Editura Trei
Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 2009
Editia I
ISBN 978-973-707-336-5
Nr pagini : 460
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici
Cum înţelege mama ce îi «spune» nou-născutul său?
Ce relaţie este între cântec şi descântec?
Care e semnificaţia imaginii din icoană?
Cine sunt ciclopii din vise şi mitologie?
De ce adoră copiii baloanele şi bomboanele?
Care sunt spaimele noastre profunde?
Care sunt sursele superstiţiilor noastre?
De ce suntem creativi?
Ca părinţi, creşterea copilului ne relevă adevăruri nebănuite despre noi înşine, dar şi despre miturile şi credinţele umanităţii în general.
Speranta Farca (n. 21 iunie 1972 în București) este psihanalist, conferentiar universitar doctor la Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic al Universitatii Nationale de Arte, Bucuresti. Site-ul personal
Este autoare a cartilor:
Despre frica de necunoscut, Universitara 2020
Leacuri pentru frica de necunoscut, Universitara 2020
Independenta copilului. Spaima de separare, Humanitas 2018
Ce traieste copilul si ce simte mama lui. Repere psihanalitice pentru maternitate si copilarie, Trei 2009
Psihanaliza si cele patru varste ale eului. Cum devenim parinti, Trei 2003
Cuprins:
Introducere 9
Copilul — trăirile şi dezvoltarea sa 11
I. Angoasa primară 14
1. Regres din regret 15
2. Timpul organic şi timpul arhaic 18
3. Relaţia „mami"–mediu vital 33
4. Principalele legări din simbioza primară 43
4.1. Îmbrăţişarea 44
4.2. Laptele-uniune 45
4.3. Ochiul, deochiul din frunte 52
4.4. Preverbalul comunicativ 58
4.5. Limba maternă — un spaţiu de vieţuire 62
5. Spaţiul copilului şi corpul mamei 65
5.1. Casa 66
5.2. Curtea 71
5.3. Drumul 73
5.4. Mişcări de acoperire a spaţiului arhaic 75
II. Angoasa de abandon 79
1. Poarta către separare 80
2. Caracteristici ale separării 82
2.1. Timpul secvenţial 82
2.2. Spaţiul separaţiei 85
2.3. Obiectul-mediu 87
2.4. Constanţa obiectului 93
3. Achiziţii specifice separării 95
3.1. Mişcarea de identificare şi separare 96
3.2. Controlul sfincterian 100
3.3. Hrănirea — de la supt către autoservire106
3.4. Gura — rost lipsit de sân 121
3.5. Limbajul — comunicare întru separare 127
4. Elemente de sprijin pentru separare 138
4.1. Trăirile mamei 139
4.2. Terţul şi importanţa lui în simbioză 154
4.3. Rolul tatălui în simbioză 160
5. Jocul 190
5.1. Jocul şi forma rotundă 197
5.2. Jocuri de control sfincterian 205
5.3. Jocurile de motricitate grosieră 210
5.4. Mâncarea-joc şi jocul cu mâncarea 213
5.5. Limbajul „an-tan-te" 216
III. Teama de necunoscut 223
1. Rolul mamei în conţinerea spaimei 226
1.1. Comportamente materne de neconţinere 228
1.2. Capacitatea de anticipare a copilului 231
2. Jocuri de asigurare 233
2.1. Repetiţii asiguratoare 235
2.2. Jocuri de prezentare şi de rol 237
2.3. Surprize şi cadouri 240
2.4. Absenţe ale jocului şi disfuncţiile sale 244
3. Cunoaşterea ca apărare în faţa necunoscutului 249
3.1. Transferul 249
3.2. Învăţarea şi spiritul de cercetare 259
3.3. Cuminecarea — comunicare 269
4. Modalităţi sociale de gestionare a spaimei 286
4.1. Conformismul 290
4.2. „Haina face pe om" 292
4.3. Animalul, totemul, masca 297
4.4. Ritualul 301
4.5. Interfaţa socială 303
4.6. Grupări şi apartenenţe 305
4.7. Metamorfozarea socială a spaimelor individuale 311
IV. Teama de moarte 314
1. Deschiderea timpului vremelnic 315
1.1. Timpuri şi imagini ale morţii 316
1.2. O nouă polaritate: timp istoric – timp subiectiv 318
2. Zbaterea mamei între moarte şi nemurire 324
3. Apărări în faţa morţii 327
4. Achiziţii şi interese specifice 340
4.1. Capacitatea de a distinge viul de neviu 341
4.2. Animismul, tehnicismul şi creativitatea 344
4.3. Simţul timpului şi al istoriei 350
4.4. Polarizarea afectivă şi importanţa bătrânului 353
5. Utilitatea simbolicului 355
5.1. Importanţa basmului 356
5.2. Caracteristici ale vizualului 367
V. Angoasa de pierdere a integrităţii corporale 374
1. Corpul — loc al eului 375
1.1. Reprezentarea corpului 380
1.2. Stăpânii corpului 392
2. Achiziţii în dezvoltare 395
2.1. Limbajul trupului 396
2.2. Aderarea la umanitate 399
2.3. Transformarea spaimei în grijă 402
2.4. Turnul Babel 405
2.5. Acţiunea, implicarea, participarea 413
3. Forme şi manifestări ale spaimei 418
3.1. Ipohondrie şi îngrijorări 419
3.2. Frici, coşmaruri, temeri 422
4. Elemente de echilibru şi asigurare 431
4.1. Limitatori ai eului 431
4.2. Superstiţia 435
4.3. Refularea limbii materne 440
4.4. Jocuri de asigurare 446
Bibliografie 455
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu