luni, 8 aprilie 2013

LOGICA SENTIMENTELOR



Autor :  Théodule Ribot              
Editura Univers Enciclopedic Gold
Colectia Mica biblioteca de psihologie
An aparitie :2010  
Editia originala 1905
Traducerea Leonard Gavriliu
ISBN  978-606-8162-45-4
Nr pagini :176
Format 130 x 200
Pret : 18,99 lei la Editura,18,90 lei la librariabucuresti
Disponibilitate BCU



Descrierea editurii:
Eseul lui Ribot intitulat Logica sentimentelor ne ofera posibilitatea operarii unor diferentieri semnificative intre adevar si eroare, demonstratie lucida si justificare, judecata rationala si ratiune afectiva, convingere fundamentata obiectiv si credinta intemeiata subiectiv.
In datele sale definitorii, conceptia psihologica a lui Ribot isi mentine valabilitatea si astazi. El a demonstrat, inaintea psihanalizei, ca esenta motivatiei comportamentului uman este preponderent afectiva si ca se impun cercetari stiintifice serioase, daca vrem sa avem o psihologie eficienta.

Cuprins:

Theodule Ribot, precursor al psihanalizei, studiu introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU  9

Prefaţă  33

Capitolul I Asociaţia stărilor afective  37

Confuzia frecventă între asociaţie şi judecată în psihologia contemporană. -Are asociaţia loc între stări pur afective? - Cazuri aparente care trebuie eliminate: transferul. - Asociaţia prin asemănare: formă completă, formă incompletă, formă afectivă pură. Este ea o asociaţie veritabilă? - Asociaţia prin contiguitate. Contrastul. Dezacordul asupra acestui subiect. - Două categorii: Contrastul intelectual; natura sa; acesta presupune două momente, din care unul singur este asociativ. Contrastul afectiv: natura sa diferită. Originea sa în variaţiile fiziologice ale organismului. Nu este o asociaţie. - Concluzie: rolul judecăţii în aşa-zisele asociaţii.

Capitolul II Elementele constitutive ale logicii sentimentelor 52

Poate exista o logică extraraţională? - Facultatea de a infera s-a manifestat mai întâi într-o formă compozită şi eterogenă. Cercetare cu privire la epoca primitivă, în care cele două logici (raţională şi afectivă) se confundau. -Raţionamentul practic: termenii săi medii, concluzia. - Cum a avut loc separarea treptată a celor două logici. - Constituirea definitivă a logicii raţionale. Supravieţuirea celeilalte. - Organismul şi mecanismul logicii
afective. 1. Termenii. Aceştia sunt judecăţi şi concepte de valoare. - Istoricul problemei. - Natura „valorilor" şi diversele lor definiţii. Acestea includ două elemente: unul ţinând de reprezentare, celălalt de viaţa afectivă. - Este valoarea obiectivă sau subiectivă? - Domeniul valorilor şi al logicii sentimentelor: morală, estetică, sociologie, politică, religie. - 2. Raporturile. Are raţionamentul afectiv punctul său de plecare în vreo propoziţie generală? Cele două forme principale, formele fruste. - Principiul care guvernează întreaga logică a sentimentelor şi care îi dă unitate este principiul finalităţii. - Două procedee principale pentru ordonarea termenilor medii: acumularea, gradarea. -Valoare-scop şi valoare-mijloc. - In raţionamentul raţional seria condiţionează concluzia; în raţionamentul afectiv concluzia condiţionează seria. - Logica sentimentelor se poate lipsi de cuvinte: exemple extrase din istoria religiilor. -Principiul contradicţiei. Acesta este total străin logicii sentimentelor: exemple. - Viaţa afectivă este constituită din trebuinţe şi din dorinţe care, toate, tind să fie satisfăcute. - Contrare şi contradictorii sunt noţiunile intelectuale aplicate pe nedrept logicii afective.

Capitolul III Principalele forme ale logicii sentimentelor  84

Dificultatea unei clasificări; reducerea la cinci forme principale

Secţiunea I - Raţionamentul pasional  84

Distincţia între emoţie şi pasiune. - Raţionamentul pasional studiat în trei forme: 1. depresiv: timiditatea; 2. expansiv: iubirea; raţionamentul acesta apare în formele intermediare, ca şi în formele intelectualizate (dragostea cavalerească); 3. mixt: gelozia.

Secţiunea a Il-a - Raţionamentul inconştient  92

Putem admite raţionamente inconştiente? Dificultatea acestei ipoteze. -Examinarea a două tipuri: 1. Conversiunile. Acestea sunt opera nu a reflecţiei, ci a transformării sentimentelor. - Orice conversiune este o alterare parţială a personalităţii în elementele sale afective. Intervenţia valorilor. - Conversiuni morale, estetice etc. Exemplul lui Nietzsche. - 2. Transformările afective. Determinarea prin observaţie a naturii lor. Ele nu operează prin substituţie. -Rolul raţionamentului prin analogie.

Secţiunea a IlI-a - Raţionamentul imaginativ 103

Este forma afectivă a raţionamentului euristic. - Prin ce diferă de imaginaţia creatoare. - Rolul său în viaţa individuală şi colectivă a umanităţii; studierea câtorva cazuri. - 1. Concluzii privitoare la viaţa viitoare. Diverse concepţii despre nemurire. Raţiuni cu privire la instituirea acesteia. - 2. Arta divinaţiei, opera cea mai importantă a raţionamentului imaginativ. - Caracterul său universal. - Mecanismul său logic: elemente imaginative, afective, raţionale. -Logica magiei este mai degrabă intelectuală decât afectivă. - Căror trebuinţe le răspunde logica imaginativă. Erorile necesare.

Secţiunea a IV-a - Raţionamentul justificativ   113

Aparţine tipului afectiv pur. - Este o manifestare parţială a instinctului de conservare: exemple luate din viaţa de toate zilele, din tezele susţinute de istorici, teologi, filosofi, în care ceea ce pare demonstraţie nu este decât justificare. - Raţionamentul de consolare: efort de restabilire artificială a cantităţii de viaţă şi de energie pierdute.

Secţiunea a V-a - Raţionamentul mixt sau compozit  117

Logica sentimentelor încearcă uneori să descopere, alteori să demonstreze: ultimul caz este acela al raţionamentului mixt. - Acesta este o pledoarie. - II întâlnim pretutindeni: cele două moduri de utilizare a sa, după cum utilizatorul este convins sau nu de legitimitatea tezei sale. - Raţionamentul mixt tipic este elocinţa: ea constituie o dovadă de fapt a necesităţii unei logici emoţionale. -Tratatele de retorică au fost o încercare de constituire a unei logici a sentimentelor. - Probe de fapt: obiceiuri oratorice, stilul figurat. -Raţionamentul mixt are un caracter social. - Pledoaria este o formă de luptă. -Efectul social al marilor convingeri. - Reducerea formelor de raţionament afectiv la două tipuri: aceasta contribuie la conservarea sau la expansiunea individului.

Capitolul VI Imaginaţia creatoare afectivă  128

Logica sentimentelor în serviciul creaţiei estetice. Adesea ea îşi pierde caracterul practic. - Două cazuri: 1. logica se apropie de forma compozită; 2. sau se apropie de pura asociaţie. - Scopul ei nu este să judece după aparenţe sau să demonstreze, ci să organizeze. - Transformare: eliminarea de concepte-valoare; utilizarea de abstracţiuni emoţionale. - Cazuri extreme în care sentimentele nu sunt produse decât de sunete. - Examinarea a trei cazuri de creaţie afectivă.

I.Invenţia muzicală. - Două opinii asupra naturii sale. Discutarea acestui subiect. - Condiţiile fundamentale ale acestui mod de creaţie. - Problema imaginaţiei afective constă în a da, la ceea ce este vag şi fugitiv prin natură, o preciziune şi o stabilitate relative. Cum sunt create, în muzică, personaje şi caractere. - Dansul, formă stinsă, a fost o creaţie a imaginaţiei afective.
II.Formele incomplete. - Literatura simbolistă: teoria şi procedeele sale. -Misticismul religios. De ce acesta se pretează prea puţin creaţiei afective şi depăşeşte rareori stadiul simplei reproduceri. - Romanul de dragoste mistic: exemple.

Concluzie  168

Este logica sentimentelor un capitol al logicii sofismelor? - Două surse diferite de erori: intelectuale, morale. - Logica sentimentelor judecată de logica raţională; judecată în ea însăşi. - Fiecare dintre cele două logici dispune de un domeniu propriu. - Raporturile logicii sentimentelor cu credinţa. - Ea nu se află nici exclusiv în serviciul oricărei credinţe: excepţii. - Logica sentimentelor constituie un efort de raţionalizare a instinctelor. Exemplul unui caz de acest gen. - Unitatea originară a celor două logici: aceasta constă în utilitatea lor. -Logica raţională îşi pierde câteodată caracterul practic. Logica emoţională şi-l păstrează cu consecvenţă. - Neverosimilitatea dispariţiei logicii sentimentelor.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu