TRATAT DE ETICA

Editor: Peter Singer
Editura Polirom

Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 2006
Editia I
Editia originala: A Companion to Ethics, 1991
Traducerea Vasile Boari, Raluca Marincean
ISBN 978-973-46-0243-8
Nr pagini : 608
Format 160 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Volumul coordonat de Peter Singer, unul dintre cei mai importanti filosofi contemporani, analizeaza intregul domeniu al eticii, de la originile sale, urmind marile traditii etice, pina la teoriile legate de modul in care ar trebui sa traim, la controversele iscate pe marginea anumitor aspecte ale eticii si a insesi naturii acesteia. Se discuta aproape toate teoriile etice posibile, istoria eticii, etica aplicata si diferite perspective asupra acestui subiect (de exemplu, realista, naturalista, relativista etc.). Indexul complex, precum si sumarul cuprinzator si bibliografia care include lucrarile relevante fac din aceasta carte un text de referinta, atit pentru cei care abia pasesc pe tarimul studiului eticii, cit si pentru cititorii deja familiarizati cu acest subiect.

        Peter Singer este profesor de bioetica la University Center for Human Values, Princeton University, si fondatorul prestigioasei International Association of Bioethics. Sursa Polirom

        La noi au fost traduse:

Tratat de etica, Polirom 2006

Altruismul eficient. Ghid pentru o viata traita in mod etic, Litera 2017

Cuprins:

Cuvânt înainte- Relevanta eticii în secolul XXI (Vasile Boari)  13

Introducere (Peter Singer)   17 

Multumiri  19 

Despre autori  21 

Partea Întâi : Rădăcinile 

1 . Originile eticii - Mary Midgley  29 

Unde îşi are originile etica? Este o inventie umană sau ceva ce datorăm strămoşilor noştri preumani? Trebuie să lăsăm deoparte unele mituri care continuă să fie obstacole în calea progresului intelectual legat de aceste probleme : mitul conform căruia societatea este un construct artificial şi cel conform căruia natura e numai luptă pentru supravietuire. Doar după toate acestea putem analiza ceea ce ştim despre viata socială a altor animale, mai ales a altor mamifere, găsind astfel indicii în legătură cu originile eticii umane. 

2. Etica în societătile de mici dimensiuni - George Silberbauer  40 

Primii oameni au trăit în grupuri nomade mici. Analiza sistemelor etice ale unor societăti contemporane de mici dimensiuni, cum ar fi boşimanii din deşertul Kalahari, ne ajută să intelegem elementele sistemelor etice adecvate societătilor care trăiesc în acest mod. Studiile antropologice ne pot ajuta să intelegem de ce şi în ce măsură unele valori şi principii etice sunt universale sau aproape universale printre fiintele umane, în timp ce altele variază în mod substantial. 

3. Etica în Antichitate - Gerald A. Larue   55 

Cele mai vechi documente care au un continut etic au fost scrise de locuitorii Mespotamiei, în urmă cu aproximativ cinci mii de ani. Ele oferă indicii asupra dezvoltării initiale a eticii în societătile stabile. Alte scrieri etice timpurii descriu natura eticii în Egiptul antic şi în vechea civilizatie evreiască. 

Partea a doua : Marile traditii etice 

Există mai multe traditii etice distincte. Capitolele din această parte a volumului le descriu pe unele dintre cele mai importante : indiană, budistă, chineză, creştină şi islamică. (Etica filosofică occidentală, tratată distinct de cea creştină, este analizată in partea a treia.) Capitolele prezintă în cazul fiecărei traditii răspunsuri la întrebări precum : Cum a apărut acea traditie? Ce anume o caracterizează? Ce răspunsuri oferă pentru întrebările fundamentale legate de originile eticii, despre cum putem şti ce e bine sau despre criteriul ultim al actiunii drepte? De ce ar trebui să facem ceea ce e bine? Aceste capitole indică şi ceea ce fiecare traditie are în comun cu celelalte, în special cu etica occidentală contemporană. 

4. Etica indiană - Puruşottama Bilimoria  69 

5. Etica budistă - Padmasiri de Silva  85 

6. Etica chineza clasica - Chad Hansen   96 

7. Etica evreiasca - Menachem Kellner  112 

8. Etica creştina - Ronald Preston  121 

9. Etica islamica - Azirn Nanji 136 

Partea a treia : Etica filosofică occidentală : o scurtă istorie 

Actuala pozitie dominantă a civilizatiei occidentale înseamnă că traditia filosofică etică occidentală exercită o influentă puternică asupra tuturor dezbaterilor contemporane legate de etică. Cele trei capitole care urrnează acoperă istoria eticii filosofice vestice începînd cu Grecia antică şi până în prezent. 

10. Etica în Grecia antică - Christopher Rowe  151

11 . Etica Evului Mediu şi a Renaşterii - John Haldane 163

12 . Filosofia morală modernă - J.B. Schneewind  176 

Partea a patra : Cum trebuie să trăim ? 

Capitolele din această sectiune a volumului analizează teoriile etice care încearcă să ofere un răspuns la întrebările practice fundamentale ale eticii : Ce trebuie să fac ? Cum trebuie să trăiesc? Aceste teorii reprezintă partea mai abstractă a ceea ce se numeşte eticll norrnativll, adiel!. acea ramură a eticii preocupată de norrnarea actiunilor. 

13 . Dreptul natural - Stephen Buckle   191 

Un raspuns vechi la întrebarea: "Cum trebuie să trăiesc?" este: "În conformitate cu natura umană". ldentificând modificările care au intervenit în intelesul acestui răspuns începând cu epoca greacă şi cea romană, acest capitol oferă un cadru ce poate cuprinde numeroase teorii etice ulterioare. El indică în acelaşi timp unele dintre problemele pe care le vor întâmpina încercările ulterioare de a argumenta pornind de la dreptul natural că anumite comportamente (de exemplu, folosirea contraceptivelor) sunt greşite. 

14. Etica lui Kant - Onora O'Neill  205 

Numeroşi teoreticieni contemporani ai eticii evocă idei care îşi au originile in scrierile etice ale lui Kant. Preceptul kantian conform căruia toate fiintele rationale trebuie să se supună unui "imperativ categoric" derivat din legea universală a ratiunii a fost pe cât de aclamat, pe atât de criticat. Eseul explica teoria kantiana şi analizează cele mai frecvente critici aduse acesteia.   

15 . Tradiţia contractului social - Will Kymlicka  216 

Poate fi morala considerată un acord implicit pe care îl incheiem cu semenii noştri în scopul obtinerii benficiilor unei vieti sociale cooperative? Acest punct de vedere, atrăglltor la prima vedere, este tinta câtorva obiectii : încercarea de a răspunde acestora a condus Ia crearea unor variatii moderne pe tema contractului social, aşa cum ea a fost dezvoltată în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. 

16. Egoismul - Kurt Baier  227 

Egoismul ne dictează să trăim astfei încât să ne atingem interesele proprii. Adepţii egoismului psihologic consideră că toţi facem oricum acest lucru, deci ideea nu mai are nevoie de sprijin suplimentar. Alti adepti ai egoismului cred cu tărie că urmărirea intereselor proprii este modul rational, chiar etic, de a trăi. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etică, acesta oferă un răspuns provocator la întrebarea practică fundamentală legată de felul în care trebuie să trăim. 

17. Deontologia contemporană - Nancy (Ann) Davis 235 

Teoriile deontologice ale eticii sustin că cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie să trăim sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie încălcate, chiar dacă încălcarea lor ar putea avea consecinte mai bune. Pentru evaluarea unei asemenea opinii, trebuie să înţelegem modul în care regulile sunt stabilite şi cart: acţiuni sunt considerate încălcări ale regulilor. Explorarea acestor teme determină apariţia nevoii de a distinge între intenţie şi previziune şi pune la îndoială coerenţa notiunii comune de supunere faţă de o regulă. 

18. Etica îndatoririlor prima facie - Jonathan Dancy  248 

O etică a îndatoririlor prima facie se bazează pe ceea ce înseamnă să ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanţe, în fata altor îndatoriri. Ele evită astfel unele dintre consecinţele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecţii. 

19. Consecinţialismul - Philip Pettit  258 

Utilitarismul este un exemplu de teorie consecinţialistă, susţinând că trebuie făcut ceea ce generează cele mai bune consecinţe. În cazul utilitarismului clasic, noţiunea de "cele mai bune consecinţe" poate fi înţeleasă ca maximalizare a plăcerii în detrimentul durerii; şi alte teorii susţin că trebuie să facem ceea ce generează cele mai bune consecinţe, dar resping ideea utilitaristă clasică potrivit căreia plăcerea este singurul bun intrinsec, iar durerea , singurul rău intrinsec. Acest capitol clarifică distincţia între astfel de teorii consecinţialiste şi rivalele lor, argumentând că abordarea consecinţialistă este mai convingătoare. 

20. Utilitatea şi binele - Robert E. Goodin  269 

Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident că teoriile consecinţialiste au nevoie de un răspuns la această întrebare ; la fel de multă nevoie are însă şi orice etică care promovează, în anumite condiţii, binele. Utilitarismul clasic sugerează că doar plăcerea este bună în sine ; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit însă răspunsuri diferite şi poate mai convingătoare. Spre deosebire de capitolul precedent, cel de faţă se concentrează mai degrabă pe conţinutul decât pe structura teoriilor consecinţialiste şi a oricărei îndatoriri sau obligaţii de a promova binele. 

21. Teoria virtuţii - Greg Pence    277 

Poate că întrebarea: "Cum trebuie să trăiesc? " este greşită. O intrebare mai potrivită ar fi poate : "Ce fel de persoană ar trebui să fiu? ". Teoria virtuţii se concentrează pe această din urmă întrebare şi pe virtuţile care alcătuiesc un caracter bun. Este posibil însă ca o teorie a vinuţilor să înlocuiască abordări etice alternative? 

22. Drepturile - Brenda Almond  288 

Unii susţin că morala se poate baza pe drepturi, în timp ce alţii cred că drepturile sunt derivate dintr-un principiu sau principii morale mai profunde. Oricare ar fi poziţia adoptată în această dezbatere, este acceptată pe scară largă ideea că un răspuns parţial Ia întrebarea despre cum trebuie să trăim este oferit de regula respectării drepturilor altora. 

Partea a cincea : Etică aplicată 

Aplicarea unei perspective etice în probleme specifice şi în situaţii practice (etică aplicată) reprezintă replica practică Ia teoriile abstracte de etică normativă analizate în partea a patra. În ultimele două decenii, etica apl icată a cunoscut o dezvoltare de o amploare deosebită, astfel încât o sistematizare a acesteia este imposibiiă aici. De aceea, secţiunea de faţă conţine articole care tratează teme selectate pe baza importanţei practice şi a gradului în care aceste teme pot fi gândite dintr-o perspectivă etică. (Perspectiva etică nu poate ajuta la rezolvarea problemei dacă părţile sunt de acord asupra valorilor implicate şi au păreri diferite doar asupra faptelor.) Titlurile capitolelor indică subiectul abordat de acestea suficient de clar pentru a nu mai fi nevoie de explicaţii suplimentare. 

23. Sărăcia -o problemă globală - Nigel Dower 301

24. Etica ecologică - Robert Elliot 313 

25. Eutanasia - Helga Kuhse   323 

26. Avortul - Mary Anne Warren  333  

27. Sexul - Raymond A. Belliotti   345 

28. Relatiile personale - Hugh Lafollene    358 

29. Egalitate, discriminare şi tratament preferential - Bernard R. Boxill  365

30. Animalele - Lori Gruen  375

31. Etica relatiilor de afaceri - Robert C. Solomon   385 

32. Crimă şi pedeapsă - C . L. Ten  396 

33. Politica şi problema "mâinilor murdare" - C . A.J . Coady  403

34. Război şi pace - Jeff McMahan  414 

Partea a şasea : Natura eticii 

În ciuda numeroaselor teorii etice dezvoltate in vederea normării comportamentului şi a numărului considerabil de scrieri care tratează aplicarea acestor teorii în practică, există încă nesiguranta legată de ceea ce facem- şi avem dreptul să facem - atunci când formulăm judecăţi etice sau ne angajăm în dezbateri pe teme etice. Încercăm oare să stabilim care sunt faptele, aşa cum ar face-o un om de ştiinţă? Sau pur şi simplu dăm glas sentimentelor noastre sau ale societăţii ca întreg? În ce sens, dacă există unul, pot fi judecăţile morale adevărate sau false? Studierea acestor întrebări a condus la dezvoltarea unor teorii diferite de cele normative discutate în partea a patra, deoarece ele nu intenţionează să normeze comportamentul. Ele sunt mai degrabă teorii despre etică decât teorii ale eticii. De aceea , această ramură a filosofiei morale este cunoscută sub denumirea de metaetică; termenul sugerează că nu suntem implicaţi in etică , ci o analizăm, încercând să stabilim ce este ea, ce reguli de argumentare i se aplică, in ce mod pot fi considerate judecăţile etice drept false sau adevărate şi pe ce se pot baza ele, în cazul in care există o asemenea bază. 

35 . Realismul - Michael Smith  429 

Realismul moral susţine că există într-un anumit sens o realitate morală obiectivă; realismul afirmă astfel că morala este obiectivă. Totuşi, este imposibil de negat faptul că morala ne furnizează motive de actiune. Dar imaginea standard a psihologiei umane sugerează că, pentru a avea un motiv de aqiune, trebuie să existe şi o dorinţă, iar dorinţele par a fi subiective în sensul că dorinţele unei persoane pot fi diferite de ale altei persoane. Acestă dificultate a perspectivei realiste coru;tituie tema capitolului.

36. lntuiţionismul - Jonathan Dancy  441 

lntuiţionismul susţine că afirmaţiile despre morală pot fi adevărate sau false în mod obiectiv şi că putem afla care principii morale sunt corecte intr-o anumită situaţie prin intermediul unui tip de intuiţie sau cunoaştere a proprietăţilor lor morale.

37. Naturalismul - Charles R. Pigden   451

Ca şi intuiţioniştii, naturaliştii consideră că judecăţile morale pot fi adevărate sau false şi că pot fi cunoscute. Spre deosebire de intuiţionişti însă, ei nu cred că există fapte sau însuşiri morale speciale care să fie cunoscute prin intuiţie. Ei afirmă că însuşirea de a fi bun sau rău poate fi identificată sau redusă la o altă proprietate (fericirea, poate, sau voinţa lui Dumnezeu, pentru a da două exemple foarte diferite). Susţinându-şi opiniile, naturaliştii trebuie să tină seama de afirmaţia conform căreia este eronat (eroarea naturalistă) să se derive valori din fapte. 

38. Subiectivismul - James Rachels  462 

Există în acest moment un punct de vedere acceptat la scară largă, deşi uneori fără o reflecţie prealabilă, conform căruia morala este "subiectivă". Ceea ce vor oamenii să spună prin aceasta este că o opinie de natură morală este Ia fel de bună ca oricare alta. Din perspectivă filosofică, termenul de "subiectivism" este aplicat în mod obişnuit unui set de teoriî etice care neagă posibilitatea ca investigaţia morală să producă adevăruri obiective. Acest capitol analizează atât subiectivismul popular, cât şi teoriile filosofice cărora le este aplicat adeseori termenul.

39. Relativismul - David Wong  472

Relativismul metaetic susţine că nu există adevăruri universale în problemele morale ; această teorie afirmă că morala este particulară fiecărei societăţi sau culturi în parte. Acest capitol argumentează o viziune moderată a poziţiei respective. El analizează, de asemenea, şi ceea ce este considerat un derivat, şi anume relativismul normativ care susţine că nu trebuie să judecăm sau să încercăm să schimbăm valorile oamenilor din alte culturi.

40. Prescriptivismul universal - R.M. Hare 481

Prescriptivismul universal încearcă să evite obiectiile bine-cunoscute aduse teoriilor "obiective" ale naturalismului şi intuiţionismului ; totuşi, în contrast cu teoriile "subiective" standard, acest curent teoretic acordă un loc extrem de important raţionamente lor despre judecăţile etice. Se afirmă că rezultatul este o cale de a lua decizii morale combinând elemente de kantianism şi utilitarism. Spre deosebire de alte teorii metaetice discutate în această secţiune, prescriptivismul universal este destul de recent ; curentul este descris aici de către creatorul şi cel mai important reprezentant al său.

41. Morala şi dezvoltarea psihologică - Laurence Thomas  494

Ne dezvoltăm oare moral, aşa cum ne dezvoltăm psihologic? Această întrebare poate părea că nu are legătură cu natura eticii. Dar răspunsul pe care îl dăm este relevant pentru dezbaterile principale asupra naturii eticii. Dacă fiinţele umane parcurg in general etape de dezvoltare morale care corespund dezvoltării lor psihologice şi dacă s-ar arăta că aceste etape sunt aceleaşi pentru toţi, s-ar dovedi astfel în mod convingător că morala nu este pur subiectivă şi nici relativă la cultură.

42. Metodă şi teorie morală - Dale Jamieson   506

Ultimul capitol din această sectiune este diferit de celelalte, deoarece nu tratează natura eticii, ci natura teoriei morale, adică a acelor teorii ale eticii prezentate în partea a patra a acestui volum. Cum putem construi astfel de teorii? Cum putem argumenta că una este mai bună decât alta? Sunt propuse şi discutate două modele diferite. Este analizată, de asemenea, şi utilizarea frecventă a exemplelor ipotetice şi imaginare pentru a decide între teorii.

Partea a şaptea : Provocări şi critici 

Subiectivismul şi relativismul, discutate în partea a şasea, neagă obiectivitatea sau validitatea universală a eticii. Acestea nu sunt însă singurele provocări cărora susţinătorii eticii trebuie să le facă faţă. Au existat şi alte încercări, susţinute de anumite poziţii filosofice, de a arăta că morala nu este nimic altceva decât instrumentul grupului dominant din societate, că este doar o iluzie sau că nu are nici un sens in absenţa religiei. Capitolele din această secţiune dezbat unele dintre aceste provocări.

43. Ideea unei etici feministe - Jean Grimshaw  521

Există ceva distinctiv masculin în etică sau în felul în care înţelegem în mod curent etica? Sugestia că ar putea fi a fost avansată recent de către scriitoarele feministe ; dar ce ar însemna o etică feminină? Poate etica lua forme care variază în funcţie de gen?

44. Semnificaţia evoluţiei - Michael Ruse  530

Teoria evoluţionistă a lui Darwin susţine că existenţa noastră se datorează milioanelor de ani de evoluţie în care organismele care au lăsat mai mulţi urmaşi au supravieţuit, iar cele care nu au facut acest lucru au dispărut. Poate fi reconciliată etica cu un astfel de proces? Implică evoluţionismul ideea că morala ar trebui să permită celor slabi să dispară? Sau, şi mai drastic spus, implică evoluţionismul ideea că ar trebui să respingem morala în întregime?

45. Marx impotriva moralei - Allen Wood  541

Marx a susţinut că morala unei societăţi reflectă bazele economice ale acesteia şi serveşte interesele clasei dominante. În acelaşi timp, el a condamnat capitalismul în termeni care sugerează existenţa unor valori puternice. Este Marx inconsistent? Dacă nu, prin ce se susţine provocarea marxistă la adresa moralei ?

46. Cum ar putea etica să depindă de religie ? - Jonathan Berg  554

Se spune adesea că fără Dumnezeu nu poate exista morală. Acest eseu analizează diferite argumente care susţin ideea amintită, că însuşi sensul binelui şi al "răului" este derivat din voinţa lui Dumnezeu, că numai prin Dumnezeu putem şti ce este bine şi că doar credinţa în Dumnezeu ne poate motiva să acţionăm moral.

47. Implicaţiile determinismului - Robert Young  563

Întregul aparat implicat în procesul de luare a deciziilor morale, lauda şi condamnarea, recompensa şi pedeapsa par a pleca de la ipoteza potrivit căreia în circumstanţe normale suntem responsabili pentru tot ceea ce alegem în mod liber să facem. Determiniştii susţin că există o explicatie cauzala pentru tot ceea ce se întâmplă în univers, inclusiv pentru comportamentul umnan. Pare a se sugera astfel că oamenii nu aleg in mod liber sa facă orice, iar aceasta implică faptul ca nu suntem responsabili din punct de vedere moral pentru tot ceea ce facem. Sunt etica şi determinismul incompatibile ?

Postfa  (Peter Singer)  573

Index  577