul distingerii teoriei virtuții de teoria dreptului 233
OBSERVAȚIE. Despre teoria virtuţii, după principiul libertăţii interioare 233
Observaţie 236XV. Virtutea revendică, în primul rând, stăpânirea de sine 234XVI. Virtutea presupune cu necesitate apatia (considerată ca o tărie) 235
Observaţie 237XVII. Concepte preliminare în vederea diviziunii teoriei virtuţii 236
XIII 238
PRIMA DIVIZIUNE A ETICII conform deosebirii dintre subiecți și a legilor lor 239
A DOUA DIVIZIUNE A ETICII conform principiilor unui sistem al rațiunii pure practice 239
1. TEORIA ETICĂ ELEMENTARĂ. Partea întâi. Despre datoriile faţă de sine însuşi în genere 240
Întroducere 240
§ 1. Conceptul unei datorii față de sine însuşi include (la prima vedere) o contradicție 200§ 2. Există datorii ale omului față de sine însuşi 240§ 3. Soluţionarea acestei aparente antinomii 241§ 4. Despre principiul diviziunii datoriilor față de sine însuși 241
PRIMA PARTE A TEORIEI VIRTUȚII. Teoria etică elementară.
Cartea întâi. Despre datoriile pertecte faţă de sine însuşi 244
CAPITOLUL ÎNTÂI. Datoriile omului față de sine însuşi, ca fiinţă animalică 204
ARTICOLUL ÎNTÂI AL CAPITOLULUI ÎNTÂI. Despre sinucidere 245
Întrebări cazuistice 246
ARTICOLUL AL DOILEA. Despre dezonorarea de sine prin voluptate 247
Intrebări cazuistice 209
ARTICOLUL AL TREILEA. Despre abrutizarea de sine datorată lipsei de măsură a întrebuințării băuturii şi a alimentelor 250
Întrebări cazuistice 251
CAPITOLUL AL DOILEA. Datoria omului față de sine însuși 252
I. Despre minciună 252
Observaţie 250
Întrebări cazuistice 254
Il. Despre avariție 255
Întrebări cazuistice 256
III. Despre slugărnicie 257
Întrebări cazuistice 260
PRIMA SECȚIUNE A CAPITOLULUI AL II-LEA. Despre datoria omului faţă de sine însuşi, ca judecător înnăscut al sâu 261
SECŢIUNEA A DOUA. Despre prima poruncă a tuturor datoriilor față de sine însuși 264
SECŢIUNE EPISODICĂ. Despre amfibolia conceptelor morale de reflecţie: ceea ce este o datorie a oamenilor față de ei înşiși este luată drept o datorie față de altul 205
DATORIILE FAȚĂ DE SINE ÎNSUŞI. Cartea a doua. Despre datoriile imperfecte ale omului față de sine însuşi (cu privire la scopul său) 258
SECŢIUNEA ÎNTÂI. Despre datoriile față de sine însuşi în dezvoltarea şi desăvârşirea perfecțiunii sale naturale, adică în intenţie pragmatică 268
Secţiunea a doua. Despre datoria față de sine însuși de a-i desăvârși perfecțiunea sa morală, adică doar în intenție morală 270
TEORIA ETICĂ ELEMENTARĂ. Partea a doua. Despre datoriile virtuţii față de altul 272
CAPITOLUL ÎNTÂI. Despre dateriile față de alții, considerați doar ca oameni 272
SECŢIUNEA ÎNTÂI. Despre datoriile de a-i iubi pe ceilalți oameni 272
DIVIZIUNE (§ 23, § 24, § 25) 272
Despre datoria de a iubi, în special 274
DIVIZIUNEA DATORIILOR DE A IUBI
A. Despre datoria de filantropie 276B. Despre datoria recunoștinței 219C. Simţirea participării este, în genere, o datorie 280
Întrebări cazuistice 282
Despre viciile exact opuse (contrarie) dragostei față de oameni, cele ale mizantropiei 282
SECŢIUNEA A DOUA. Despre datoriile virtuţii faţă de ceilalți oameni, provenite din respectul ce li se cuvine 286
Despre viciile ce lezează datoria respectului față de ceilialţi oameni 289
A. Trufia 289B. Calomnia 290C. Batjocura 291
CAPITOLUL AL DOILEA. Despre datoriile etice reciproce ale oamenilor, cu privire la situația lor 202
CONCLUZIA TEORIEI ELEMENTARE. Despre unirea intimă a dragostei cu respectul în cadrul prieteniei 203
ANEXĂ. Despre virtuțile anturajului (virtules homileticae) 297
II. TEORIA ETICĂ ASUPRA METODEI 299
SECŢIUNEA ÎNTÂI a teoriei etice asupra metodei. Didactica etică 299
Observaţie. Fragment al unui catehism moral 302
SECȚIUNEA A DOUA. Ascetica etică 306
CONCLUZIE. Teoria religiei ca teorie a datoriilor față de Dumnezeu se află în afara limitelor filosofiei morale pure 307
Observatie finala 309
Tabelul diviziunii eticii 312
Note 314
Bibliografie selectiva 326
Indice de autori 331
Indice de concepte german-roman 341
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu