duminică, 3 martie 2013

ISTORIA PSIHOLOGIEI . Altar al cunoasterii psihologice



Autor : Mihai-Iosif Mihai              
Editura Institutul European

An aparitie :2008
ISBN  978-973-611-503-5
Nr pagini :300
Format 1/16 (61x86)
Pret : 42 lei la Editura
Disponibilitate BCU
Download pdf  pe scribd


Descrierea editurii:

Lucrarea ofera o cheie, o paradigma epistemologica de suport universala a stiintei psihologice in care se poate identifica diferentiat gindirea psihologica si culturala a fiecarei societati din antichitate si pina in zilele noastre. Totodata, ea pretinde psihologiei si psihologilor o identitate si o integritate moral-crestina, verticalitate in fata valorilor umanitatii si a derapajelor malefice ale istoriei, inclusiv ale celor din societatea romaneasca, unde cu doar trei decenii in urma invatamintul superior psihologic a fost desfiintat.

Cartea se adreseaza si celor interesati sa afle despre ratiunile care au stat la baza nasterii psihologiei ca stiinta de sine statatoare, ratiuni care au sustinut, si sustin pe mai departe, dezvoltarea si diversificarea ramurilor ei de astazi. Ele sint aceleasi care trimit la descoperirea originilor fiintei omenesti, a apartenentei acesteia la natura, de unde fenomenul psihic a fost desprins si adus spre reproducere in laborator, pe cale experimentala, pe un "altar", pentru ca pe urma sa le fie redat spre folosire oamenilor si societatii. Prin evocarea acestor ratiuni, s-a incercat asezarea psihologiei alaturi de celelalte domenii ale stiintelor naturii, alaturi de cele ale societatii, de filozofie - ca buni vecini si cu respect pentru individualitatea fiecaruia - pentru ca, la nevoie, sa coopereze si sa-si imprumute uneltele si chiar obiectele din "dotare".
Mihai I. Mihai
Cuprins:



Introducere / 9

I. Identificarea psihologiei în istoria societăţii /15
1. Originile termenului de psihologie /15
2. Psihologia pe “altarul cunoaşterii” /16
3. Interesul pentru antropologia creştină / 20
4. Istoria şi paradigmele psihologiei / 22
      4.1. Construirea paradigmelor psihologiei / 24
      4.2. Deschiderile şi limitele raţionalismului paradigmei psihologiei / 31
      4.3. “Prezicerile” şi paradigma psihologiei / 35
      4.4. Identitatea psihologiei, identitatea psihologului / 40

II. Ştiinţa despre suflet în gândirea Antichităţii / 45
1 .Panteismul naturalist-ştiinţific în vechea Grecie / 45
      1.1. Thales din Milet / 46
      1.2. Heraclit din Efes / 46
      1.3. Parmenide / 48
      1.4. Pitagora / 48
      1.5. Alkmeon / 50
      1.6. Empedocle / 50
      1.7. Democrit/ 51
      1.8. Epicur / 52
2. Cei trei titani ai Antichităţii şi naşterea gândirii raţionale / 53
      2.1. Socrate / 53
      2.2. Platon / 54
      2.3. Aristotel / 56
3. Reprezentarea vieţii psihice în perioada elenă şi în vechea Romă / 62
      3.1. Peripateticii / 63
      3.2. Sofiştii / 63
      3.3. Stoicii /64
      3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68

III. Psihologia creştinătăţii /173
1. Sub însemne ebraice - Philon din Alexandria / 73
2. Invitaţia la asceză a lui Plotin / 75
3. Apologia creştinătăţii / 77
      3.1. Influenţa lui Sfîntului Augustin / 79
      3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80
4. Ideologia scolasticii / 84

IV. Zorii erei moderne post-medievale — Renaşterea / 89
1. Reforma gândirii medievale / 89
2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92
3. Viaţa psihică reprezentată geometric - Galileo Galilei / 93
4. Dualismul cartezian / 95
5. Monismul lui Baruch Spinoza /100
6. Empirismul asociaţionist al lui John Locke /104
7. Empirismul lui David Hartley /106

V. Psihologia Iluminismului - secolul al XVIII-Iea / 113
1. Asociaţionismul preformist al lui Charles Bonnet /114
2. Senzualismul maşinist al lui La Mettrie /115
3. Condiţia morală a psihicului Ia Jean - Jacques Rousseau /117
4. Explicarea vieţii psihice prin monade - Gothfried Wilhelm Leibniz /118
5. Rescrierea domeniului subiectivităţii - George Berkeley /123

VI. Psihologia în atenţia fiziologiei din secolul al XlX-lea / 125
1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viaţa psihică /125
2. Concepţia biopsihologică a lui Georgius Prochaska/126
3. Anatomia funcţională a sistemului nervos - Charles Bell şi Franşois Mangedie /128
4. Marshall contrapune actului reflex pe cel psihic /129
5. Teoria modalităţilor senzoriale / 131
6. Principiul „energiei specifice a stimulilor” - Johanes Muller /132
7. Principiul anatomic al câmpului senzorial” - Emest Heinrich Weber /134
8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală /135
9. Localizarea cerebrală a reflectării - de la Gali la Flourens /136

VII. Condiţiile transformării psihologiei într-o ştiinţă de sine stătătoare /139
1.Influenţa şcolii fizico-chimice din biologie /140
2. Determinismul darwinist şi psihologia / 141
3. Psihologizarea teoriei reflexului - Emest Phliiger /144
4. Contribuţia lui Hermann von Helmholtz /146
5. Studiul timpului de reacţie /151

VIII. Pasul decisiv necesar naşterii psihologiei /155
1.O emulaţie spirituală favorabilă /155
2.O psihologie contopită cu fiziologia - Secenov /158
3. Psihicul abordat experimental - Wilhelm Wundt /164
      3.1. Wundt - organizatorul primului laborator de psihologie /165
      3.2. Obiectul cunoaşterii psihologice: experienţa, conştiinţa, asociaţia, cauzalitatea /168
      3.3. Auspicii doctrinare - voluntarismul /171
4. Identitatea franceză a psihologiei - Theodule Ribot /172

IX. Nevoia de „structurare” a psihologiei /175
1. Psihologia şi criza societăţii Ia începutul secolului al XX-lea / 175
2. Fundamentarea experimentală a psihologiei / 178
      2.1. Şcoala de la Wurzburg - introspecţia experimentală /178
      2.2. Explorarea funcţiilor senzorio-motorii /180
      2.3. Studierea experimentală a amintirilor /185
3. Caracteristicile speciale ale psihologiei americane la începutul secolului XX/187
      3.1. Şcoala structuralistă a lui Edward Bradford Titchner /188
      3.2. Conştiinţa în concepţia lui William James / 190
      3.3. Critica teoriei reflexului de către John Dewey /191
4. Apariţia psihologiei animale şi comparate /193
      4.1. Metoda analizei comparate /194
      4.2.Răspândirea tendinţelor antropomorfiste /197
      4.3. Regula lui Loyd Morgan /199
5. Psihologia copilului şi pedagogia / 200
6. Întemeierea psihologiei diferenţiale / 203
      6.1. Galton şi variabilele statistice / 205
      6.2. începutul introducerii testelor / 209
7. O extensie necesară - psihologia socială şi culturală / 212
      7.1. Psihologia popoarelor / 212
      7.2. Psihologia socială şi problema sugestiei / 214
      7.3. Imitaţia şi moştenirile sociale / 216
      7.4. „Percepţia colectivă” a lui Durkheim / 217
      7.5. împăcarea determinismului natural-istoric cu cel cultural / 218
      7.6. Psihologia „înţelegerii" a lui Dilthey / 219
      7.7. Teoria instinctelor sociale / 220

X. Principalele curente şi orientări / 223
1. Alegerea apelor în psihologie / 223
2. Curentul psihologic gestaltist / 226
3. Curentul behaviorist / 232
4. Curentul reflexologic / 238
5. Psihologia abisală - psihanaliza / 224
      5.1. Naşterea psihanalizei - Sigmund Freud / 224
      5.2. Consolidarea şi diferenţierea psihanalizei / 249
      5.3. Psihanalişti dizidenţi / 252
            5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred Adler / 252
            5.3.2. Psihanaliza lui Cari Gustav Jung / 254
            5.3.3. Alte tendinţe convergente în psihanaliză / 256
6. Din istoria psihologiei româneşti - obstacole preconceptuale / 262
      6.1. Psihologia în creaţia poetului Ovidiu - Antichitatea / 266
      6.2. Psihologia animală în leagănul şcolii de psihologie din Bucureşti „M. Beniuc” / 269
            6.2.1. Introducere (prolog) / 269
            6.2.2. Psihologia animală, o oportunitate / 270
            6.2.3. Fetişul unei griji pentru continuitate / 273
            6.2.4. O replică ce a amânat „drama” / 276
            6.2.5. Relicva din învăţământul psihologic bucureştean / 278
            6.2.6. În Ioc de concluzii - epilog / 280

Concluzii / 281
încheiere / 284
Summary / 289
Indice de autori / 293
Bibliografie /298

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu