DISONANTA COGNITIVA. Noi perspective asupra unei teorii fundamentale pentru psihologie

Autor: Eddie Harmon-Jones

Editura Trei

Colectia Psihologie-Psihoterapie
An aparitie :2020
Editia I
Editia originala: Cognitive Dissonance: Reexamining a Pivotal Theory in Psychology
Traducerea Roxana Nourescu
ISBN 978-606-40-0765-0
Nr pagini : 552
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 63,75 lei la Editura, 37,50 lei la elefant, 75 lei la libris

Descrierea editurii:

        Ce procese mentale au loc atunci cand o persoana stie ca face ceva nesanatos? Ce se intampla cu o persoana onesta care spune o „minciuna nevinovata"? Daca trebuie sa alegem intre doua variante la fel de atragatoare, cum se schimba modul in care judecam valoarea optiunilor dupa ce alegerea a fost facuta? In 1954 Leon Festinger a formulat teoria disonantei cognitive pentru a descrie fenomenul psihic care apare in astfel de situatii. In anii care au urmat, disonanta cognitiva a devenit un pilon central al psihologiei.

        Volumul de fata cuprinde atat prima formulare a teoriei disonantei cognitive si comentariile lui Festinger la 30 de ani de la lansarea acestei teorii, cat si o serie de idei si studii ingenioase ale unui colectiv de cercetatori din Canada, Franta, Japonia si Statele Unite, a caror intentie comuna a fost intelegerea mai profunda a fenomenului de disonanta cognitiva si a legaturilor sale cu procesele motivationale.

        În timpul scurs de la prezentarea sa de către Festinger, acum mai bine de șaizeci de ani, teoria disonanței cognitive a continuat să genereze cercetări, revizuiri și controverse. Unul dintre motivele pentru care teoria a fost atât de productivă este că ea a fost enunțată în termeni generali și abstracți. Ca urmare, poate fi aplicată unei palete largi de teme din psihologie care implică interacțiunea dintre cogniție, motivație și emoție. O persoană poate avea cogniții despre comportamente, percepții, atitudini, convingeri și sentimente. Cognițiile pot fi despre sine, despre o altă persoană, despre un grup sau elemente din mediu. Teoria este relevantă pentru multe subiecte diferite, nu doar pentru unul. Eddie Harmon‑Jones și Judson Mills

        Grupul credea într‑o profeție despre un potop care va inunda continentul. Se presupunea că profeția a fost transmisă din spațiu unei femei din grup. Membrii credeau că și ei au fost aleși printre supraviețuitori și că vor fi evacuați de o farfurie zburătoare. Când potopul nu a mai avut loc, membrii care erau singuri în acel moment nu și‑au menținut credința. Cei care așteptau evenimentul împreună cu alții din grup și‑au păstrat credința. Femeia (care „primea mesaje din spațiul extraterestru") a relatat că a primit un mesaj care le spunea că potopul a fost împiedicat de Dumnezeu datorită existenței grupul ca o forță a binelui. Înainte de infirmarea credinței despre potop, grupul se angajase în câteva activități de prozelitism. După infirmare însă, membrii grupului s‑au angajat într‑un prozelitism acerb. Eddie Harmon‑Jones și Judson Mills

        Eddie Harmon-Jones este profesor de psihologie la University of New South Wales. Cercetările sale se centrează pe studiul emoției și motivației, implicarea lor în procesele sociale și cognitive și substratul lor fiziologic. A scris peste 200 de articole pe această temă

Cuprins:

Colaboratori 7

Cuvant‑inainte la prima editie in limba engleza 9

Cuvant‑inainte la a doua editie in limba engleza 12

Prefata 17

1. O introducere in teoria disonantei cognitive si o sinteza a perspectivelor actuale asupra teoriei — Eddie Harmon‑Jones si Judson Mills 21

I. Perspective care folosesc versiunea a teoriei  63

2. Imbunatatind versiunea din 1957 a teoriei disonantei — Judson Mills 65

3. Un punct de vedere radical asupra teoriei disonantei — Jean‑Leon Beauvois si Robert‑Vincent Joule 89

4. Intelegerea motivatiei care sta la baza efectelor de disonanta: Modelul centrat pe actiune — Eddie Harmon‑Jones si Cindy Harmon‑Jones 127

5. Ce este congruenta cognitiva si de ce conteaza aceasta? — Bertram Gawronski si Skylar M. Brannon 178

6. Disonanta in prezent: Modul in care discrepantele accesibile influenteaza distresul si diferitele aparari — Ian McGregor, Ian R. Newby‑Clark si Mark P. Zanna 227

II. Rolul sinelui in disonanta 271

7. Disonanta, ipocrizia si conceptia de sine — Elliot Aronson 273

8. Teoria confirmarii sinelui. Actualizare si evaluare — Joshua Aronson, Geoffrey Cohen si Paul R. Nail 306

9. In cautarea motivatiei pentru reducerea disonantei: Tendinta de a diminua consecintele nedorite — Joel Cooper  337

III. Modele matematice, activari neuronale si raspunsuri afective 373

10. Modelarea disonantei cognitive ca retea paralela de constrangere‑satisfacere, cu invatare — Stephen J. Read si Brian M. Monroe 375

11. Baza neuronala a disonantei cognitive — Keise Izuma si Kou Murayama 426

12. Studiile proceselor de disonanta, dincolo de schimbarea atitudinii: O reconsiderare a rolului disconfortului — Patricia G. Devine, John M. Tauer, Kenneth E. Barron, Andrew J. Elliot, Kristen M. Vance si Eddie Harmon‑Jones 465

        Anexa A: Comunicarea sociala si cognitia: Un proiect preliminar extrem de tentant — Leon Festinger (1954) 510

        Anexa B: Reflectii pe tema disonantei cognitive: 30 de ani mai tarziu — Leon Festinger (1987) 542

        Anexa C: Nota istorica privind testele lui Leon Festinger asupra teoriei disonantei — Judson Mills 548