Autor : Roger Penrose
Editura Tehnica
Colectia Taifas
An aparitie :1999
Editia originala Shadows of the Mind, 1994
Traducerea Dana Jalobeanu
ISBN 973-31-1290-9
Nr pagini :530
Format 130 x 200
Anticariat. 99 lei pe okazii,
80 lei la anticariat socrate
Descrierea epistematic:
Autor a mai multor cărţi de succes, Roger Penrose a ajuns un nume cunoscut cu mult dincolo de comunitatea ştiinţifică al cărei reprezentant de frunte este de vreo treizeci de ani. Cărţile lui sunt în acelaşi timp o demonstraţie şi o provocare. O demonstraţie a faptului că, un volum în care este vorba despre teorii cosmologice contemporane, matematici aplicate, inteligenţă artificială, neurobiologie şi alte câteva lucruri - toate într-un riguros limbaj ştiinţific - poate ajunge best-seller, poate stârni discuţii mult dincolo de domeniile citate, poate produce ecouri în mass media şi deveni subiect de controversă între filozofi. În acelaşi timp, Roger Penrose adresează prin intermediul cărţilor sale o continuă provocare comunităţii ştiinţifice. Credeţi că ştiinţa a rezolvat deja, în mare, toate problemele esenţiale cu care omenirea se confruntă? Credeţi că până la o "mare teorie unificată" în fizică mai avem doar un pas? Credeţi că neurobiologia, psihologia cognitivă sau chiar filozofia minţii sunt in stare să ne dea o teorie ştiinţifică a felului în care mintea noastră este alcătuită? Sunteţi atunci dintre cei cărora provocarea le este adresată.
Cuprins:
Prefaţă
11
Nota traducătorului 17
Prolog 19
Partea Întâi:
De ce avem nevoie de o nouă fizică pentru a înţelege
mintea 23
1.
Conştiinţa şi calculul 25
1.1. Conştiinţă şi ştiinţă 25
1.2. Pot roboţii salva această lume tulburată? 27
1.3. A,B,C,D -ul calculului şi gândirii conştiente 31
1.4. Fizicalism şi mentalism 37
1.5. Calcul: proceduri top-down şi bottom-up 38
1.6. Poziţia C
contravine tezei Church-Turing? 41
1.7. Haos 43
1.8. Calcul analogic 46
1.9. Ce fel de acţiune ar putea fi non-computaţională? 48
1.10. Ce se poate spune despre viitor? 56
1.11. Pot calculatoarele să aibă drepturi şi responsabilităţi? 58
1.12. „Conştienţă" „înţelegere”, „conştiinţă”, „inteligenţă”
60
1.13. Argumentul lui John Searle
65
1.14. Unele dificultăţi ale modelului computaţional 66
1.15. Limitările actuale din IA oferă sprijin poziţiei C ? 69
1.16. Argumentul oferit de teorema lui Gödel 74
1.17. Platonism sau misticism ? 76
1.18. Cât de relevanta este înţelegerea matematică? 77
1.19. Ce legătură are teorema lui Gödel cu comportamentul de zi cu zi ? 79
1.20. Vizualizarea mentală şi realitatea virtuală 84
1.21. Este imaginaţia matematică nealgoritmică ? 86
Note
şi referinţe bibliografie 89
2. Exemplul
lui Gödel 93
2.1. Teorema lui Gödel şi
maşinile Turing 93
2.2. Proceduri de calcul 95
2.3. Calcule care nu se termină 97
2.4. Cum să decidem dacă un anumit calcul se termina sau nu ? 98
2.5. Familii de calcule; concluzia Gödel -Turing (G) 103
2.6. Obiecţiile tehnice posibile relative la G 108
2.7. Câteva consideraţii matematice mai profunde 122
2.8. Conditia de ω-consistenta 125
2.9. Sistemele formale şi demonstraţia algoritmică 128
2.10. Alte obiecţii tehnice posibile relativ ia G 131
Note şi referinţe
bibliografice 156
Anexa A : O maşină Turing de gödelizare
158
3. Despre
non-computabilitate în gândirea matematică 168
3.1. Ce au gândit Gödel şi
Turing? 168
3.2. Poate un algoritm incorect să simuleze înţelegerea matematică într-un mod care nu poate fi cunoscut? 172
3.3. Poate simula intelegerea matematica
un algoritm cognoscibil intr-un mod care nu poate fi cunoscut? 174
3.4.Utilizează oare, fara discernământ, matematicienii un algoritm incorect ? 182
3.5. Poate un algoritm să fie incognoscibil? 187
3.6. Selecţie naturală sau acţiunea lui Dumiiezeu? 190
3.7. Un algoritm sau mai mulţi algoritmi? 191
3.8. Selecţia naturală a matematicienilor 193
3.9. Algoritmi de învăţare 197
3.10. Poate mediul să fie un factor extern nealgoritmic? 199
3.11. Cum poate un robot să înveţe? 201
3.12. Poate un robot să aibă „convingeri matematice ferme”? 204
3.13. Mecanisme care stau la baza matematicii robotului 208
3.14. Contradicţia fundamentală 211
3.15. Mijloace prin care contradicţia poate fi îndepărtată 213
3.16. Trebuie robotul să creadă în M ? 214
3.17. Erorile şi „înţelegerea” robotului 218
3.18. Cum poate fi încorporat elementul aleator în activitatea
robotului? 219
3.19. Suprimarea aserţiunilor- * eronate 221
3.20. Este nevoie doar de un număr finit de aserţiuni- * m 224
3.21. Sunt suficiente măsurile de prevedere luate? 228
3.22. Poate haosul să salveze modelul computaţional al minţii? 230
3.23. Reductio ad absurdum un
dialog fantastic 231
3.24. Raţionamentul pe care l-am făcut este cumva paradoxal? 245
3.25. Complicaţia în demonstraţiile matematice 249
3.26. întreruperea prin calcul a ciclurilor infinite 252
3.27. Matematică computaţională top-dawn
sau bottom-up? 256
3.28. Concluzii 259
Note şi referinţe bibliografice 267
Partea a doua:
Ne trebuie o nouă fizică pentru a înţelege mintea 271
4. Are
mintea un loc în fizica clasică? 273
4.1. Mintea şi legile fizicii 273
4.2. Calculabilitate şi haos în fizica zilelor noastre 275
4.3. Conştiinţa: o nouă fizică sau un „fenomen emergent” ? 277
4.4. Înclinarea Einstein 278
4.5. Calcul şi fizică 290
Note şi referinţe bibliografice 299
5. Structura
lumii cuantice 300
5.1. Teoria cuantică — enigmă şi paradox 300
5.2. Problema Elitzur-Vaidman de testare a bombelor 302
5.3. Dodecaedrele magice 304
5.4. Statutul experimental al misterelor Z de tip EPR 310
5.5. Piatra de temelie a teoriei cuantice - o istorie a extraordinarului
314
5.6. Regulile de bază ale teoriei cuantice 322
5.7. Evoluţia unitară (U) 325
5.8. Reducerea vectorului de stare R 329
5.9. Soluţia problemei lui Elitzur şi Vaidman 334
5.10. Teoria cuantică a spinului. Sfera Riemann 337
5.11. Poziţia şi impulsul unei particule 346
5.12. Spaţiul Hilbert 347
5.13. Descrierea lui R cu ajutorul spaţiului Hilbert 351
5.14. Măsurători comutative 355
5.15. ''şi”-ul mecanicii cuantice 356
5.16. Ortogonalitatea stărilor produs 359
5.17. Nonlocalizarea cuantică 360
5.18. Explicaţia dodecaedrelor magice 366
Anexa B: Imposibilitatea de a colora dodecaedrul 372
Anexa C: Ortogonalitate între stările generale de spin 373
Note şi referinţe bibliografice 377
6. Teoria
cuantică şi realitatea 379
6.1. Este R un proces real? 379
6.2. Puncte de vedere de tip many
worlds 383
6.3. Neluându-l pe I ψ> în serios 386
6.4. Matricea densitate 390
6.5. Matrice densitate pentru perechi EPR 395
6.6. O explicaţie FAPP a lui R? 398
6.7. Explică FAPP regula modulului pătrat? 403
6.8. Este conştiinţa cea care reduce vectorul de stare? 404
6.9. Luând I ψ> în serios
406
6.10. Reducţie a vectorului de stare indusă gravitaţional? 410
6.11. Unităţi absolute 414
6.12. Noul criteriu 415
Note şi referinţe bibliografice 423
7. Teoria
cuantică şi creierul 425
7.1. Acţiune cuantică la scară mare în funcţionarea creierului? 425
7.2. Neuroni, sinapse şi calculatoare 430
7.3. Calculabilitate cuantică 434
7.4. Citoschelete şi microtubule 436
7.5. Coerenţă cuantică în microtubule? 447
7.6. Microtubulele şi conştiinţa 450
7.7. Un model pentru minte? 452
7.8. Non-computabilitate în gravitaţia cuantică (1) 459
7.9. Maşini oracol şi legi fizice 462
7.10. Noii-computabilitate în gravitaţia cuantică (2) 465
7.11. Timpul şi percepţiile conştiente 467
7.12. EPR şi timpul: necesitatea unei noi imagini a lumii 473
Note şi referinţe bibliografice 476
8. Implicatii? 478
8.1. „Aparate” artificiale inteligente 478
8.2. Lucruri pe care calculatoarele le fac bine sau prost 481
8.3. Estetică şi altele 485
8.4. Anumite pericole inerente in tehnologia calculatoarelor 487
8.5. Alegerile enigmatice 488
8.6. Fenomenul fizic al conştiinţei? 491
8.7. Trei lumi şi trei mistere 497
Note şi referinţe bibliografice 508
Epilog
509
Bibliografie
510
Sir
Roger Penrose scurtă notă biografică 531
Termeni
propuşi În limba română 532
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu