Editura Medicala
An aparitie : 2013
Editia I
ISBN 978-973-39-0742-8
Nr pagini : 692
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 49,14 lei la Editura, 54,60 lei la libris, 50,23 lei la libraria online
Disponibilitate BCU
Descrierea editurii:
Psihiatria contemporana ar trebui sa ocupe un loc foarte important in activitatea medicului de familie, acesta fiind primul care ar putea sa sesizeze existenta tulburarilor psihice la pacientii cu care vine in contact, tulburari care, potrivit studiului unor autori, sunt foarte frecvente in practica medicala, afectand aproximativ 35% pana la 42% din populatia generala. De multe ori, nepunand in pericol iminent viata bolnavului, acestea pot fi usor ignorate, astfel ca medicul de familie ar trebui sa stie daca sa trimita pacientul la specialist, sa cunoasca tratamentele psihotrope si metodele de psihoterapie, de asemenea, sa recunoasca urgentele psihiatrice, cand se poate pune problema diagnosticului diferential cu alte boli somatice care pot determina manifestari psihice acute si, in final, tot el sa asigure continuitatea ingrijirilor medicale. Pentru a usura activitatea de insusire de catre acesta a celor mai utile si mai noi cunostinte si deprinderi de psihiatrie, autorii tratatului de fata, in calitatea lor de psihiatri renumiti, fac o prezentare foarte clara, oferind un ghid practic operational al tuturor problemelor de psihiatrie, o adevarata carte de referinta a medicului de familie, la indemana acestuia pentru a da raspunsuri rapide si solutii la cele mai diverse probleme practice.
Cuprins:
CAP. 1. DE CE PSIHIATRIA MEDICULUI DE FAMILIE? (CATALINA TUDOSE, CRISTIAN SEVER OANA) 33
1.1. SUFERINTA PSIHIATRICA ÎN CADRUL COMUNITATII 33
1.2. SUPERINTA PSIHIATch ÎN ASISTENTA PRIMARA 35
1.3. MEDICUL DE FAMILIE ŞI PACIENTUL sAU CU PROELEME DE
SANATATE MINTALA 35
1.4. DIFICULTATI PRIVIND IMAGINEA BOLII PSIHICE ŞI STIGMATIZAREA
BOLNAVULUI 36
1.5. MAS MEDIA ŞI BOALA PSIHICA 38
CAP. 2. ROLUL ASISTENTEI PRIMARE ÎN IDENTIFICAREA ŞI TRATAREA
TULBURARILOR PSIHICE (C. 5. OANA) 41
2.1. PRIMUL FILTRU - DECIZIA PACIENTULUI DE A CONSULTA
MEDICUL 42
2.2. AL DOILEA FILTRU - IDENTIFICAREA SUFERINTEI PSIHICE 43
2.2.1. Variabile ce ţin de pacient 43
2.2.2. Variabile ce ţin de medicul de familie 44
2.3. AL TREILEA FILTRU - TRIMITEREA LA SPECIALISTUL PSIHIATRU 44
2.3.1. Variabile ce ţin de pacient 45
2.3.2. Variabile ce ţin de boală 45
2.3.3. Variabile ce ţin de medicul de familie 45
2.3.4. Variabile ce ţin de organizare 46
CAP. 3. CIRCUMSTANTE ETIOLOGICE ÎN BOLILE PSIHICE (C. TUDOSE,
FLORIN TUDOSE) 4
3.1. CIRCUMSTANTE ETIOLOGICE ÎN BOLILE PSIHICE 47
3.2 NOILE PATOLOGII 48
3.3. PSIHIATRIA DE LEGATURA 49
3.1.1. Educaţia continuă a mediculuide famlhe 51
CAP. 4. COVMUNICAREA CU PACIENTUL CU TULBURARI PSIHICE
(C.S.. OANA, C. TUDOSE, F. TUDOSE) 55
4.1 COMUNICAREA CA NUCLEU CENTRAL 55
4.2. DIFICULTATILE COMUNICARII ŞI CUM POT FI ACESTEA DEPAŞITE 56
4.3. EMPATIE ŞI COMUNICARE 57
4.4. SENTIMENTE ŞI COMUNICARE 58
4.5. STILURI DE COMUNICARE 62
CAP. 5. TULBURARILE DE PERSONALITATE (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 65
5.1. PERSONALITATEA, O DEFINITIE DIFICILA 65
5.2. BOALA ŞI PERSONALITATE 66
5.3. TULBURARILE DE PERSONALITATE 68
5.3.1. Recunoaşterea tulburărilor de personalitate 71
5.3.2. Clasificarea tulburărilor de personalitate şi ipostaze medicale ale acestora 73
5.3.2.1. Tulburarea de personalitate paranoidă 74
5.3.2.2. Tulburarea de personalitate schizoida 74
5.3.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală 75
5.3.2.4. Tulburarea de personalitate antisocială 75
5.3.2.5. Tulburarea de personalitate borderline 76
5.3.2.6. Tulburarea de personalitate histrionică 79
5.3.2.7. Tulburarea de personalitate narcisicd 80
5.3.2.8. Tulburarea de personalitate evitantă 80
5.3.2.9. Tulburarea de personalitate dependentă 81
5.3.2.10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 82
5.3.2.11. Alte tulburări de personalitate 82
5.3.2.11.1. Tulburarea de personalitate pasiv-agresivă 82
5.3.2.11.2. Tulburarea de personalitate depresivă 83
5.3.3. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate 83
5.3.3.1. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate 84
5.3.4. Tratamentul tulburărilor de personalitate 85
5.3.5. Modalităţi de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat 86
5.3.6. Managementul medical al pacienţilor cu tulburări de personalitate 87
5.3.7. Tulburările de personalitate şi boala
CAP. 6. TULBURARILE GLOBALE (PERVAZIVE) DE DEZVOLTARE ALE COPILULUI (LETITIA DOBRANICI) 91
6.1. TULBURAREA AUTISTA 92
6.1.1. Scurtă prezentare clinică 93
6.1.2. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 93
6.1.3. Abordare terapeutică 94
6.1.4. Tratamentul psihofarmacologic 94
6.1.5. Tratamentul psihoterapeutic 95
6.1.5.1. ABA — Applied Behavioral Analysis 95
6.1.5.2. PECS - Picture Exchange Communication System 85
6/1.5.3. TEACCH - Tratament and Education ofautistic and related Communication Handicapped Children 96
6.1.5.4. RDI — Relationship Development Intervention 96
6.1.5.5. Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model) 97
6.1.5.6. Programul Son-Rise 97
6.1.5.7. More Than Words 98
6.1.5.8, Metoda Mifne - Israel 98
6.2. TULBURAREA ASPERGER 99
6.2.1. Scurtă prezentare clinică 100
6.2.2. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 100
6.2.3. Abordare terapeutică 101
CAP. 7. EXAMENUL PSIHIATRIC (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 103
7.1. CONSULTATIA ÎN ASISTENTA PRIMARA 103
7.1.1. Judecata clinică intuitivă versus transparentă 103
7.2. EXAMENUL PSIHIATRIC VS EXAMENUL MEDICAL 106
7.2.1. Atitudinea examinatorului în examenul psihiatric 107
7.2.2. Etape în prelucrarea datelor în examenul psihiatric 108
7.2.3. Examinarea stării psihice — paşi de urmat 111
7.2.3.1. Istoricul personal al pacientului 112
7.2.3.1.1. Istoricul formării profesionale 112
7.2.3.2.storicul sexualităţii pacientului 112
7.2.3.3. Istoricul maritat 113
7.2.3.4. Istoricul profesional 113
7.2.3.5. Circumstante sociale prezente 114
7.2.3.6. Istoric medico-legal 114
7.2.3.7 . Istoric medical anterior 114
7.2.4. Harta vietii 114
7.2.5. Personalitatea premorbidă 116
7.2.6. Interviul cu aparţinătorii (sau rudele) 117
7.2.7. Boala actuală 118
7.2.8. Antecedente psihiatrice heredo-colaterale 118
7.3. EXAMENUL PSIIHIC 118
7.3.1. Critica bolii şi capacitatea de apreciere a situaţiei 118
7.3.2. Reacţia examinatorului faţă de pacient 119
7.3.3. Reacţia pacientului faţă de examinator 120
7.3.4. Tinuta, mimica, gestica, conduita motorie 120
7.3.4.1. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice 123
7.3.5. Vorbirea 125
7.3.6. Starea de conştiinţă 129
7.3.6.1. Tulburările cantitative ale câmpului de conştiinţă 130
7.3.6.2. Tulburările calitative ale stării de conştiinţă 130
7.3.6.3. Tulburările conştiinţei de sine 132
7.3.6.4. Tulburările conştiinţei realităţii obiectuale 134
7.3.6.5. Tulburări ale conştiinţei propriei persoane 134
7.3.7. Orientarea tempera—spaţială auto şi allopsihică 136
7.3.8. Percepţia 136
7.3.8.1. Tulburările cantitative ale percepţiei 138
7.3.8.2. Tulburări calitative ale percepţiei 138
7.3.9. Atenţia (capacitatea prosexică) 143
7.3.9.1. Hiperprosexia 144
7.3.9.2. Hipoprosexia 144
7.3.10. Memoria (capacitatea mnezică) 145
7.3.10.1 . Memoria recentă 146
7.3.10.2. Memoria de lungă durată 146
7.3.10.3. Dismnezii cantitative 147
7.3.10.4. Dismnezii calitative (Paramnezii) 148
7.3.11. Inteligenţa şi capacitatea de abstractizare 149
7.3.11.1. Gândirea 149
7.3.12. Afectivitatea şi dispoziţia 154
7.3.13. Vointa 65
7.3.14. Viaţa instinctuală 166
7.3.15. Ritmul nictemeral 166
7.3.16. Elanul vital şi randamentul util 168
CAP. 8. EXAMENUL NEUROLOGIC ÎN PSIHIATRIE (C. TUDOSE,F. TUDOSE) 169
8.1. DE CE EXAMENUL NEUROLOGIC? 169
8.2. PAŞI ÎN EXAMENUL NEUROLOGIC 170
8.2.1. Atitudinea 170
8.2.2. Tonusul muscular 171
8.2.3. Motilitatea 172
8 2.3.1. Motilitatea elementară - reflexele 172
8 2.3.2. Motilitatea involuntară - automată 174
8.2.3.3. Motilitatea voluntară şi fenomene de deficit motor 177
8.2.4. Tulburarile mersului 178
8.3. SENSIBILITATEA 180
8.3.1. Sensibilitatea subiectivă 180
8.3.2. Sensibilitatea obiectivă 181
8.3.2.1. Sensibilitatea superficială 181
8.3.2.2. Sensibilitatea profundă (interoceptivă) 182
8.3.2.3. Sensibilitatea epicritică: 182
8.3.2.4. Modificări ale sensibilităţii în psihiatrie 182
8.4. AFAZIILE 182
8.4.1. Afazia motor-ie de expresie sau expresivă 183
8.4.2. Afazia senzorială de recepţie sau receptivă (Wernicke) 183
8.4.3. Afazia mixtă (Broca) 183
8.5. APRAXIILE 185
8.6. AGNOZIILE 184
8.7. NERVII CRANIENI 186
CAP. 9. INTARZIEREA MINTALA (L. DOBRANICI) 197
9.1. DEFINITIE 197
9.2. SCURTA PREZENTARE CLINICA 199
9.3. EPIDEMIOLOGIE, DATE DE EVOLUTIE ŞI PRONOSTIC 200
9.4. FACTORI ETIOPATOGENICI IMPLICATI ÎN APARITIA TULBURARII 201
9.5. INVESTIGATII PSIHOLOGICE SPECIFICE 201
9.6. POSIBILITATI DE INTERVENTIE TERAPEUTICA ÎN RETARDUL MINTAL 204
CAP. 10. PATOLOGIA NEVROTICA (NEVROZELE) ÎN ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 205
10.1. NEVROZELE - CONCEPT, DEFINITIE 205
10.2. CLASIFICAREA NEVROZELOR 211
10.2.1. Tulburările anxioase 211
10.2.1.1. Tulburarea anxioasă generalizată 212
10.2.1.2. Tulburarea de panică 219
10.2.1.3. Tulburările fobic anxiaase - fobiile 223
10.2.2. Tulburările obsesiv-compulsive 231
10.2.2.1 Tabloul clinic al tulburărilor 231
10.2.2.2. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 233
10.2.2.3. Posibilităţi de interventie terapeutică 235
10.2.3. Neurastenia 236
10.2 3.1. Istoricul şi dezvoltarea conceptului 236
10.2.3.2. Câteva date epidemiologice 238
10.2.3.3. Aspecte etiologice239
10.2.3.4. Cadrul clinic al neurasteniei şi oboseala (epuizarea) ca simptom central 240
10.2.3.5. Neurastenia şi tulburările somatoforme 241
10.2.3.6. Profilaxia şi tratamentul neurasteniei 244
10.2.4. Hipocondria 246
10.2.4.1. Repere somatice şi psihice în psihopatologia hipocondriei 251
10.2.4.2. Epidemiologia liipocondriei 253
10.2.4.3. Evolutie şi prognostic 253
10.2.4.4. Strategii terapeutice 254
10.2.5. Tulburarea de stres posttraumatic 256
10.2.5.1. Definitie 256
10.2.5.2. Scurtă prezentare clinică 258
10.2.5.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 262
10.2.5.4. Factori etiopatogenici implicaţi in aparitia tulburării 263
10.2.5.5 . Interventiile psihofarmacologice 263
10.2.5.6. Posibilităţi de interventie psihoterapeutică 263
CAP. 11. PATOLOGIA PSIHOTICA IN ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 271
11.1. CADRU CONCEPTUAL, DEFINITIE 271
11.2. CLASIFICAREA PSIHOZELOR 272
11.2.1. Tulburările delirante (paranoide) 273
11.2.1.1. Definiţie 273
11.2.1.2. Prezentare clinică 273
11.2.1.3. Subtipuri de tulburare delirantă 273
11.2.1.4. Elemente şi tulburări asociate 275
11.2.1.5. Epidemiologie, date de evolutie şi prognostic 276
11.2.1.6. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburării 276
11.2.1.7. Posibilităţi de interventie terapeutică 276
11.2.2. Schizofrenia 277
11.2.2.1. Definiţie 277
11.2.2.2. Scurtă prezentare clinică 278
11.2.2.3. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării 282
11.2.2.4. Evolutia si prognosticul schizofreniei 283
11.2.2.5. Forme clinice de schizofrenie 285
11.2.2.6. Principii in organizarea unui plan terapeutic general 287
11.2.2.7. Alte posibilităţi de intervenţie terapeutică 293
11.2.3. Tulburările afective 293
11.2 3.1. Tulburare afectivă bipolară 294
11.2.3.1.1. Episodul maniacal 294
11.2.3.1.2. Episodul depresiv 297
11.2.3.1.3. Episoade mixte 299
11.2.3.1.4. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 300
11.2.3.1.5. Modalităţi de evoluţie 303
11.2.3.1.6. Comorbiditate şi factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării 304
11.2.3.1.7. Investigaţii psihologice specifice 305
11.2.3.1.8. Medicatia în boala bipolară 305
11.2.3.1.9. Intervenţia terapeutică 318
11.2.3.2. Distimia 320
11.2 3.2.1. Scurtă prezentare clinică 320
11.2.3.2.2. Diagnosticul de distimie după criteriile DSM-IV 320
11.2.3.2.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 321
11.2.3.2.4. Aspecte terapeutice 321
11.2.3.3. Ciclotimia 322
11.2.3.3.1.Scurtă prezentare clinică 322
11.2.3.3.2. Faza depresivă 323
11.2.3.3.3. Faza hipomaniacală 323
11.2.3.3.4. Complicaţii 323
11.2.3.3.5. Posibilităţi de evoluţie 323
11.2.3.3.6. Aspecte terapeutice 324
CAP. 12. TOXICOMANIILE ŞI ALCOOLISMUL (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 325
12.1. CONCEPTUL DE ADICTIE —-"ADDICTION” 325
12.2. ALCOOLISMUL 325
12.2.1. Definiţie 325
12.2.2. Epidemiologia alcoolismului 325
12.2.3. Complicatii ale alcoolismului 326
12.2.4. Predispoziţie şi factori de risc in alcoolism 326
12.2.5. Circumstanţe patologice induse de alcool 327
12.2.6. Intoxicatia alcoolică 327
12.2.7. Delirium tremens 327
12.2.8. Tulburarea psihotică indusă de alcool 328
12.2.9 Tratamentulm alcoolism 328
12.2.9.1. Strategia terapeuticăm alcoolism 329
12.2.9.2 Psihoterapiilem alcoolism 331
12.3. TOXICOMANIA 332
12.3.1. Definiţie 332
12.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu o substanţă după (DSM-IV) 333
12.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanţă 33
12.3.4. Craving sau apetenta 333
12.3.5. Dependenţa 333
12.3.5.1. Dependenţa fîzică 334
12.3.5.2. Dependenţa psihică 334
12.3.6. Principalele droguri 335
12.3.7. Factori implicaţi în consumul de droguri 335
12.3.8. Droguri empatogene şi entactogene 336
12.3.9. Derivaţii de opiu 337
12.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu opiacee (DSM-IV) 337
12.3.9.2. Sevrajul la opiacee 338
12.3.10. Cocaina 338
12.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu cocaină (DSM—lV) 337
12.3.11. Halucinogene 339
12.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de percepţie persistentă halucinogenă (flashbacks) 340
12.3.12. Derivaţii de canabis (hasiş, marihuana) 340
12.3.13. Barbiturice 340
12.3.13.1. Intoxicatia cu barbiturice produce următoarele 341
12.3.14. Tranchilizante 341
2.3.14 1 . Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu sedative, hipnotice sau anxiolitice 342
12.3.14.2. Criteriile de diagnostic pentru abstinenta de sedative, hipnotice sau anxiolitice 342
12.3.14.3. Probleme in consultarea pacienţilor cu abuz de medicamente 343
12.3.15. Strategii terapeutice in toxicomanii 343
12.3.15.1. Tratamentul în toxicomania cu heroină 343
12.3.16. Alte toxicomanii şi toxicofilii medicamentoase 346
123.16.1. Etnobotanicele. 346
123.16.2. Toxicofiliile medicamentoase 348
CAP. 13. PATOLOGIA PSIHIATRICA A VARSTNICULUI (Aspecte particulare ale patologiei psihice la bătrâni) (C. TUDOSE) 349
13.1. DETERIORAREA ÎN ÎMBATRANIREA NORMALA ŞI PATOLOGICA 349
13.2. PARTICULARITATI ÎN EXAMINAREA PSIHIATRICA A VARSTNICULUI 353
13.3. DEFICITUL COGNITIV MINOR (MILD COGNITIVE IMPAIRMENT) 360
13.3.1. MCI — cadru conceptual 360
13.3.2. Criterii de diagnostic 363
13.3.3. MCI — entitate clinică heterogenă 364
13.3.4. Aspecte neuropsihologice în MCI 364
13.3.5. Perspective terapeuticeIn MCI 365
13.4. DEMENTELE 366
13 4.1. Conceptul de dementa 366
13.4 2. Diagnosticul de demenţă 366
13.4.3. Etape în investigarea demenţei 368
13.4.4. Strategii terapeutice în demenţe 378
13.4.5. Hipocondria şi anxietatea pentru sănătate la vârstnici 379
CAP. 14. BOLILE FACTICE SI SIMULAREA (C. TUDOSE, F. TUDOSE, C. S. OANA) 385
14.1. DEFINITIA BOLILOR FACTICE 385
14.1.1. Descriere generală 386
14.1.2. Particularităţi clinice 387
14.1.2.1. Tulburărilefactice cu simptome somatice predominante 387
14.1.2.2. Tulburări factice cu simptome psihologice dominante 388
14.1.2.3. Tulburări factice cu simptome combinate somatice şi psihologice 389
14.1.3. Prevalentă şi genetică 391
14.1.4. Tratament şi intervenţie psihologică 391
14.2. SIMULAREA 392
14.2.1. Caracteristici clinice 393
14.2.2. Management 395
CAP. 15. PSIHOTERAPIILE (F. TUDOSE) 397
15.1. CE ESTE PSIHOTERAPIA MEDICALA 397
15.2. CLASIFICAREA PSIHOTERAPIILOR 399
15.3. CONSIDERATII DEONTOLOGICE ASUPRA PSIHOTERAPIILOR 410
15.4. CRITERII DE EVALUARE A EFECTULUI PSIHOTERAPIILOR 411
15.5. INDICATII ŞI CONTRAINDICATII ÎN PSIHOTERAPIE 412
CAP. 16 NOILE PATOLOGII (C TUDOSE, F TUDOSE, L DOBRANICI) 413
16.1. TULBURAREA HIPERKINETICA CU DEFICIT DE ATENTIE(ADHD) 413
16.1.1 Definirea ADHD 413
16.1.2. Istoric 413
16.1.3. Date epidemiologice şi etiopatogenie 414
16.1.4. Diagnosticul ADHD 415
16.1.5. Tabloul clinic ADHD 416
16 1.6 Comorbiditatea ADHD 416
16.1.7. Scale specifice de măsurare ADHD 417
16.1.8 Tratament ADHD 418
16.1.9. ADHD la adulţi 420
16 2.IMPACTUL CIBERINFORMATICII ASUPRA PATOMORFOZEI TULBURARILOR PSIHICE 422
16.2.1. Cyberdependenţa 424
16.2.2. Nolife 429
16.2.3. Cybersex 431
16.2.4. Cyberbullying 432
16.2.5. Cyberchondria (internet print out syndrome; patient printout syndrome) 433
16.2.6. Cumpărarea compulsivă (compulsive buying disorder - CBD) 434
16.2.7. Alte tulburări 436
16.3. VARIANTE MODERNE ALE SINDROMULUI MüNCHAUSEN 436
16.3.1. Sindromul Münchausen by proxi 436
16.3.2. Sindromului Münchausen pe Internet 437
CAP. 17. PROBLEMA DURERII ÎN PSIHIATRIE (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 441
17.1. PROBLEMATICA CONTEMPORANA A DURERII 441
17.2. MODELUL BIOPSIHOSOCIAL AL DURERII 442
17.3. DUREREA ACUTA 446
17.4. DUREREA CRONICA DSM—IV 447
17.4.1. Durerea psihogenă 447
17.4.2. Ciclurile durerii cronice 448
17.4.2.1. Ciclul comportamental 448
17.4.2.2. Ciclul emotional 449
17 4.2.3. Reactiile familiei 450
17.5. MANAGEMENTUL PSIHIATRIC AL DURERII 452
CAP. 18. TULBURARILE SOMNULUI ŞI TERAPIA LOR (F. TUDOSE) 455
18.1. IMPORTANTA SOMNULUI 455
18.2. PATTERNUL SOMNULUI NORMAL LA ADULTI 455
18.3. STADIILE SOMNULUI 456
18.3.1. Diferenţa dintre somnul cu unde lente şi cel paradoxal 456
18,4. ARHITECTURA NORMALA A SOMNULUI- PROGRESIA STADIILOR SOMNULUI ÎN TIMPUL NOPTII 458
18.4.1. Hipnograma şi ciclurile somnului de noapte 458
18.5. MECANISMELE CARE REGLEAZA SOMNUL 459
18.5.1. Ritmul circadian 459
18.5.2. Evoluţia homeostatică spre somn 459
18.5.3. Balanţa sistemului nervos autonom 459
18.6. TULBURARILE DE SOMN 460
18.6.1. Hipersomniile 460
18.7. NOCTURIA 463
18.8. INSOMNIILE 464
18.8.1. Cauzele insomniei 464
18.8.2. Terapia insomniei 466
18.8.2.1. Principalele medicamente folosite în tratamentul insomniei 466
18.8.2.2. Intervenţii comportamentale 467
18.8.2.3. Tratamente alternative 467
CAP. 19. ASPECTE PSIHIATRICE INTALNITE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI PERIOADEI PUERPERALE (C. TUDOSE, F. TUDOSE) 469
19.1. SANATATEA MINTALA ÎN SARCINA ŞI PUERPERALITATE 469
19.2. ADAPTAREA PSIHOLOGICA LA SARCINA 471
19.3. SEXUALITATEA ŞI SARCINA 471
19.3.1. Sexualitate şi contraceptie 473
19.4. EFECTUL STRESORILOR ÎN SARCINA 475
19.5. TULBURARILE PSIHICE ŞI SARCINA 478
19.5.1. Perioada antenatală 479
19.5.2. Perioada postnatală 482
19.6. EVOLUTIA BOLILOR PSIHICE ÎN SARCINA 487
19.7. CONSUMUL DE DROGURI ŞI SARCINA 493
CAP. 20. TULBURARI PSIHICE ÎN DIFERITE CIRCUMSTANTE SOMATICE
(ANDREI CRASAN, F. TUDOSE) 495
20.1. BOLI CARDIORESPIRATORII 495
20.1.1. Factori de risc psihologici pentru bolile cardiace 495
20.1.2 Depresia post infarct miocardic 496
20.1.3. Hipertensiunea 496
20.1.4. Tratamentul medicamentos în bolile cardiace 496
20.1.5. Tulburările psihologice asociate cu BPOC 496
20.1.6. Tulburările psihologice asociate astmului 497
20.1.7. Apneea în somn 497
2 0.1.8. Respiratia disfunctională şi hiperventilaţia 497
20.1.9. Tratamentul medicamentos în bolile respiratorii 498
20.2. BOLI GASTROINTESTINALE 498
20.2.1. Tulburările psihologice în ulcer 498
20.2.2. Tulburările psihologice asociate bolii intestinale inflamatorii 498
20.2.3. Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) 499
20.2.4. Boli gastrointestinale funcţionale 499
20.2.4.1. Sindromul intestinului iritabil 499
20.2.4.2. Dispepsia functionala 499
20.2.5. Pancreatita cronică 500
20.2.6. Pacientul cu stomă 500
20.2.7. Cancerul gastrointestinal 500
20.2.8. Îngrijirea paliativă 501
20.3. BOLI HEPATICE 501
20.3.1. Simptome psihice în bolile hepatice 501
20.3.1.1. Encefalopatia 501
20.3.1.2. Fatigabilitatea 501
20.3.1.3. Depresie 501
20.3.1.4. Degenerescenta hepatocerebrală cronica 501
20.3.2. Hepatita acută şi cronică 502
20.3.3. Ciroza biliară primară 502
20.3.4. Bolile hepatice de etiologie aicoolică 502
20.3.5. Boala Wilson 502
20.3.6. Transplantul hepatic 503
20.3.7. Medicatia psihotropă în bolile hepatice 503
20.3.8. Antidepresivele 504
20.3.9. Antipsihoticele 504
20.3.10. Anxioliticele şi hipnoticele 504
20.4. BOLI ENDOCRINE 505
20.4.1. Aspecte generale 505
20.4.2. Hipotiroidismul 505
20.4.3. Hipertiroidismul 505
20.4.4. Hiperparatiroidismul 506
20.4.5. Hipoparatiroidismul 506
20.4.6. Hiperprolactinemia 506
20.4.7. Sindromul Cushing 507
20.4.8. Boala Addison 507
20.4.9.Feocromocitomul 507
20.4.10. Acromegalia 508
20.5. DIABETUL 508
20.5.1. Depresia 508
20.5.2. Tulburări de nutritie 508
20.5.3. Abuzul de substante 509
20.5.4. Tulburările anxioase 509
20.5.5. Tulburările psihotice 509
20.5.6. Alte probleme psihologice specifice diabetului 509
20.5.6.1 Frica de hipoglicemie 509
20.5.6.2. Probleme de adaptare 510
20.5.6.3. Comportamene autodistructiue 510
20.5.7. Management 510
20.5.7.1. Terapia farmacologica 510
20.5.7.2 Psihoterapia 510
20.6. HIV ŞI SIDA 511
20 6.1. Afectiuni organice şi neuropsihiatrice in Infectia cu HIV 511
20.6.2. Psihoza in infectia cu HIV 511
20.6.3. Tulburări afective în infectia cu HIV 512
20.6.4. Anxietatea în infectia cu HIV 512
20.6.5. Tulburări de personalitate în infectia cu HIV 512
20.6.6. Suicidul în infectia cu HIV 513
20.6.7. Tratamentul afecţiunilor psihiatrice în HIV 513
20.6.7.1. Tratamentul farmacologic 513
20.6.7.2. Tratamentul psihologic 513
20.7. BOLILE RENALE 514
20.7.1. Depresia 514
20.7.2. Tulburări de adaptare 514
20.7.3. Afectiunile organice 514
20.7.4. Tulburările anxioase 515
20.7.5. Tratamentul afecţiunilor psihiatrice la pacientii cu boli renale 515
20.7.5.1 Tratamentul farmacologic 515
20 7.5.2 Tratamentul psihologic 516
20.8. AFECTIUNI MUSCULO-SCHELETALE 516
20.8.1 Artita reumatoidă 516
20.8.2. Fibromialgia 517
20.8.3. Osteoartrita 518
20.8.4. Durerea lombară 518
20.9. ONCOLOGIE 519
20.9.1. Factori favorizanti pentru afecţiuni psihice 519
20.9.1.1. Percepţia asupra bolii 519
20.9.1.2. Efectele tratamentului 519
20.9.1.3. Factorii organici 520
20.9.1.4. Scăderea fertilitatii 520
20.9.1.5. Antecedente psihiatrice 520
20.9.1.6. Comunicarea cu personalul medical 520
20.9.2. Managementul afecţiunilor psihiatrice 521
20.10. PATOLOGIA ONCOLOGICA A CAPULUI ŞI GATULUI 521
20.10.1. Afectiunile psihologice asociate patologiei oncologice a capului şi gâtului 521
20.10.1.1. Calitatea vieţii 521
20.10.1.2. Informarea 522
20.10.1.3. Frica de recidivă 522
20.10.1.4. Capacitatea de a se îngriji 523
20.10.1.5. Fumatul 523
20.10.1.6. Reacţia pacientului la recidivă 523
20.10.1.7. Aspectul 523
20.10.1.8, Suportul social 524
20.10.2. Managementul pacientilor cu afectiuni oncologice ale capului şi gâtului 524
20.11. ÎNGRUIRILE PALIATIVE 524
20.11.1. Depresia 524
20.11.2. Anxietatea 525
20.11.3. Delirul 526
20.11.4. Dementa 526
20.11.5. Suicidul şi autovătămarea deliberată 526
20.12. CHIRURGIA PLASTICA 526
20.12.1. Dismorfofobia 527
20.12.2. Tulburarea identităţii integrităţii corporale 528
20.13. AFECTIUNILE PERINATALE ŞI GINECOLOGICE 529
20.13.1. Aspecte psihologice ale ciclului reproductiv 529
20.13.1.1.Menstruaţia 529
20.13.1.2. Afectiuni menstruale 530
20.13.1.3. Sindromul ovarelor polichistice 530
20.13.1.4. Durerea pelvina 530
20.13.1.5. Vulvovaginila şi vulvodinia531
20.13.1.6. HPV 531
20.13.1.7. Vaginismul 531
20.14. TULBURARI POST TERAPIE INTENSIVA 531
20.14.1. Tulburări de adaptare 531
20.14.2. Tulburarea de stres post-traumatic 532
20.14.3. Deficite neurocognitive 532
20.14.4. Afectiunile psihice în rândul personalului medical 533
20.14.5. Afectiunile psihice în rândul apartinătorilor 533
20.15. ARSURILE 534
20.15.1 Arsurile autoaplicate 535
20.15.1.1. Management 535
20.16. AFECTIUNI PSIHOCUTANATE 536
20.16.1. Afectiuni psihiatrice care au pielea ca ţintă principală 536
20.16.1.1. Parazitoza psihogena 536
20.16.2. Afectiuni ale pielii autoprovocate 537
20.16.2.1 Dermatitis artefacta 537
20.16.2.2. Pruritul 537
20.16.2.3. Prurigo nodularis 537
20.16.2.4. Lichen simplex cronic 537
20.16.2.5. Excoriatii nevrotice sau psihogene 538
20.16.2.6 Tricotillomania 538
20.16.3. Afectiuni dermatologice influentate de factori psihologici 538
20.16.3.1 Pruritul si urticaria 538
20.16.3.2. Acnee vulgaris 538
20.16.3.3. Sindromul purpurei psihogene 539
20.16.3.4. Alopecia areala 539
20.16.3.5. Psoriazis 539
20.16.3.6. Dermatita atopica 539
20.17. BOLI GENITOURINARE 540
20.17.1. Venerofobia 540
20.17.2. Afectiunile psihiatrice asociate bolilor genitourinare 540
20.17.2.1. Tulburările psihotice 540
20.17.2.2. Tulburările afective 541
20.17.2.3. Tulburările anxioase 541
20.17.2.4. Tulburările de personalitate 542
20.17.2.5. Disfunctia sexuală 542
20.17.3. Management 542
20.18. URGENTELE MEDICALE 543
20.18.1. Abordarea pacientului 543
CAP 21. URGENTE PSIHIATRICE ÎN ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE (A. CRASAN, Ci TUDOSE) 545
21.1. MANAGEMENTUL PACIENTULUI ÎN URGENTA PSIHIATRICA 545
21.1.1. Definiţia urgenţei psihiatrice 545
21.1.2. Primul contact cu pacientul aflat în urgenţă psihiatrică 545
21.1.2.1. Asigurarea sigurantei 545
21.2. PACIENTUL AGITAT SAU V'IOLENT 545
21.2.1. Secvenţa de abordare 546
21.2.2. Reguli generale de abordare a pacientului agitat 546
21.2.3. Atitudinea în caz de escaladare 547
21.2.4. Evaluarea şi diagnosticul diferenţial 547
21.2.5. Unele tulburări psihiatrice şi intoxicaţii asociate cu comportament violent 548
21.2.6. Managementul pacientului violent 550
21.2.6.1. Interventia verbală 550
21.2.6.2. Medicatia 550
21.2.7. Sumar 552
21.3. PACIENTUL DELIRANT 552
21.3.1. Definiţia delirului 552
21.3.2. Epidemiologie 553
21.3.3. Factori de risc 553
21.3.4. Aspecte clinice 553
21.3.4.1. Atenţie redusa şi pacient uşor de distras 553
21.3.4.2. Tulburări de memorie, paramnezii 554
21.3.4.3. Dezorientarefaţă de loc si timp 554
21.3.4.4. Tulburari de vorbire, agrafie 554
21.3.4.5. Acalculie 554
21.3.4.6 . Tulburari de perceptie, halucinaţii, iluzii 554
21.3.4.7. Reducerea gândirii abstracte, înţelegerii şi a judecăţii 554
21.3.4.8. Dispozitii labile 555
21.3.4.9. Alterarea ciclului somn-veghe 55
21.3.4.10. Secvenţa de abordare 555
21.3.4.11. Diagnosticul delirului prin metoda CAM 555
21.3.5. Teste de laborator 556
21.3.6. Afectiuni asociate de obicei cu delirul 556
21.3.6.1.lnfectia de tract urinar 556
21.3.6.2. Sevrajul alcoolic 556
21.3.6.3. Intoxicatia cu droguri 556
21.3.6.4. Alte afecţiuni 557
21.3.7. Medicatia asociată cu delirul 557
21.3.8. Diagnostic diferenţial 558
21.3.8.1. Diagnosticul diferential cu dementa 558
21.3.8.2. Diagnosticul diferential cu schizofrenia 558
21.3.8.3. Diagnosticul diferenţial cu mania 558
21.3.8.4. Diagnosticul diferenţia! cu depresia 559
21.3.8.5. Diagnosticul diferential cu afazia 559
21.3.9. Tratament 559
21.3.9.1. Masuri generale 559
21.3.9.2. Medicaţie 560
21.3.9.3.Terapie post delir 560
21.3.10. Sumar 560
21.4. PACIENTUL CU MANIE ACUTA 561
21.4.1. Definiţie 561
21.4.2. Epidemiologie 562
21.4.3. Factori de risc 562
21.4.4. Aspecte clinice 562
21 4.4.1. Episodul maniacal din tulburarea bipolara de tip I 562
21 4.4.2 Epsiodul hipomaniacal din tulburarea bipolara de tip ll 563
21.4.4.3. Episodul depresiv 563
21.4.4.4. Tulburarea bipolara mixtă 563
21.4.4.5. Tulburarea bipolara cu cicluri rapide 564
21.4.4.6. Ciclotimia 564
21.4.4.7. Tulburarea bipolara“ de cauza medicala sau medicamentoasa 564
21.4.5. Secvenţa de abordare 565
21.4.6. Teste de laborator 565
21.4.7. Suicidul în tulburarea bipolara 565
21.4.8. Diagnosticul diferenţial 566
21.4.8.1. Diagnosticul diferential cu schizofrenia 566
21.4.8.2. Diagnosticul diferential cu tulburarea sclzizoafectioa 566
21.4.8.3. Diagnosticul diferential cu depresia unipolara 566
21.4.8.4. Diagnosticul diferenţial cu tulburări de dispozitie induse de substante 567
21.4.9. Tratament 567
21.4.9.1. Tratament farmacologic 567
21.4.9.2. Tratament nonfarmacologic 570
21.4.10. Sumar 570
21.5. PACIENTUL CU POTENTIAL SUICIDAR 571
21.5.1. Epidemiologie 571
21.5.2. Factori de risc 571
21.5.3. Date demografice: vârstă si sex 571
21.5.4. Istoric de ideaţie sau tentative 572
21.5.4.1. ldeaţia suicidara 572
21.5.4.2. Intenţia suicidara 572
21.5.4.3. Planul suicidar 572
21.5.5. Diagnostic sau simptome psihiatrice 573
21.5.5.1. Diagnostice psihiatrice asociate cu risc crescut de suicid 573
21.5.6. Istoric individual — medical, familial şi psihosocial 574
21.5.6.1. Istoricul medical 574
21.5.6.2. Istoricul familial 574
21.5.6.3. Istoric psihosocial 574
21.5.7. Trăsături de personalitate 574
21.5.8. Secvenţa de abordare 575
21.5.9. Indicii 575
21.5.10. Tratament 576
21.5.10.1. Managementul pacientului cu risc imediat 576
21.5.10.2. Managementul pacientului cu risc pe termen scurt 576
21.5.10.3 Managementul pacientului cu risc pe termen lung 577
21.5.11. Managementul farmacologic 577
21.5.12. Sumar 579
21.6. PACIENTUL PSIHOTIC 580
21.6.1. Definitie 580
21.6.2. Simptome ale psihozei 580
21.6.2.1. Simptome pozitive 580
21.6.2.2. Simptome negative 580
21.6.2.3.Simptome cognitive 580
21.6.2.4. Simptome afective 580
21.6.2.5. Altele 580
21.6.3. Simptome prodromale 581
21.6.4. Evaluarea pacientului psihotic 581
21.6.4.1. Psiliozele induse de substante 582
21.6.5. Secvenţa de abordare 582
21.6.6. Investigaţii 583
21.6.7. Managementul psihozei acute 584
21.6.8. Medicatia antipsihotică 584
21.6.9. Sumar 585
21.7. ATACUL DE PANICA 585
21.7.1. Definiţii 585
21.7.1.1. Anxietatea 585
21.7.1.2. Atacul de panica 586
21.7.2. Epidemiologie 586
21.7.3. Evaluarea pacientului 587
21.7.4. Diagnostic 590
21.7.4.1. Tulburarea anxiosa generalizata 589
21.7.4.2. Tulburarea de panica 589
21.7.4.3. Fobia sociala (Tulburarea anxioasă sociala) 589
21.7.4.4. Tulburarea de stres acut 589
21.7.4.5. Tulburarea obsesiv compulsiva 590
21.7.5. Managementul atacului de panică 590
21.7.5.1. Terapia farmacologică 590
21.7.5.1.1. Benzodiazepinele 590
21.7.5.1.2. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) 591
21.7.5.1.3. Inhibitorii recaptării serotoninei / norepinefrinei 592
21.7.5.1.4. Antidepresivele triciclice 592
21.7.5.2. Terapia nonfarmacologică 593
21.7.5.2.1. Terapia cognitiv comportamentală 593
21.7.5.2.2. Terapia de desensibilizare .593
21 7.5.2.3. Biofeedback-ul 593
21.7.6. Sumar 593
21.8. PACIENTUL IN SEVRAJ 594
21.8.1. Definiţie 594
21.8.2. Criterii de diagnostic pentru sevraj 595
21.8.3. Sevrajul alcoolic 595
21.8.3.1. Aspecte clinice şi abordare 596
21.8.3.2. Examen clinic si paraclinic 596
21.8.3.3. Managementul sevrajului alcoolic 597
21.8.4. Sevrajul la stimulante (cocaina, metamfetamina şi derivaţi) 597
21.8.4.1. Aspecte clinice 597
21.8.4.2. Managementul sevrajului la stimulante 598
21.8.5. Sevrajul la opioide 598
21.8.5.1. Aspecte clinice 598
21.8.5.2. Managementul sevrajului la opioide 598
21.8.6. Sevrajul la fenciclidină sau alte psihedelice 598
21.8.6.1. Aspecte clinice 598
21.8.6.2. Managementul sevrajului la fenciclidina 599
21.8.7. Sevrajul la sedative hipnotice 599
21.8.7.1. Managementul sevrajului la hipnotice 599
21.9. PACIENTUL CU CRIZE 600
21.9.1. Definiţie şi clasificare 600
21.9.1.1. Crize generalizate 600
21.9.1.2. Crize parţiale 600
21.9.1.3. Crize parţiale complexe 600
21.9.2. Epidemiologie 601
21.9.3. Aspecte clinice 601
21.9.4. Afectiuni psihiatrice comorbide 601
21.9.5. Simptome 602
21.9.5.1. Simptome preictale 602
21.9.5.2. Simptome ictale 602
21.9.5.3. Simptome postictale 603
21.9.5.4. Simptome interictale 603
21.9.6. Managementul pacientului cu crize 603
21.9.6.1. Tratamentul crizelor 603
21.9.6.2. Tratamentul simptomelor psihiatrice asociate 604
21.9 .7. Sumar 604
21.10 PACIENTUL INTOXICAT CU PSIHOTROPE 605
21.10.1. Abordul pacientului intoxicat 605
21.10.2. Intoxicatia cu alcool 605
21.10.2.1. Aspecte clinice ...... 605
21.10.2.2. Investigaţii 606
21.10.2.3. Complicatii . 606
21.10.2.4. Tratament 606
21.10.3. Intoxicatia cu cocaină 606
21.10.3.1. Aspecte clinice 606
21 .10.3.2 . Criterii DSM-lV-TR de diagnostic pentru intoxicatia cu cocaină 607
21.10.3.3. Tratament 607
21.10.4. Intoxicatia cu metamfetamine 608
21.10.4.1. Aspecte clinice 608
21.10.4.2. Tratament 608
21.10.5. Intoxicatia cu opioide 608
21.10.5.1. Aspecte clinice 609
21.10.5.2. Criterii DSM-lV—TR pentru diagnosticul intoxicatiei cu opiacee 609
21.10.5.3. Tratament 609
21.10.6. Intoxicatia cu sedative hipnotice 609
21.10.6.1. Aspecte clinice 609
21.10.6.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu sedative, hipnotice sau anxiolitice 610
21.10.6.3. Tratament 510
21.10.7. Intoxicatia cu fenciclidină şfîlte halucinogene 610
21.10.7.1. Aspecte clinice 611
21.10.7.2. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de perceptie persistenta halucinogenă 611
21.10.7.3. Tratament 611
21.10.8. Intoxicatia cu cannabis 611
21.10.8.1. Aspecte clinice 611
21.10.8.2. Tratament 612
POSTFATA (Academician Dr ADRIAN RESTIAN) 615
ANEXE 623
ANEXA 1 Scala Hamilton de anxietate 623
ANEXA 2 SPIN (Social Phobia Inventory), LSAS (Liebowitz Social Anxiety
Scale) 626
ANEXA 3 Scala YALE-BROWN de evaluare a obsesiilor şi compulsiilor 630
ANEXA 4 Ghid de depistare a depresiei 631
ANEXA 5 A. Scala Hamilton de evaluare a depresiilor 633
B. Inventarul de Depresie Beck (B.D.I.) 636
ANEXA 6 Legea 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protectiei persoanelor
cu tulburări psihice 638
Norme de aplicare a Legii Sănătăţii Mintale şi a Protecţiei Persoanelor
cu Tulburări Psihice nr. 487 din 11 iulie 2002 653
ANEXA 7 Sumarul figurilor şi tabelelor 663
BIBLIOGRAFIE 671
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu