Editura: Editura Pro Universitaria
Colectia Psigologie
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-606-26-0486-8
Nr pagini : 136
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :30 lei la Editura, 26,40 lei la elefant
Descrierea editurii:
Cartea este un rezultat de „descompunere” a ceea ce, la un moment dat, s-a numit „Psihologie, psihopatologie și religie”. Cea din urma era un conglomerat de idei și reflexii menite sa puncteze o realitate sociala dintr-un anumit spațiu temporal. Astfel ca, dupa un timp, am decis ca „Psihologie, psihopatologie și religie” sa se disjunga in „Simulare versus disimulare” și „Psihologie fenomenologica”. Lucrarea se imparte pe trei secțiuni. Secțiunea intai se intituleaza „Simț comun și raul contemporan” și iși propune sa exerseze cat mai incisiv dinamica unui rau care s-a coagulat in om. Consider ca raul iși poate maximiza la fel de bine potențialul precum binele. Din aceasta perspectiva, daca intr-o direcție am avea crima, indiferent ca este in raport de unu la unu, genocidul sau actele teroriste, ca expresii frontale ale realitații, in cealalta direcție am gasi sfințenia sau desavarșirea. Cred ca raul s-a infiltrat mult mai insidios și accentuat in viețile noastre precum am fi tentați sa nu credem. Corupția, invidia negativa, ura, incapacitatea de absorbție empatica, agresivitatea ostila/premeditata sunt toate mecanisme care exprima devianța. Setul de reguli cu caracter creștin este considerat, tot mai des, ilicit și fara sens logic. Pe o scara larga, indraznesc sa afirm ca am devenit niște trubaduri ai raului.
Secțiunea a doua, „Simț comun și fenomenologie”, vireaza spre teme mari precum credința, rugaciunea, psihanaliza, psihic și corelațiile lor calitative. Secțiunea a doua, ca și celelalte doua, au o dimensiune strict calitativa. Pe de-o parte, mi-am propus sa scot in evidența antipozii la care se gasește lumea, respectiv individul. Pe de alta parte, mi-am propus sa punctez dimensiunea pluri-, inter- și transdisciplinara a unor concepte, stari, fenomene din sferele psihologiei, psihanalizei și teologiei. Metoda carteziana este invocata aici tocmai pentru „pacatul” dualitații de care se face culpabila in ințelegerea dinamicii existențiale a individului. Individul este „același” atat in viziunea unei psihologii „inteligente”, cu viziune, cat și a unei psihanalize și teologii sensibile la dimensiunea existențialista. Raspunsul psihologic la „Dumnezeu” are legatura atat cu desacralizarea unor noțiuni creștine, cat și cu fenomenologia lucrurilor simple.
Secțiunea a treia am denumit-o „Știința și fenomenologie in problematica raului”. Aceasta secțiune reitereaza, practic, o problema pe care am mai dezbatut-o in lucrarea „Criminologie și psihologie criminologica” (Editura Oscar Print, 2013), lansata la Academia Romana in 2014 prin amabilitatea doamnei profesor Rodica Stanoiu, și anume: dimensiunea fanteziilor și fantasmelor sexuale conștiente și inconștiente și contribuția lor in comiterea crimei/homicidului. In aceasta reflexie exista unele completari, modificari și adaugiri pe care le-am considerat necesare . Știința se reflecta aici prin cele doua elemente ale sale: explicații „evidence-based” – vezi Robert Ressler, profiler FBI care explica criminalitatea in serie pe baza datelor oferite de psihologia dezvoltarii și psihopatologie; vezi Robert Hare care „disciplineaza” psihopatia pentru prezentul in care raul se maximizeaza constant și explicații fenomenologice, adica bazate pe introspecție și reflexie. Nu suntem de acord cu poziția lui Skinner prin care se afirma ca introspecția nu prezinta vreun interes științific. I-am raspunde cu urmatorul argument: nici dorința nu poate fi testata/experimentata in laborator, dar acest lucru nu inseamna ca nu exista. Același lucru il putem afirma și despre lumea fanteziilor și a fantasmelor, mai ales ca la baza lor sta intotdeauna o dorința, de cele mai multe ori inconștienta (Freud, Klein, Abraham, Perron-Borrelli, Assoun, Nasio, Perelberg, Cartwright etc.).
„Holocaustul minții. Sau despre psihopatologia sufletului” primește explicații in „Lamuriri”.
In dimensiunea fenomenologica și psihologic-fenomenologica, pot concluziona ca maximizarea raului nu poate fi decelata strict științific (evidence-based), ci in tandem cu partea fenemenologica, morala, antropologica, sociala, educaționala și juridica a proceselor și fenomenelor societale, intr-un anumit context cultural, psihologic și politic. Eseul este o forma de a decripta ținuta morala a unei societați.
Consider ca aceasta secțiune exista ca preambul pentru urmatoarele lucrari in materie de criminologie și psihologie criminologica.
Secțiunea a doua, „Simț comun și fenomenologie”, vireaza spre teme mari precum credința, rugaciunea, psihanaliza, psihic și corelațiile lor calitative. Secțiunea a doua, ca și celelalte doua, au o dimensiune strict calitativa. Pe de-o parte, mi-am propus sa scot in evidența antipozii la care se gasește lumea, respectiv individul. Pe de alta parte, mi-am propus sa punctez dimensiunea pluri-, inter- și transdisciplinara a unor concepte, stari, fenomene din sferele psihologiei, psihanalizei și teologiei. Metoda carteziana este invocata aici tocmai pentru „pacatul” dualitații de care se face culpabila in ințelegerea dinamicii existențiale a individului. Individul este „același” atat in viziunea unei psihologii „inteligente”, cu viziune, cat și a unei psihanalize și teologii sensibile la dimensiunea existențialista. Raspunsul psihologic la „Dumnezeu” are legatura atat cu desacralizarea unor noțiuni creștine, cat și cu fenomenologia lucrurilor simple.
Secțiunea a treia am denumit-o „Știința și fenomenologie in problematica raului”. Aceasta secțiune reitereaza, practic, o problema pe care am mai dezbatut-o in lucrarea „Criminologie și psihologie criminologica” (Editura Oscar Print, 2013), lansata la Academia Romana in 2014 prin amabilitatea doamnei profesor Rodica Stanoiu, și anume: dimensiunea fanteziilor și fantasmelor sexuale conștiente și inconștiente și contribuția lor in comiterea crimei/homicidului. In aceasta reflexie exista unele completari, modificari și adaugiri pe care le-am considerat necesare . Știința se reflecta aici prin cele doua elemente ale sale: explicații „evidence-based” – vezi Robert Ressler, profiler FBI care explica criminalitatea in serie pe baza datelor oferite de psihologia dezvoltarii și psihopatologie; vezi Robert Hare care „disciplineaza” psihopatia pentru prezentul in care raul se maximizeaza constant și explicații fenomenologice, adica bazate pe introspecție și reflexie. Nu suntem de acord cu poziția lui Skinner prin care se afirma ca introspecția nu prezinta vreun interes științific. I-am raspunde cu urmatorul argument: nici dorința nu poate fi testata/experimentata in laborator, dar acest lucru nu inseamna ca nu exista. Același lucru il putem afirma și despre lumea fanteziilor și a fantasmelor, mai ales ca la baza lor sta intotdeauna o dorința, de cele mai multe ori inconștienta (Freud, Klein, Abraham, Perron-Borrelli, Assoun, Nasio, Perelberg, Cartwright etc.).
„Holocaustul minții. Sau despre psihopatologia sufletului” primește explicații in „Lamuriri”.
In dimensiunea fenomenologica și psihologic-fenomenologica, pot concluziona ca maximizarea raului nu poate fi decelata strict științific (evidence-based), ci in tandem cu partea fenemenologica, morala, antropologica, sociala, educaționala și juridica a proceselor și fenomenelor societale, intr-un anumit context cultural, psihologic și politic. Eseul este o forma de a decripta ținuta morala a unei societați.
Consider ca aceasta secțiune exista ca preambul pentru urmatoarele lucrari in materie de criminologie și psihologie criminologica.
ALIN LES este doctor în psihologie criminologica (criminological psychology) al Universitatii din Bucuresti, pe tema fantasmelor sexuale normale si parafilice in populatia normala si la agresorii sexuali violatori. Detine studii si specializari in psihologie clinica, criminologie, drept penal, tehnica poligraf, stiintele educatiei si teologie.Este atestat de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, specializarea „Psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf” și Psihologie Clinică, specializarea „Psihologie clinică”.
Autorul este cunoscut in plan autohton pentru construirea unicului instrument psihologic de masurare a sexualitatii bazat pe dovezi stiintifice: Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). De asemenea, acesta este membru al Diviziei 39 a Asociatiei Americane de Psihologie: Societatea de Psihanaliza si Psihologie Psihanalitica.
Dintre lucrarile publicate in domeniul psihologiei criminologice, sociale, psihanalitice, comportamentale si de cuplu amintim:
Monologuri PSI despre cuplul modern. Psihologie aplicata (Paideia, 2013)
Criminologie si psihologie criminologica (Oscar Print, 2013),
Psihologie si "stiinta raului" (Presa Universitara Clujeana, 2014)
Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013 (Oscar Print, 2014)
Psihologie criminologica. Caiet de documentare si elemente de psihodiagnostic in stiintele criminale (Pro Universitaria, 2015)
In logica stiintelor criminale (co-autor Ruxandra Rascanu) (Pro Universitaria, 2015),
Simulare versus disimulare (Paideia, 2015),
Sarcini cognitive. Caiet nepremeditat (Paideia, 2015)
Psihologie fenomenologica. Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului (Pro Universitaria, 2016)
Psihopatologia fantasmelor sexuale (Universul Juridic, 2018),
Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal (Editura Universitara, 2020),
101 llibertati in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor (Editura Universitara, 2020),
Despre minciuna (Editura Universitara, 2020),
Sexualitate, viol, personalitate. O contributie stiintifica. Breviar de psihologie si criminologie in fantasmele sexuale (Editura Universitara, 2021)
Impenitenta sociala. Neputinta de a accepta neconventionalul (Editura Universitara, 2021)
Cuprins:
Cuvânt înainte 11
Lămuriri 14
Prefață 18
SECȚIUNEA I
Simț comun și răul contemporan
Cacealmaua. Sau despre desfrâul certitudinii 20Clasicul în vremuri tulburi 24
Hăituit în amurg 27
Cât poți controla paiul? 30
Trei colibe, nu pentru suflet 33
Credință de buzunar 36
Eticheta în alfabetarul fenomenologic. Sau despre o justiție reflexivă a Sinelui 40
Sufletul – regim „cu taxă” 45
SECȚIUNEA II
Simț comun și fenomenologie
Campanie pentru suflet 50Credința – rațiunea de a fi a omului religios? 53
Rugăciunea – și agresivitate nupțială 56
Psalmul I. Sau despre vechimea și contemporaneitatea sufletului 59
Vocația crizei mondiale... vocația crizei spirituale? 63
Limbajul – reflexia adâncului sufletesc 66
Omul – ceva din sfânt, ceva din înger 69
„A face curte” Duhului Sfânt. Sau despre transhumanța sufletului 73
Preocuparea pentru nepreocupare a omului general. Sau despre răspunsul psihologic la „Dumnezeu” 77
Chip și asemănare. Sau A/a-L/l vedea corect pe Dumnezeu/om. Grigore de Nyssa și puțin Jacques Lacan 81
Psihanaliză și spiritualitate: Alfred Adler – Maxim Mărturisitorul 92
SECȚIUNEA III
Știință, observație fenomenologică și fenomenologie în problematica răului
Holocaustul minții. Sau despre psihopatologia sufletului 102„Demonizarea” îndumnezeirii – criminalul. Sau despre un alt fel de suflet. Teologie psihanaliza(n)tă sau psihanaliză teologiza(n)tă? Și câteva aspecte de teologie ale crimei 111
Bibliografie 131
