Editura Trei
Colectia Psihologie-Psihoterapie
An aparitie : 2015
Editia I
Editia originala: The Anatomy of Human Destrutiveness
Traducerea Oana Maria Nica
ISBN 978-606-719-384-8
Nr pagini : 720
Format 154 x 205
Traducerea Oana Maria Nica
ISBN 978-606-719-384-8
Nr pagini : 720
Format 154 x 205
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici
Descrierea editurii:
Care sunt rădăcinile agresivităţii umane? Cum putem explica resorturile războaielor sau ale regimurilor opresive? Pornirile noastre violente ţin de animalitatea noastră ori constituie, mai curând, o determinantă culturală? Încercând să-şi croiască o cale dincolo de instinctualismul lui Konrad Lorenz şi al neodarwiniştilor şi dincolo de behaviorismul lui Skinner (pentru care violenţa este o condiţionare strict socială), Fromm distinge între două chipuri fundamental diferite ale agresivităţii. Dacă, pe de o parte, se poate vorbi despre o agresivitate „defensivă" sau de supravieţuire, moştenită pe linie biologică, pe de cealaltă parte descoperim agresivitatea „malignă", pura distructivitate, care incită la violenţă din motive ce rezidă în caracterul uman. Considerând-o ca pe o deformare a personalităţii, şi nu ca pe un dat inevitabil al naturii umane, Fromm descrie patima distructivităţii trecând prin visele pacienţilor lui Freud, prin sadismul birocratic al lui Stalin şi încheind cu „necrofilia" lui Hitler.
Prezenta carte constituie cea mai închegată construcţie teoretică a lui Erich Fromm, combinând date din neurofiziologie, antropologie, preistorie, etologie şi, mai ales, psihanaliză. Este un volum de referinţă pentru ştiinţele sociale, dar şi un răspuns în cheie critic-umanistă la pesimismul lumii de azi.
Prezentare video
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici
Descrierea editurii:
Care sunt rădăcinile agresivităţii umane? Cum putem explica resorturile războaielor sau ale regimurilor opresive? Pornirile noastre violente ţin de animalitatea noastră ori constituie, mai curând, o determinantă culturală? Încercând să-şi croiască o cale dincolo de instinctualismul lui Konrad Lorenz şi al neodarwiniştilor şi dincolo de behaviorismul lui Skinner (pentru care violenţa este o condiţionare strict socială), Fromm distinge între două chipuri fundamental diferite ale agresivităţii. Dacă, pe de o parte, se poate vorbi despre o agresivitate „defensivă" sau de supravieţuire, moştenită pe linie biologică, pe de cealaltă parte descoperim agresivitatea „malignă", pura distructivitate, care incită la violenţă din motive ce rezidă în caracterul uman. Considerând-o ca pe o deformare a personalităţii, şi nu ca pe un dat inevitabil al naturii umane, Fromm descrie patima distructivităţii trecând prin visele pacienţilor lui Freud, prin sadismul birocratic al lui Stalin şi încheind cu „necrofilia" lui Hitler.
Prezenta carte constituie cea mai închegată construcţie teoretică a lui Erich Fromm, combinând date din neurofiziologie, antropologie, preistorie, etologie şi, mai ales, psihanaliză. Este un volum de referinţă pentru ştiinţele sociale, dar şi un răspuns în cheie critic-umanistă la pesimismul lumii de azi.
Prezentare video
Erich Fromm (1900–1980), a fost sociolog și psihanalist. S-a format în cadrul Școlii de la Frankfurt, iar în 1933 a emigrat în SUA. A adus cateva contributii scolii de psihanaliza prin introducerea, de pilda, a functiei transterapeutice, dar a si a criticat anumite aspecte ale teoriei si tehnicilor psihanalizei clasice. Orientarea terapeutica propusa de el este cunoscuta ca psihanaliza umanista.
Din cărțile sale traduse amintim:
Texte alese (Politica 1983)
Arta de a iubi (Anima 1995, Trei 2016, 2019)
Budismul Zen și psihanaliza (Trei 2015)
A avea sau a fi ? (Trei 2013, 2021)
Arta de a fi (Trei 2012, 2019)
Fuga de libertate (Universitas, imprint Teora 1998 sub titlu de Frica de libertate, Trei 2016)
Sufletul omului. Intre geniul binelui si al raului (Trei 2017, 2020)
Limbajul uitat. O introducere in intelegerea viselor, basmelor si miturilor (Trei 2019)
Din dragoste de viață (Trei 2020)
Patologia normalitatii. Contributii la stiinta omului (Trei 2021)
Arta de a asculta, (Trei 2023)
Prefaţă 7
Terminologie 13
Introducere. Instincte şi pasiuni umane 19
Partea întâi. Instinctivism, behaviorism, psihanaliză 35
Capitolul 1. Instinctualiştii 37
Capitolul 2. Teoreticieni ai mediului şi behaviorişti 66
Capitolul 3. Instinctualism şi behaviorism: diferente si asemănări 118
Capitolul 4. Contribuţia psihanalitică la înţelegerea agresivităţii 128
Partea a doua. Dovezi împotriva abordării instinctualiste 141
Capitolul 5. Neurofiziologia 143
Capitolul 6. Comportamentul animal 160
Capitolul 7. Paleontologia 190
Capitolul 8. Antropologia 196
Partea a treia. Tipuri de agresivitate şi distructivitate şi condiţiile lor specifice 271
Capitolul 9. Agresivitatea benignă 273
Capitolul 10. Agresivitatea malignă: premise 320
Capitolul 11. Agresivitatea malignă: cruzimea şi distructivitatea 391
Capitolul 12. Agresivitatea malignă: necrofilia 472
Capitolul 13. Agresivitatea malignă: Adolf Hitler, un caz clinic de necrofilie 535
Epilog. Despre ambiguitatea speranţei 629
Anexă. Teoria lui Freud despre agresivitate şi distructivitate 635
Bibliografie 691
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu