Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie : 2013
ISBN 978-973-46-4045-4
Nr pagini : 384
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 34,95 lei la Editura, 29,71 lei la librariaonline (22,46 lei ebook-ul), 33,20 lei la libris
Disponibilitate BCU
Descrierea editurii:
Asigurarea unui nivel de educatie uniform pentru elevi cu coeficienti de inteligenta, personalitati si medii de provenienta diferite reprezinta una dintre provocarile cu care se confrunta invatamintul romanesc. Studiile reunite in volum ofera o imagine de ansamblu a sistemului educational, precum si solutii pentru buna functionare a acestuia. De la conceptul de sine academic, motivatie si autodeterminare pina la relatia elev-profesor si utilizarea noilor tehnologii, autorii isi prezinta argumentele si recomandarile pe baza celor mai importante cercetari efectuate la nivel mondial. Propunind o abordare moderna si teme actuale, lucrarea este o sursa de informatii utile atit pentru studentii care se pregatesc pentru o cariera didactica si pentru profesorii din invatamintul preuniversitar si academic, cit si pentru decidentii educationali.
Stefan Boncu este conferentiar dr. la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi, avind drept domenii principale de interes psihologia normelor sociale si a deviantei, psihologia negocierii, relatiile dintre grupuri, influenta sociala etc.
Dintre cartile sale:
Psihologie si sociertate, Erota 1999
Devianta tolerata Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", 2000
Psihologia influentei sociale, Polirom 2002
Manual de psihologie sociala aplicata, Ed.Univ de Vest 2007
Psihosociologie scolara (coord), Polirom 2013
Emotiile complexe (coord), Polirom 2015
Negocierea si medierea. Perspective psihologice, Instititutul European, 2006, 2017
Procese interpersonale. Autodezvaluire, atractie interpersonala si ajutorare, Instititutul European, 2005, 2017
Cum gandim in viata de zi cu zi, Polirom 2019
Prezentarea autorilor 13
Prefaţă (Constantin Cucoş) 17
Partea I
ELEVUL
ŞI DlNAMICILE LUI COGNITIVE
Capitolul 1. Metacogniţia (Andrei
Holman) 23
1.1. Cunoştinţele metacognitive 24
1.2. Monitorizarea progresului în sarcină 25
1.2.1. Tehnici de creştere a acuratetei
monitorizării metacognitive 27
1.2.2. Monitorizarea metacognitivă şi fluenta
cognitivă 28
1.3. Strategiile de control al activităţii 30
Bibliografie 31
Capitolul 2. Setări
mentale în educaţie (Cătălin Dîrţu) 33
2.1. Automatismele, suportul absolut necesar al
activităţii conştiente 34
2.2. Ce sunt teoriile implicite şi/sau setările
mentale 35
2.3. Teoriile implicite de personalitate şi
cunoaşterea celuilalt 36
2.4. Setări mentale legate de inteligenţă şi
supradotare 38
2.5. Importanţa teoriilor implicite în activitatea
de învăţare 39
Bibliografie 41
Capitolul 3. Conceptul
de sine academic (Irina Crumpei) 42
3.1. Constatări iniţiale asupra conceptului de
sine 42
3.1.1.Construct
multidimensional 43
3.1.2.Structură
ierarhică dinamică 43
3.1.3.Construct
descriptiv şi evaluativ 43
3.1.4.Construct
diferentiabil de alte constructe 43
3.2. Delimitarea conceptului de sine academic 44
3.3. Efectul „peştelui mare in lacul mic" 44
3.4. Efectul gloriei reflectate 45
3.5. Genul, vârsta şi conceptul de sine
academic 46
3.6. Conceptul de sine academic şi performanta
academică 47
3.6.1.Modelul
creşterii personale 47
3.6.2.Modelul
dezvoltării abilităţilor 48
3.6.3.Modelul
efectelor reciproce 48
3.6.4.Efecte
de mediere în modelul cauzal 49
Bibliografie 50
Capitolul 4. Efectul
Mozart (Andreea Negruţi) 54
4.1. Performanţa spaţio-temporală şi originile
efectului Mozart 54
4.2. Efectul Mozart - între validitate şi legendă
ştiinţifică 56
4.3. Explicaţiile efectului Mozart 57
4.4. Replicabilitatea efectului Mozart 59
4.5. Critici aduse efectului Mozart 60
4.6. Beneficii şi riscuri în sfera educaţiei 61
Bibliografie 62
Partea a
II-a
INTERACTIUNI
ŞI COGNITIE
Capitolul 5. Reprezentările
sociale şi câmpul educaţiei (Jean-Marie Seca) 67
5.1. Campul educaţiei 67
5.2. Reprezentările sociale: replicări iterative şi
creative ale cunoştinţelor organizaţionale şi grupale 69
5.3. Organizarea spaţiului de învăţare şi alte
obiecte ale reprezentărilor sociale legate de educaţie 71
5.3.1.
Spaţiile şi tipul de învăţare 71
5.3.2.
Culturi populare şi efecte de segregare 73
5.3.3.
Inteligenţa ca fenomen social şi intervenţia in organizaţia educativă 74
Bibliografie 75
Capitolul 6. Marcajul
social şi conflictul sociocognitiv (Mihaela Baza) 78
6.1. Teoria neopiagetiană şi cunoaşterea
socială 78
6.2. interacţiunea socială şi dezvoltarea
cognitivă 80
6.3. Marcajul social şi conflictul
sociocognitiv 80
6.4. Teoria lui Vîgotski şi cunoaşterea
socială 81
6.4.1.
Zona de dezvoltare proximală 82
6.5. Adulţii ca indrumători 82
6.5.1.
Eşafodajul 83
6.5.2.
Adulţii ca indrumători în contexte din viaţa reală 84
6.6. Colegii ca îndrumători 84
6.6.1.
Colegii îndrumători şi contextul social
85
6.7. Unele limitări ale beneficiilor partenerilor,
îndrumătorilor şi echipelor 85
6.7.1.
Variabilităţi în relaţiile interpersonale
85
6.7.2.
Statut şi parteneriat 86
6.8. Procese multiple ale interacţiunii
sociale 88
6.8.1.
Conflict, complementaritate şi omisiuni in perspectivele neopiagetiene şi
vîgotskiene 89
Bibliografie 90
Capitolul 7. Emoţia
şi cogniţia în şcoală: influenţele stărilor emoţionale asupra proceselor
cognitive în context educaţional (Andrei Holman) 93
7.1. Atentia
93
7.2. Memoria
94
7.3. Evaluarea
95
7.4. Rationamentul
97
7.5. Implicarea în sarcină 98
Bibliografie 102
Capitolul 8. Perspective
interculturale asupra învăţării (Andrei-Lucian Marian) 103
8.1. Abordări diferite ale învăţării
interculturale 104
8.2. Principii ale învăţării interculturale 105
8.3. Învăţarea pe baza diferenţelor culturale 106
8.4. Procesul învăţării interculturale 107
8.5. Învăţarea interculturală exponentiala 110
Bibliografie
111
Partea a
III-a
RESORTURI
MOTIVATIONALE ALE ÎNVATARII
Capitolul 9. Motivatia
şi autodeterminarea în şcoală (Dorin Nastas) 115
9.1. Ce este motivaţia? 116
9.2. Perspectiva autodetermmării 116
9.3. Premisa fundamentală a teoriei 117
9.4. Nevoile psihologice fundamentale 117
9.5. Motivaţia intrinsecă şi motivaţia extrinsecă
118
9.6. Impactul recompensei asupra motivatiei
intrinsece 119
9.6.1.
Primele studii pe adulţi: recompense tangibile vs recompense verbale 119
9.6.2.
Primele cercetări pe copii : recompense contingente vs recompense neaşteptate
123
9.6.3.
De ce recompensele externe scad motivatia internă? 124
9.6.4.
Cum folosim recompensele? 125
9.7. Interiorizarea motivatiei extrinsece şi
formele reglării motivationale 125
9.8. Stilul de motivare al profesorilor şi
părinţilor 127
9.8.1.
Cum sunt şi ce fac „controlorii“? 127
9.8.2.
Cum sunt şi ce fac „facilitatorii”? 128
Bibliografie 130
Capitolul 10. Succesul
şi eşecul în educaţie (Liliana Stan)
131
10.1. Succesul şi eşecul în activitatea umană 131
10.2. Succesul şi eşecul in activitatea educativă
actuală 132
10.3. Succesul elevului. Formele eşecului
şcolar 134
10.4. Definirea succesului şi eşecului şcolar 136
10.5. Determinanţii instituirii succesului şi
eşecului şcolar 137
Bibliografie 140
Capitolul 11. Implicaţii
ale percepţiilor privind eficienţa personală în autoreglarea învăţării la elevi
(Versavia Curelaru) 142
11.1. Personalitatea în contextul teoriei
sociocognitive 143
11.2. Teoria eficienţei personale 144
11.3. Impactul teoriei eficienţei personale în
domeniul educaţional 145
11.3.1.
Structura multidimensională a eficienţei personale a elevilor 146
11.3.2.
Implicaţii ale percepţiilor eficienţei personale în dezvoltarea competenţelor
cognitive ale elevilor 147
11.4. Autoreglarea învăţării şcolare prin
mecanismele eficienţei personale 152
v11.4.1 Consideraţii generale 152
11.4.2.
Modelul cognitivist al autoreglării 152
11.4.3.
Locul sinelui in cadrul modelului cognitivist al autoreglării 153
11.4.4.
Modelul sociocognitiv al autoreglării
154
Bibliografie 156
Capitolul 12. Delăsarea
în şcoală (Ştefan Bancu) 159
12.1. Amanare şi disconfort subiectiv 159
12.2. Cauzele delăsării 162
12.3. Performanţele slabe şi alte consecinţe
negative 163
12.4. Libertatea şi energia tinerilor studioşi 164
12.5. Obligaţiile şcolare amanate 166
Bibliografie 169
Capitolul 13. Ameninţarea
stereotipului în context şcolar (Octavian Onici) 171
13.1. Geneza studierii ameninţării stereotipului
171
13.2. Cine este vulnerabil si ce anume este afectat
de ameninţarea stereotipului? 172
13.2.1
Genul şi rasa în mediul şcolar 174
13.3. Strategii şi mecanisme defensive 175
13.3.1
Devalorizarea şi lipsa de angajare in sarcină 175
13.3.2.
Autohandicaparea 176
13.3.3.
Slaba identificare socială 176
13.4. Cum se pot preveni sau combate efectele
ameninţării stereotipului? 177
13.4.1
O altă viziune asupra sarcinii 178
13.4.2.
Constientizarea transformării 179
13.4.3.
Altă optică asupra sinelui 179
Bibliografie
181
Partea a
IV-a
INTERACTIUNI
ÎN CLASA
Capitolul 14. O
perspectivă psihosocială asupra relaţiilor dintre profesori şi elevi
(Ciprian Ceabanu) 185
14.1. O perspectivă clasică asupra studiului
relatiilor profesor-elev 185
14.2. Principii generale de analiză a relaţiilor
adult-copil 188
14.2.1.
O perspectivă holistică şi integratoare
188
14.2.2.
Relatii reciproce şi funcţionale intre părţile componente şi întreg 189
14.2.3.
Motivare şi schimbare 189
14.2.4.
Cornpetenta văzută ca o calitate repartizată
190
14.2.5.
Importanţa relaţiilor în dezvoltarea umană
190
14.3. Un model pentru studierea relaţiilor
profesor-elev 191
14.3.1.
Trăsăturile individuale in cadrul relaţiei profesor-elev 192
14.3.2.
Procese de schimb al informaţiei : comunicarea dintre profesor şi elev 193
14.3.3.
Influenţele externe 193
Bibliografie 195
Capitolul
15. Agresivitatea în mediul şcolar
(Corneliu Havârneanu) 197
15.1.Definirea
conceptelor 197
15.2.Teoriile
agresivităţii 197
15.3.Modelul
general al agresivitatii 200
15.4.Schimbarea
paradigmei teoretice 203
15.5.Aspecte
ale violenţei în şeoală 205
Bibliografie 206
Capitolul
16. Didactogenia - concept şi evoluţie
(Florin A. Sava) 208
16.1.Particularităţile
studierii didactogemei 209
16.2.Concepte
fundamentale asociate didactogeniei 209
16.2.1. Comportamentul inadecvat 210
16.2.2. Didactogenia 210
16.2.3. Termeni apropiaţi conceptului de
didactogenie 211
16.2.4. Frecvenţa de apariţie a
didactogeniilor 212
16.3.
Factori declanşatori ai didactogeniei şi consecinţe asupra elevilor 212
16.3.1. Stilul pedagogic şi
personalitatea cadrului didactic 213
16.3.2. Distanţarea psihologică 214
16.3.3. Manipularea greşită a
autoritâţii 215
16.3.4. Ideologia de controlare a
elevilor 215
16.3.5. Sindromulde epuizare (burnout)
216
16.3.6. Contextul organizaţional 216
16.4.
Lipsa cunoştinţelor de management al clasei de elevi 217
16.4.1.
Metode de disciplinare a elevilor 217
Bibliografie 218
Capitolul
17. Fenomenul „favoritul profesorului”
(Cătălin Dîrţu) 221
17.1.
Procesul educaţional şi fenomenul „favoritul profesorului“ între obiectivitate
şi subiectivitate 222
17.3.
Bazele evoluţioniste 223
17.4.Aspecte
negative şi pozitive 225
17.5.
Relaţia cu procese şi fenomene conexe
227
Bibliografie 228
Capitolul
18. Comunicarea nonverbală în clasă
(Marian Panainte) 230
18.1.
Ce este comunicarea nornerbala 230
18.2.
Rolul comunicării nonverbale în clasă
231
18.3.
Comportamentul nonverbal de apropiere (immediacy) 233
18.3.1. Comportamentul nonverbal de
apropiere şi performanţa şcolară 234
18.3.2. Comportamentul nonverbal de
apropiere şi motivaţia 235
18.3.3. Alte studii legate de
comportamentul nonverbal al profesorilor
236
18.4.
Rolul expectanţelor profesorilor. „Efectul Pvgmalion” în clasă 237
18.5.
Influenţa comunicării nonverbale a elevilor
238
Bibliografie
240
Partea a V-a
CADRUL GRUPAL
Capitolul
19. Influenţa socială şi mizele ei în
mediul şcolar (Dorina Sălăvăstru)
245
19.1.
Formarea normelor de grup. lmplicaţii educaţionale 246
19.2.Conformismul
in clasa de elevi 249
19.3.Influenţa
minoritară 253
Bibliografie 255
Capitolul
20. Metoda sociometrică în studiul
clasei de elevi (Cornelia Saponaru, Cătălina Tincu) 256
20.1.
lntroducere 256
20.2.Ce
este sociometria 257
20.3.
Culegerea datelor prin administrarea testului sociometric 258
20.4.
Analiza şi prelucrarea datelor 260
20.5.lnterpretarea
rezultatelor 263
20.6.Limite
în utilizarea metodei sociometrice 265
Bibliografie 267
Capitolul
21. Talentul în leadership la elevi şi
tineri (Adrian Vicenţiu Labar) 269
21.1.
Delimitări conceptuale: talent, supradotare, leadership 269
21.2.
Teorii şi modele ale talentului valorizate din perspectiva leadershipului 270
21.2.1.Modelul WICS al supradotării în
leadership 271
21.2.2. Modelul inteligenţei emoţionale
în leadership 273
21.2.3. Modelul triadic al dotării
superioare 273
21.2.4. Modelul multifactorial 274
21.3.
Trăsăturile psihocomportamentale ale liderului
275
21.3.1. Abilităţile cognitive 275
21.3.2. Personalitatea 276
21.3.3.Motivaţia 276
21.3.4. Inteligenţa socială şi
inteligenţa emoţională 277
21.3.5. Abilitatea liderului de a rezolva
probleme şi expertiza 278
21.4.
Metodologii şi instrumente de identificare a liderilor 278
21.4.1. Observarea comportamentului în
sarcini de grup sau grupuri de discuţii fără conducător 279
21.4.2. Chestionare de evaluare a
abilităţilor de leadership pentru elevi normal şi inalt abilitati 279
21.5.
Activităţi destinate dezvoltării abilităţilor de leadership la elevi şi tineri
280
Bibliografie 282
Capitolul
22. Cooperarea şi competiţia în clasă
(Mariana Momanu, Ştefan Boncu) 285
22.1.
Competiţia 285
22.2.
Avantajele cooperării 287
22.3.Metode
de cooperare 289
22.4.
Dovezi experimentale 291
Bibliografie 294
Capitolul
23. Omogenitate şi eterogenitate în
alcătuirea claselor (Ana-Maria Tepordei, Ştefan Boncu) 295
23.1.
Compoziţia şcolii 295
23.2.
Evoluţia grupării omogene a elevilor 297
23.3.
Justificarea omogenităţii 299
23.4.
Neajunsuri şi limite 302
Bibliografie 304
Partea a VI-a
ŞCOALA ÎN CONTEXT SOCIAL
Capitolul
24. Şcoala ca organizaţie (Daniela
Victoria Zaharia) 309
24.1.
Un model al eficienţei educaţionale 309
24.2.Perspective
teoretice in studiul organizatiilor 310
24.2.1. Scurt istoric al abordărilor
teoretice în studiul organizaţiilor 311
24.3.
Un model al şcolii ca organizaţie 312
24.4.
Cultura organizaţională în şcoli 314
24.4.1. De ce este importantă cultura
organizaţională? 315
24.4.2. Dezvoltarea unei culturi
organizationale puternice 315
24.4.3. O tipologie a culturilor
organizaţionale 316
24.5.
Stilul de leadership 317
Bibliografie 319
Capitolul
25. Ideologia masculină în educaţie
(Eldar-Ştefan Rotaru) 321
25.1.
Ce este masculinitatea? 321
25.2.
Masculinitatea hegemonică 323
25.3.
Prezenţa ideologiei masculine in şcoală
326
25.4.
Strategii educaţionale in cazul băieţilor 331
Bibliografie 334
Capitolul
26. Telefonul mobil, copiii şi şcoala
(Ciprian Ceobanu) 336
26.1.
De ce atracţia pentu telefonul mobil?
336
26.2.
Rolul telefonului mobil în construcţia identităţii sociale a copiilor şi
adolescenţilor 338
26.3.
Utilizareatelefonului mobilîn şcoală'l40
26.4.
Aspecte psihopedagogice privind prezenţa telefonului mobil în contextul
educational 342
Bibliografie 345
Capitolul
27. Mediul fizic al şcolii (Andrei
Holman) 348
27.1.
Clădirea 348
27.1.1. Mărimea spaţiilor 348
27.1.2. Planul arhitectural 350
27.1.3. Vechimea şi starea de
întreţinere 350
27.1.4. Factori de agresivitate si
vandalism 351
27.2.
Zgomotul 352
27.3.
Densitatea sociala 353
27.4.
Lumina şi culorile 355
27.5.
Climatul 356
Bibliografie 358
Partea a Vll-a
INTERVENTII ÎN CAMPUL EDUCATIONAL
Capitolul
28. Abordarea narativă în educaţie
(Ovidiu Gavrilovici) 363
28.1.
Povestea autobiografică şi externalizarea problemei 364
28.2.
Demersul narativ 366
28.3.
Aplicaţii narative în relaţia cu elevul
366
28.4.
Aplicaţii narative cu întreaga clasă 368
28.5.
Aplicaţii narative în şcoală 369
Bibliografie
370
Capitolul
29. Trainingul intercultural în
psihologia şcolară (Andrei-Lucian Marzan)
372
29.1.
Trainingul intercultural, accepţiuni prevalente
372
29.2.
Contextul psihosocial şi educaţional al trainingului intercultural 374
29.3.
Proiectarea trainingului intercultural
376
29.3.1. Modelul lui Brislin şi
Yoshida 376
29.3.2. Trainingul intercultural
fundamentat de teoria managementului anxietăţii/nesiguranţei 378
Bibliografie 381
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu