C.G. JUNG OPERE COMPLETE. 18 Volume

Opere complete 1: Psihologia fenomenelor oculte
Titlul original: Gesammelte Werke vol. 1. Psychiatrische Studien

Publicată de: Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag, Düsseldorf, 1995

Traducerea Dana Verescu
ISBN 978-606-719-162-2

Anul aparitiei 2004, 2015

Format 140 x 205
Nr pagini : 264
Pretul la data postarii: 38,25 lei la Editura, 22,50 lei la elefant, 45 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2004)

Pdf aici (ed 2004)

Descrierea editurii

Prima ediţie a prezentului volum a figurat iniţial ca volumul 2 al seriei de Opere complete. Prezenta ediţie revine la numerotarea ediţiei originale, unde Psihologia fenomenelor oculte apare ca volumul întâi. Cele două edţii sunt identice în ceea ce priveşte conţinutul.

        Sunt fenomenele oculte, astrologia, alchimia incompatibile cu ştiinţa? Lucrarea de doctorat a lui Jung, care constituie principala piesă a celui de-al doilea volum, conţine un net răspuns negativ. Manifestările stranii ale mediului spiritist de cincisprezece ani şi jumătate primesc de fiecare dată o surprinzătoare explicaţie psihologică.

        Încă înainte de a-l cunoaşte pe Freud şi opera sa, Jung schiţase o concepţie despre inconştient. Termenul "complex", a cărui paternitate îi aparţine, menit unei glorioase cariere în interiorul şi în afara psihanalizei, apare chiar în scrierile sale timpurii. Tot aici întâlnim şi câteva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile noi şi creativitatea spirituală în genere îşi au originea în inconştient.

"În pofida opiniei comune, care tratează fenomenele oculte cu un zâmbet dispreţuitor, strădania mea prezintă numeroasele lor legături cu domeniile medicinei şi psihologiei, precum şi numeroasele întrebări pe care le ridică pentru noi acest domeniu necercetat", scria Jung în principalul studiu al prezentului volum, dedicat analizei unei experienţe spiritiste.

Aşa cum Freud a reabilitat nevroza şi visul ca surse pentru cunoaşterea psihicului sănătos, Jung arată interes ştiinţific nu numai pentru spiritism şi fenomenele "oculte", ci şi pentru alte domenii marginalizate de ştiinţa oficială a epocii, cum ar fi astrologia şi alchimia. De asemenea "nebunia" (psihoza) devine pentru psihiatrul şi psihanalistul elveţian sursa principală a descoperirii inconştientului colectiv.

Cuprins

I Despre psihologia şi patologia aşa-numitelor fenomene oculte 9

      1. Un caz de somnambulism la o persoană împovărată (medium spiritist) 24

a. Relatări din şedinţe 33

b. Dezvoltarea personalităţilor somnambulice 38

c. Romanele 45

d. Ştiinţa mistică a naturii 48

e. Deznodământul 52

f. Starea de veghe 53

g. Semisomnambulismul 57

h. Automatismele 58

k. Schimbarea caracterului 73

l. Relaţia cu atacul isteric 83

m. Relaţia cu personalităţile inconştiente 90

n. Desfăşurarea 92

o. Producţia sporită inconştientă 93

      2. Încheiere 102

II. Despre citirea greşită isterică 105

III. Criptomnezia 109

IV. Despre indispoziţia maniacală 121

V. Un caz de stupor isteric la o deţinută preventiv 151

VI. Despre simularea tulburării psihice 171

VII. Expertiza medicală a unui caz de simulare a tulburării psihice 203

      Expertiza 205

            1. Antecedente şi starea de fapt 205

            2. Observaţii din clinică 208

            3. Expertiza 216

VIII. Examinarea a două expertize psihiatrice contradictorii 223

      Întrebările judecătorului: 224

1. Expertiza din A (17 noiembrie 1904) 224

2. Expertiza din B (23 martie 1905) 226

3. Expertiza finală 229

IX. Diagnosticul psihologic al stării de fapt 235

Bibliografie 239

Indice de nume 251

Indice de termeni 254

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 2: Cercetari experimentale
Titlul original: Experimentelle Untersuchungen. Gesammelte Werke vol. 2
Traducerea Radu Gabriel Pârvu
ISBN 978-606-719-553-8

Anul aparitiei 2017

Format 140 x 205
Nr pagini : 784
Pretul la data postarii: 63,75 lei la Editura, 37,50 lei la elefant, 75 lei la libris

Descrierea editurii

        Aplicarea creatoare de cãtre Jung a experimentelor de asociație a constituit o parte a investigației de pionierat efectuate la începutul acestui secol la Burghölzli din Zürich, sub egida riguroasã a lui Eugen Bleuler. Cercetãrile lui Freud, deși cunoscute pe atunci, dar încã recunoscute cu greu, au fost avute în vedere în mod evident de cãtre Jung când a examinat comportamentul aparent derutant al asociațiilor. În loc sã-l dea la o parte și sã-l priveascã drept o simplã abatere sau ca pe „o lipsã de reacție", el a aplicat asupra acestui comportament metoda interpretãrii și a formulat „teoria complexelor". Astfel a salvat metoda asociațiilor de „pedanteria științificã… și i-a redat vitalitatea și interesul pentru viața realã". Studiile din acest volum au reprezentat la vremea lor un progres revoluționar în folosirea tehnicilor experimentale.

        „În 1903 am recitit Interpretarea viselor a lui Freud. Ceea ce mă interesa înainte de toate era utilizarea conceptului de «mecanism de refulare». Întâlnisem frecvent refulările în experimentele mele cu asociațiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacienții fie nu găseau niciun răspuns asociativ, fie mi-l dădeau după un timp de reacție considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea când cuvântul-stimul atingea o durere sufletească sau un conflict psihic, de care pacienții nu erau conștienți." - C.G. Jung, Amintiri, vise, reflecții

        „Experimentul asociațiilor ne arată complexele ideatice ale pacientului. În multe cazuri, acesta încearcă, pe orice căi, să nege existența complexului sau măcar să o minimalizeze. Întrucât, din punct de vedere terapeutic este important să-l determinăm pe pacient să se autocunoască, să-şi cunoască propriile complexe, trebuie să ținem cont de această circumstanță şi, prin urmare, să procedăm cu prudență şi tact." - C.G. Jung, Cercetări experimentale

Cuprins

Prefața îngrijitorilor ediției germane 7

I. STUDII DE DIAGNOSTIC AL ASOCIAȚIILOR

I. CERCETĂRI EXPERIMENTALE REFERITOARE LA ASOCIAȚIILE OAMENILOR SĂNĂTOȘI. În colaborare cu Franz Riklin 13

II. ANALIZA ASOCIAȚIILOR UNUI EPILEPTIC 259

III. DESPRE COMPORTAMENTUL TIMPILOR DE REACȚIE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR 288

IV. OBSERVAȚII EXPERIMENTALE ASUPRA FACULTĂȚII MEMORIE 351

V. PSIHANALIZA ȘI EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR 372

VI. DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STĂRII DE FAPT" 407

VII. ASOCIAȚIA, VISUL ȘI SIMPTOMUL ISTERIC 452

VIII. SEMNIFICAȚIA PSIHOPATOLOGICĂ A EXPERIMENTULUI ASOCIAȚIILOR 515

IX. DESPRE PERTURBĂRILE DE REPRODUCERE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR 535

X. METODA ASOCIAȚIILOR 551

XI. CONSTELAȚIA FAMILIALĂ 581

II. CERCETĂRI PSIHOFIZICE

XII. DESPRE EFECTELE PSIHOFIZICE SECUNDARE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR 599

XIII. CERCETĂRI PSIHOFIZICE CU GALVANOMETRUL ȘI PNEUMOGRAFUL LA OAMENII NORMALI ȘI LA BOLNAVII PSIHIC. De Frederick Peterson și C.G. Jung 609

XIV. ALTE CERCETĂRI DESPRE FENOMENUL GALVANIC, DESPRE PNEUMOGRAFE ȘI RESPIRAȚIE LA OAMENII NORMALI ȘI LA BOLNAVII PSIHIC. De Charles Ricksher și C.G. Jung 683

III. APENDICE

XV. DATE STATISTICE DESPRE RECRUTARE 717

XVI. NOI ASPECTE DE PSIHOLOGIE JUDICIARĂ. O contribuție la metoda diagnosticului psihologic al „stării de fapt 720

XVII. METODELE DE CERCETARE PSIHOLOGICĂ UTILIZATE LA CLINICA DE PSIHIATRIE DIN ZÜRICH 732

XVIII. O SCURTĂ PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TEORIEI COMPLEXELOR 733

XIX. DESPRE DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STĂRII DE FAPT". Experimentul dovedirii „stării de fapt" din procesul Näf de la Curtea cu juri 740

ANEXĂ 

Bibliografie 755

Indice de nume 767

Indice de termeni 771

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 3: Psihogeneza bolilor spiritului
Titlul original: Gesammelte Werke Band 3, Psychogenese der Geisteskrankheiten

Publicată de: Walter Verlag, Düsseldorf, 1995

Traducerea Dana Verescu
ISBN 973-707-017-8

Anul aparitiei 2005

Format 140 x 205
Nr pagini : 328
La data postarii nu am gsit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Pdf pe scribd

Descrierea editurii: 

        Deşi studiile reunite în acest volum sub titlul sugestiv „Psihogeneza bolilor spiritului" par să se adreseze doar specialiştilor (psihologi, psihiatri, psihoterapeuţi), în măsura în care abordează schizofrenia sub diferite aspecte, totuşi interesul lor cultural este considerabil. Căci descoperirea arhetipurilor şi a inconştientului colectiv este indestructibil legată de activitatea psihiatrică a lui Jung. Aşa cum Freud a descoperit inconştientul personal pornind de la nevroze, Jung a descoperit inconştientul colectiv bazându-se pe tratamentul psihozelor. În articolul sintetic din 1958 dedicat schizofreniei, Jung o declară expres: tipul asociaţiilor şi formaţiunile observabile la psihotici i-au sugerat pentru prima dată posibilitatea existenţei unui inconştient suprapersonal, ale cărui elemente (arhetipurile) au un caracter universal, asemeni motivelor mitice.[…]

        Aşa cum Freud a demonstrat că nevrozele sunt tulburări funcţionale, Jung se străduieşte să ne convingă că psihozele nu sunt expresii ale îmbolnăvirii creierului şi polemizează cu psihiatria materialistă. Astfel, halucinaţiile nu sunt expresia îmbolnăvirii celulelor creierului, ci manifestări ale conţinuturilor inconştiente proiectate în exterior. Boala spiritului, cum numeşte Jung psihoza, nu trebuie echivalată în boala creierului. Deşi admite participarea factorilor organici la declanşarea psihozei, Jung accentuează importanţa factorilor psihici. Astfel, psihoza „este o stare a spiritului în care elementele mai înainte inconştiente au luat locul realităţii". Psihogeneza psihozelor deschide posibilitatea tratării lor prin mijloace psihice, Jung situându-se astfel în avangarda abordării schizofreniei pe calea psihoterapiei.  Vasile Dem. Zamfirescu

        De la Leibniz încoace, le este cunoscut psihologilor faptul că elementele, adică ideile şi sentimentele, care formează conştiinţa – aşa-numitul conţinut al conştiinţei – sunt foarte complicate şi se bazează pe elemente mult mai simple, în întregime inconştiente; din unirea lor ia naştere conştiinţa. Leibniz amintise deja acele „perceptions insensibles", acele percepţii neclare pe care Kant le-a desemnat ca „reprezentări umbrite", care puteau ajunge în conştiinţă doar pe o cale indirectă. Filosofii de mai târziu au acordat inconştientului locul întâi ca bază a conştiinţei.

[…]

        Mai demult, într-o epocă materialistă a psihiatriei, se credea că toate reprezentările delirante, halucinaţiile, stereotipiile etc. ar fi cauzate de o boală a celulelor creierului. Simpatizanţii acestei teorii au trecut cu vederea faptul că reprezentările delirante, halucinaţiile etc. apar şi la anumite tulburări funcţionale, şi nu doar acolo, ci şi la oamenii normali. Primitivii pot avea viziuni şi auzi voci, fără ca procesele lor psihice să fie câtuşi de puţin tulburate. A deduce asemenea fenomene dintr-o boală a celulelor creierului mi se pare superficial şi nejustificat. Halucinaţiile arată foarte clar cum o parte a conţinuturilor inconştiente pot trece peste pragul conştiinţei. Acelaşi lucru este valabil pentru reprezentările delirante, a căror apariţie este ciudată şi neaşteptată pentru pacient.  C.G. Jung

Cuprins

Cuvânt înainte (Vasile Dem. Zamfirescu)

I Despre psihologia Dementiei praecox: o încercare 7

   Cuvânt înainte 9

   1. Prezentare critică a perspectivelor teoretice privind psihologia dementiei praecox 11

   Rezumatul primului capitol 44

   2. Complexul întărit emoţional şi efectele sale generale asupra psihicului 45

   Efectul acut al complexului 48

   Efectului cronic al complexului 50

   3. Influenţa complexului întărit emoţional asupra valenţei asociaţiei 59

   4. Dementia praecox şi isteria: o paralelă 77

A. Tulburările sentimentelor 77

B. Anormalităţi caracterologice 81

C. Tulburări intelectuale 85

D. Stereotipia 99

   Rezumat 104

   5. Analiza unui caz de demenţă paranoidă ca paradigmă 107

A. Istoricul bolii 107

B. Asociaţii de simple cuvinte 110

C. Asociaţii continue 122

    a) Împlinirea dorinţei 122

    b) Prejudicierea 136

    c) Complexul sexual 144

    d) Rezumat 155

    e) Completări 158

    Cuvânt de încheiere 162

II Conţinutul psihozei 165

    Cuvânt înainte la a doua ediţie 167

    Conţinutul psihozei 171

    Completare: Despre înţelegerea psihologică a proceselor patologice 191

III Abordare critică a lui E. Bleuler: Despre teoria negativismului schizofrenic 207

IV Despre semnificaţia inconştientului în psihopatologie 215

V Despre problema psihogenezei la bolile mentale 225

VI Boala psihică şi sufletul 243

VII Despre psihogeneza schizofreniei 259

VIII Consideraţii recente privind schizofrenia 267

IX Schizofrenia 277

Bibliografie 295

Indice de nume 305

Indice de termeni 309

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 4: Freud si psihanaliza
Titlul original: Gesammelte Werke Band 4: Freud und die Psychoanalyse

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995

Traducerea Daniela Ştefănescu
ISBN 978-973-707-214-6

Anul aparitiei 2008

Format 140 x 205
Nr pagini : 448
Pretul la data postarii: 46,75 lei la Editura, 27,50 lei la elefant, 55 lei la libris
Disponibilitate BCU

Pdf aici

Descrierea editurii

        Una din cele mai cunoscute relaţii paideice din istoria psihologiei şi psihoterapiei este cea dintre Freud şi Jung. La început discipol preferat, ridicat de Freud la rangul de «prinţ moştenitor», Jung devine, începând cu 1912, fiu rătăcitor şi elaborează propria teorie despre inconştient şi terapia psihanalitică. Inconştientul colectiv ia locul inconştientului personal în centrul concepţiei lui Jung despre psihic. Nu doar ceea ce a fost îndepărtat din conştiinţă în prima copilărie dă conţinut inconştientului, aşa cum credea Freud, ci şi precipitatele experienţelor fundamentale ale speciei care n-au fost niciodată în conştiinţa individuală. Articolele din această carte, scrise de Jung în diferite momente ale vieţii, documentează evoluţia atitudinii psihanalistului elveţian faţă de psihanaliza freudiană de la acceptare fără rezerve la critică din perspectiva propriei concepţii.

VASILE DEM. ZAMFIRESCU

        „Ceea ce are de spus Freud despre rolul sexualităţii, al plăcerii infantile şi al conflictului ei cu «principiul realităţii», despre incest şi altele asemenea este în primul rând expresia cea mai adevărată a psihologiei sale personale. Este expresia modelată fericit a celor deja găsite subiectiv. Nu sunt un oponent al lui Freud, deşi miopia sa ca şi cea a discipolilor săi vor să mă eticheteze ca atare. Nici un psihiatru experimentat nu poate să nege că a avut cel puţin zeci de cazuri a căror psihologie corespunde în toate aspectele ei esenţiale cu cea a lui Freud. De aceea, Freud a ajutat la naşterea unui mare adevăr omenesc tocmai cu crezul său cel mai subiectiv. El însuşi este exemplul şcolar al psihologiei sale şi şi-a dedicat viaţa şi creaţia împlinirii acestei misiuni." […]

        „De milenii, iniţiaţii propovăduiesc naşterea din spirit şi, în mod ciudat, omul uită tot mereu să înţeleagă procrearea divină. Asta nu dovedeşte o tărie deosebită a spiritului, iar consecinţele înţelegerii greşite se manifestă ca degenerare nevrotică, înveninare, îngustime şi pustiire. Uşor este de izgonit spiritul, dar din supă lipseşte sarea, «sarea pământului ». Însă spiritul dovedeşte tot mereu tărie prin faptul că învăţătura esenţială a vechilor iniţieri este purtată mai departe din generaţie în generaţie. Tot mereu există şi oameni care au înţeles ce înseamnă că Dumnezeu este tatăl lor. Echilibrul dintre carne şi spirit rămâne rezervat acestei sfere." C.G. JUNG

Cuprins

Cuvânt înainte. Jung şi Freud— un caz de contradicţie unilaterală? (Vasile Dem. Zamfirescu) 9

Inconştient colectiv şi inconştient personal 10

Spiritul inconştient 11

Libidoul 12

Vis şi simbol 13

I Teoria lui Freud despre isterie. O replică la critica lui Aschaffenburg (1908) 15

II Teoria freudiană asupra isteriei (1908) 25

III Analiza viselor (1909) 45

IV O contribuţie la psihologia zvonului (1910–1911) 57

a) Martori auditivi 61

b) Din auzite 66

c) Epicriza 71

V O contribuţie la cunoaşterea visului despre numere (1910–1911) 75

VI Morton Prince, M. d.: „The Mechanism and Interpretation of Dreams" O dezbatere critică (1911) 87

VII Despre critica adusă psihanalizei (1910) 111

VIII Despre psihanaliză (1912) 117

IX Încercarea unei prezentări a teoriei psihanalitice (1913) 123

     Cuvânt înainte la prima ediţie 125

     Cuvânt înainte la ediţia a doua 128

     1. O privire de ansamblu asupra unor ipoteze anterioare 129

     2. Teoria sexualităţii infantile 143

     3. Conceptul de libido 152

     4. Nevroza şi factorii etiologici în copilărie 171

     5. Fantasmele inconştientului 181

     6. Complexul Oedip 193

     7. Etiologia nevrozei 200

     8. Principii terapeutice ale psihanalizei 225

     9. Un caz de nevroză la un copil 249

X Aspecte generale ale psihanalizei (1913) 273

XI Despre psihanaliză (1916) 291

XII Probleme psihoterapeutice de actualitate. O corespondenţă între C.G. Jung şi R. Loÿ (1914) 303

     Prefaţă 305

     I, 12 ianuarie 1913 (Loÿ) 307

     II, 28 ianuarie 1913. (Jung) 309

     III, 2 februarie 1913. (Loÿ) 315

     IV, 4 februarie 1913 (Jung) 318

     V, 9 februarie 1913 (Loÿ) 322

     VI, 11 februarie 1913. (Jung) 327

     VII, 16 februarie 1913. (Loÿ) 329

     VIII, 18 februarie 1913. (Jung) 332

     IX, 23 februarie 1913. (Loÿ) 339

     X, martie 1913. (Jung) 342

XIII Cuvânt înainte la „Collected Papers on Analytical Psychology" (1916/1917/1920) 349

     La prima ediţie 351

     La ediţia a doua 355

XIV Importanţa tatălui pentru destinul individului (1909) 361

     Cuvânt înainte la ediţia a doua 363

     Cuvânt înainte la ediţia a treia 364

     Importanţa tatălui pentru destinul individului 366

XV Introducere la „psihanaliza" de W.M. Kranefeldt (1930) 387

XVI Opoziţia dintre Freud şi Jung (1929) 399

Anexe 411

Bibliografie 413

Indice de nume 422

Indice de termeni 426

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 5: Simboluri ale transformarii. Analiza preludiului unei schizofrenii
Titlul original: Symbole der Wandlung. Analyse des Vorspiels zu einer Schizophrenie. Gesammelte Werke vol.5.
Traducerea Daniela Ştefănescu
ISBN 978-606-719-546-0

Anul aparitiei 2016

Format 140 x 205
Nr pagini : 673
Pretul la data postarii: 72,25 lei la Editura, 42,50 lei la elefant, 79,05 lei la libris

Descrierea editurii

        Succesiunea noastră de idei arată că deşi termenul de "libido", introdus de Freud, nu duce nicidecum lipsă de conotaţie sexuală, o definiţie exclusiv şi unilateral sexuală a acestui termen trebuie respinsă. Appetitus şi compulsio sunt trăsături ale tuturor pulsiunilor şi automatismelor…

***

        Arhetipurile sunt elemente structurale numinoase ale psihicului şi deţin o anumită autonomie şi energie specifică, datorită cărora ele pot atrage conţinuturile conştiinţei care li se potrivesc. […] sunt acele forme sau albii de râu, în care s-a mişcat dintotdeauna fluxul evenimentului psihic.

***

        [Simbolul] se referă la o expresie nedeterminată, respectiv echivocă, ce trimite la ceva greu de definit, care nu este în totalitate cunoscut. "Semnul" are o semnificaţie fixă, întrucât este o prescurtare (convenţională) a unui lucru cunoscut sau un indiciu pentru acesta care se foloseşte în mod general. C.G. Jung

        Avem, deci, două forme de gândire: gândirea direcţionată şi reveria sau fantasmarea. Prima trudeşte pentru comunicare cu elemente de limbaj, este anevoioasă şi istovitoare, în timp ce cealaltă lucrează fără efort, aşa-zis spontan, cu conţinuturi deja prezente, călăuzită de motive inconştiente. C.G. Jung

        "Această carte are de îndeplinit sarcina ingrată de a-i lămuri pe contemporanii mei că problemele sufletului omenesc pot fi rezolvate la fel de puţin cu instrumentarul sărăcăcios al cabinetului medical de consultaţie ca şi cu mult lăudata "cunoaştere" de către profani "a lumii şi omului". Psihologia nu se poate lipsi de contribuţia ştiinţelor spiritului, mai cu seamă de aceea a istoriei spiritului omenesc.[…]" C.G. Jung

Cuprins

Prefaţa editorilor  7 

Cuvânt‑înainte la ediţia a patra 11 

Cuvânt‑înainte la ediţia a treia  17 

Cuvânt‑înainte la ediţia a doua  19 

Partea întâi 

I. INTRODUCERE 25 

II. DESPRE CELE DOUĂ FELURI DE GÂNDIRE 29 

III.  ISTORIA PRELIMINARĂ  60 

IV.  IMNUL CREATORULUI  66 

V. CÂNTECUL FLUTURELUI DE NOAPTE  114 

Partea a doua 

I. INTRODUCERE 167 

II. DESPRE CONCEPTUL DE LIBIDO  181 

III.  TRANSFORMAREA LIBIDOULUI  193 

IV.  APARIŢIA EROULUI  229 

V. SIMBOLURI ALE MAMEI ȘI ALE RENAȘTERII  275 

VI. LUPTA PENTRU ELIBERAREA DE MAMĂ  368 

VII.  DUBLA MAMĂ  410 

VIII. SACRIFICIUL  520 

IX.  CUVÂNT DE ÎNCHEIERE  578 

Anexe 

Traduceri  685 

Fenomene ale unei sugestii trecătoare sau ale unei autosugestii  de moment (textul domnișoarei Frank Miller)  610 

Registrul ilustraţiilor  625 

Bibliografie  635 

Indice de nume  655 

Indice de termeni  661

Alte editii:

Simboluri ale transformarii (vol 1-2), Teora Universitas 1999, Disponibil BCU

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 6: Tipuri psihologice
Titlul original: Gesammelte Werke Band 6, Psychologische Typen

Publicată de: Walter Verlag, Düsseldorf, 1995

Traducerea Viorica Nişcov
ISBN 978-973-707-007-4

Anul aparitiei 2004

Format 140 x 205
Nr pagini : 620
Pretul la data postarii: 63,75 lei la Editura, 72 lei la psihoshop, 75 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Cartea Tipuri psihologice se numără printre cele mai cunoscute contribuţii ale lui Jung la psihologie. Autorul îşi propune să delimiteze, pe baza experienţei sale clinice, câteva tipuri de structură şi de funcţionare a psihicului cu scopul de a oferi cititorului repere pentru a se înţelege mai bine pe sine şi pe ceilalţi oameni.

        Capitolul final al volumului conţine definiţiile principalilor termeni jungieni elaborate de chiar cel care i-a introdus în limbajul de specialitate.

„Această carte este rodul unei munci de aproape douăzeci de ani în domeniul psihologiei practice. Proiectul ei s-a închegat treptat, mai întâi din nenumăratele impresii şi experienţe legate de practica psihiatrică şi neuropatică, precum şi din contacte cu oameni aparţinând tuturor straturilor sociale, apoi din confruntările mele personale cu prieteni şi adversari, în fine, din critica particularităţilor psihologice care îmi sunt proprii. Mi-am propus să nu împovărez cititorul cu cazuistică, în schimb am ţinut să integrez, atât istoric, cât şi terminologic, fondului de cunoştinţe deja existent, ideile extrase din experienţă. Am întreprins această operaţie mai puţin din raţiuni de echitate istorică şi mai mult cu intenţia de a scoate experienţele specialistului în medicină din domeniul său profesional îngust şi de a le situa într-o serie de raporturi mai generale, raporturi ce îngăduie şi profanului cultivat să beneficieze de experienţele unei discipline anume. N-aş fi cutezat să procedez în acest mod, care ar putea fi lesne interpretat greşit ca intervenţie în alte sfere de preocupări, dacă nu aş fi convins că punctele de vedere psihologice înfăţişate aici au semnificaţie şi aplicabilitate generală şi că deci ele pot fi mai bine tratate într-un context general, decât sub forma unei ipoteze ţinând de un domeniu ştiinţific particular."  […]

„Extraversia înseamnă orientarea în afară a libidoului. Desemnez prin această noţiune o relaţie evidentă a subiectului cu obiectul în sensul unei deplasări pozitive a interesului subiectiv faţă de obiect. Cineva care se află într-o stare extravertită gândeşte, simte şi acţionează în raport de obiect, şi anume într-un mod direct şi limpede perceptibil, în aşa fel încât nu poate exista nici o îndoială în legătură cu atitudinea sa pozitivă faţă de obiect. […]"   C.G. Jung

Cuprins

Nota asupra editiei (de Vasile Dem. Zamfirescu) 9

Cuvant inainte la editia a saptea 11

Prefata 13

Introducere 15

I Problema tipurilor in istoria de idei a Antichitatii si a Evului Mediu 21

   1. Despre psihologia Antichitatii Tertullian si Origene 21

   2. Controversele teologice ale Bisericii Vechi 33

   3. Problema transsubstantierii 35

   4. Nominalism si realism 38

a) Problema universaliilor in Antichitate 39

b) Problema universaliilor in scolastica 50

c) Incercarea de unificare a lui Abelard 59

   5. Controversa euharistica dintre Luther si Zwingli 77

II Despre ideile lui Shiller in problema tipurilor 80

   1. Scrisorile despre educatia estetica a omului 80

a) Despre functia valoric superioara si functia valoric inferioara 80

b) Despre instinctele fundamentale 110

   2. Tratatul despre poezia naiva si sentimentala 143

a) Atitudinea naiva 144

b) Atitudinea sentimentala 145

c) Idealistul si realistul 147

III Apolinicul si dionisiacul 149

IV Problema tipurilor in studiul omului 160

   1. Generalitati despre tipurile lui Jordan 160

   2. Prezentare speciala si critica tipurilor lui Jordan 166

a) Femeia introvertita (The More Impassioned Woman) 166

b) Femeia extravertita (The Less Impassioned Woman) 169

c) Barbatul extravertit (The Less Impassioned Man) 173

d) Barbatul introvertit ( The More Impassioned Man) 176

V Problema tipurilor in literatura 180

   1. Preliminarii la tipizarea lui Spitteler 180

   2. Comparatie intre Prometeul lui Spitteler si acela al lui Goethe 187

   3. Semnificatia simbolului unificator 204

a) Conceptia brahmanica despre problema contrariilor 210

b) Conceptia brahmanica despre simbolul unificator 215

c) Simbolul unificator ca legitate dinamica 224

d) Simbolul unificator in filosofia chineza 230

   4. Relativitatea simbolului 238

a) Slujirea femeii si slujirea sufletului 238

b) Relativitatea notiunii de Dumnezeu la Meister Eckhart 258

   5. Natura simbolului unificator la Spitteler 276

VI Problema tipurilor in psihopatologie 292

VII Problema atitudinilor tipice in estetica 308

VIII Problema tipurilor in filosofia moderna 319

   1. Tipurile lui James 319

   2. Perechile de contrarii caracteristice ale tipurilor lui James 327

a) Rationalismul versus Empirismul 327

b) Intelectualism versus Senzualism (Senzationalism) 331

c) Idealism versus Materialism 332

d) Optimism versus Pesimism 333

e) Religiozitate versus Ireligiozitate 334

f) Indeterminism versus Determinism 335

g) Monism versus Pluralism 338

h) Dogmatism versus Scepticism 338

   3. Privire critica asupra conceptiei lui James 339

IX Problema tipurilor in biografie 342

X Descriere generala a tipurilor 351

   1. Introducere 351

   2. Tipul extravertit 354

a) Atitudinea generala a constiintei 354

b) Atitudinea inconstientului 358

c) Particularitatile functiilor psihologice fundamentale in atitudinea extravertita 363

- Gandirea 363

- Tipul de gandire extravertita 368

- Simtirea 376

- Tipul simtire extravertita 378

- Rezumatul tipurilor rationale 381

- Senzatia 383

- Tipul senzatie extravertita 384

- Intuitia 387

- Tipul intuitie extravertita 389

- Rezumatul tipurilor irationale 392

   3. Tipul introvertit 395

a) Atitudinea generala a constiintei 395

b) Atitudinea inconstientului 399

c) Particularitatile functiilor psihologice fundamentale in atitudinea introvertita 401

- Gandirea 401

- Tipul de gandire introvertita 404

- Simtirea 408

- Tipul simtire introvertita 410

- Rezumatul tipurilor rationale 413

- Senzatia 415

- Tipul senzatie introvertita 416

- Intuitia 419

- Tipul intuitie introvertita 422

- Rezumatul tipurilor irationale 424

   4. Functie principala si functie auxiliara 428

XI Definitii 429

Cuvant de incheiere 506

Anexa

1. Despre problema tipurilor psihologice 517

2. Tipurile psihologice 527

3. Tipologie psihologica 541

4. Tipologie psihologica 558

Bibliografie 571

Indice 583

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 7: Doua scrieri despre psihologia analitica
Titlul original: Zwei Schriften uber Analytischer Psychologie

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995

Traducerea Viorica Nişcov
ISBN 978-973-707-148-4

Anul aparitiei 2007

Format 140 x 205
Nr pagini : 398
Pretul la data postarii: 55,25 lei la Editura, 32,50 lei la elefant, 74,99 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Pentru cititorul interesat de psihologia analitică şi de psihologie în genere prezentul volum constituie un adevărat prilej de delectare. Dacă în primul volum al seriei Jung publicate de Editura Trei sunt prezentate şi descrise principalele arhetipuri al inconştientului colectiv, cel de-al VII-lea volum îl completează prin teoria arhetipurilor. Aflat după 1912 la distanţă sufletească şi ideatică suficient de mare de Freud şi Adler, celebrii săi contemporani a căror sinteză o încearcă, Jung începe elaborarea teoriei arhetipurilor, principala sa contribuţie la dezvoltarea psihanalizei. Teme recurente în opera sa, cum ar fi specificul inconştientului colectiv în raport cu inconştientul personal, formarea arhetipurilor, metoda de identificare a conţinuturilor psihice de natură arhetipală (amplificarea), funcţia transcendentă, individuaţia sunt abordate aici pentru prima dată. De asemenea, anima, animus îşi găsesc o primă teoretizare cuprinzătoare.

                                                                                Vasile Dem. Zamfirescu

        „Ne înşelăm dacă credem că inconştientul este ceva inofensiv care poate fi transformat în obiect de jocuri de societate. Desigur, el nu este primejdios în orice condiţii; dar de îndată ce apare o nevroză, aceasta e un semn că în inconştient există o acumulare de energie, adică un fel de încărcătură care poate exploda. Aici se recomandă prudenţă. Nu se ştie pentru început ce se poate declanşa atunci când se începe analizarea viselor. Se poate pune în mişcare ceva lăuntric şi invizibil; foarte probabil, ceva care oricum ar fi ieşit mai târziu la lumina zilei — poate însă nu ar fi ieşit niciodată. Săpăm cumva ca să dăm de o fântână arteziană şi riscăm să ne izbim de un vulcan. Dacă există simptome nevrotice, trebuie să procedăm cu grijă. Dar cazurile nevrotice nu sunt de departe cele mai periculoase. Există uneori persoane aparent normale care nu prezintă simptome nevrotice speciale — sunt poate chiar medici sau educatori —, care chiar se fălesc cu normalitatea lor şi sunt exemple de educaţie bună, pe deasupra au opinii şi deprinderi de viaţă absolut normale, dar a căror normalitate este o compensare artificială a unei psihoze latente."

                                                                                C.G. Jung

        „Abstracţie făcând de riscurile tratamentului, inconştientul poate fi în sine periculos. Una dintre formele cele mai obişnuite de periculozitate constă în provocarea de accidente. Un număr, mult mai mare decât poate bănui publicul, de accidente de tot felul e determinat psihic, începând cu mici accidente ca împiedicări, loviri, arsuri la degete etc. şi până la accidentele de automobil şi catastrofele din munţi: toate pot fi provocate psihic şi uneori pot fi pregătite cu săptămâni sau luni de zile înainte. Am cercetat multe cazuri de acest fel şi am putut adesea dovedi că visele au arătat cu săptâmâni înainte apariţia unei tendinţe de autovătămare. Toate accidentele care au loc din aşa-numita lipsă de atenţie ar trebui cercetate din unghiul unor astfel de determinări."

                                                                                C.G. Jung

Cuprins

Fundamentele teoriei arhetipurilor (de Vasile Dem. Zamfirescu) 7

I Despre psihologia inconstientului 11

Prefata la prima editie 13

Prefata la editia a doua 15

Prefata la editia a treia 16

Prefata la editia a patra 17

Prefata la editia a cincea 17

    1 Psihanaliza 19

    2 Teoria erosului 30

    3 Celalalt punct de vedere: vointa de putere 42

    4 Problema tipului atitudinal 54

    5 Inconstientul personal si inconstientul suprapersonal sau colectiv 79

    6 Metoda sintetica sau constructiva 97

a. Interpretarea analitica (de tip cauzal-reductiv) 100

b. Interpretarea sintetica (constructiva) 102

    7 Arhetipurile inconstientului colectiv 107

    8 Despre interpretarea inconstientului 

    Generalitati privitoare la terapie132

    Cuvant de incheiere 138

II Relatiile dintre Eu si inconstient 139

Prefata la editia a doua 141

Prima parte: Influentele inconstientului asupra constiintei 145

    1 Inconstientul personal si inconstientul colectiv 147

    2 Consecintele asimilarii inconstientului 160

    3 Persona ca un decupaj din psihicul colectiv 179

    4 Incercarile de eliberare a individualitatii din psihicul colectiv 187

A. Restaurarea regresiva a personei 187

B. Identificarea cu psihicul colectiv 193

Partea a doua: Individuatia 197

    5 Functia inconstientului 199

    6 Anima si animus 215

    7 Tehnica deosebirii Eului de figurile inconstientului 241

    8 Personalitatea-mana 257

    Apendice 273

III Cai noi in psihologie 275

    1 Inceputurile psihanalizei 277

    2 Teoria sexuala 290

IV Structura inconstientului 303

    1 Deosebirea dintre inconstientul personal si inconstientul impersonal 305

    2 Consecintele asimilarii inconstientului 311

    3 Persona ca decupaj din psihicul colectiv 325

    4 Incercarile de eliberare a individualitatii din psihicul colectiv 330

A. Reconstituirea regresiva a personei 330

B. Identificarea cu psihicul colectiv 333

    5 Puncte de vedere principiale in tratarea identitatii colective 336

Rezumat 349

Bibliografie 355

Indice de nume 362

Indice de termeni 365

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 8: Dinamica inconstientului
Titlul original: Gesammelte Werke, vol. 8: Die Dynamik des Unbewussten
Traducerea Viorica Nişcov
ISBN 978-973-707-546-8

Anul aparitiei 2013

Format 140 x 205
Nr pagini : 640
Pretul la data postarii: 67,15 lei la Editura, 39,50 lei la elefant, 79 lei la libris

Descrierea editurii

        Cel de-al VIII-lea volum al Operelor Complete conţine precumpănitor lucrări care prezintă cunoştinţele fundamentale şi ipotezele de lucru esenţiale ale lui C.G. Jung. În cele 18 studii sunt prezentate, argumentate şi clarificate principalele elemente ale teoriei formulate de Jung şi care o diferenţiază de psihanaliza freudiană – aspecte ce ţin de teoria libidoului, structura şi dinamica psihicului, relaţia dintre conştient şi inconştient, individuaţie, psihologia visului. De asemenea, este descrisă pentru prima dată şi utilizarea terapeutică a unei tehnici specifice psihologiei analitice – imaginaţia activă. Dintre studiile cuprinse în volum, „Sincronicitatea ca principiu al corelaţiilor acauzale" prezintă un interes deosebit deoarece abordează situaţii determinate arhetipal, care nu pot fi înţelese pe baza principiului cauzalităţii. E vorba mai degrabă despre coincidenţe semnificative care adaugă o nouă dimensiune înţelegerii ştiinţifice.

        Problema sincronicităţii m a preocupat îndelung, şi anume în mod serios de pe la mijlocul anilor douăzeci când, cercetând fenomenele inconştientului colectiv, am dat repetat peste corelaţii pe care nu le mai puteam interpreta ca pe o îngrămădire sau formare întâmplătoare de grupuri. Era vorba anume de „coincidenţe" corelate semnificativ în aşa fel, încât întâlnirea lor „întâmplătoare" reprezenta o improbabilitate care trebuia exprimată de o mărime imensă. Amintesc de exemplu un caz pe care l am observat: o tânără pacientă avusese într un moment decisiv al tratamentului un vis, în care primea în dar un scarabeu de aur. În timp ce mi povestea visul, stăteam cu spatele la fereastra închisă. Deodată am auzit un zgomot în spatele meu ca şi cum ceva bătea uşor în geam. M am întors şi am văzut o insectă zburătoare care se lovea de geam. Am deschis fereastra şi am prins insecta din zbor.

                                                                                C.G. Jung

        Metoda „imaginaţiei active" este mijlocul auxiliar cel mai important pentru producerea acelor conţinuturi ale inconştientului care se situează sub pragul conştiinţei şi care, odată intensificate, ar irupe mai degrabă spontan în conştiinţă. Metoda prezintă de aceea riscuri şi n ar trebui folosită, pe cât posibil, fără control medical. Un risc mai mic ar fi să nu ducă la niciun rezultat, şi anume ca procedeul ei să treacă în aşa numita „asociere liberă" a lui Freud, prin care pacientul nimereşte în circuitul steril al complexelor sale, din care oricum nu se poate elibera. Un alt risc, în sine inofensiv, constă în aceea că se produc, ce i drept, conţinuturi autentice, dar care nu l interesează pe pacient decât exclusiv estetic, ceea ce face ca el să rămână împotmolit în fantasmagoria lor; astfel nu se obţine, evident, nimic. Sensul şi valoarea acestor fantasme se dezvăluie abia odată cu integrarea lor în întreaga personalitate, anume în momentul în care individul se confruntă consecvent, dar şi moral, cu ele.

                                                                                C.G. Jung

Cuprins

Prefaţa editorului german 9

I. Despre energetica sufletului 13

   I. Generalităţi despre punctul de vedere energetic în psihologie 15

A. Introducere 15

B. Posibilitatea determinării cantitative în psihologie 18

     a. Sistemul de valori subiectiv 21

         b. Evaluarea cantitativ obiectivă 23

   II. Aplicarea punctului de vedere energetic 27

A. Noţiunea psihologică de energie 27

B. Conservarea energiei 30

C. Entropia 38

D. Energetism şi dinamism 41

   III. Noţiunile fundamentale ale teoriei libidoului 46

A. Progresie şi regresie 46

B. Extraversie şi introversie 54

C. Deplasarea libidoului 55

D. Crearea simbolului 60

   IV. Noţiunea primitivă de libido 78

II. Funcţia transcendentă 85

III. Generalităţi privind teoria complexelor 117 

IV. Importanţa constituţiei şi a eredităţii in psihologie 133

V. Determinante psihologice ale comportamentului uman 143

A. Fenomenologie generală 146

B. Fenomenologie specială 151

VI. Instinct şi inconştient 157

VII. Structura sufletului 171

VIII. Reflecţii teoretice despre esenţa psihicului 195

A. Inconştientul în perspectivă istorică 197

B. Importanţa inconştientului pentru psihologie 205

C. Disociabilitatea psihicului 212

D. Pulsiune şi voinţă 218

E. Conştiinţă şi inconştient 224

F. Inconştientul ca o conştiinţă multiplă 230

G. Pattern of behaviour şi arhetip 241

H. Reflecţii generale şi perspective 258

Cuvânt de încheiere 268

IX. Puncte de vedere generale despre psihologia visului 279

X Despre esenţa viselor 327

XI. Bazele psihologice ale credinţei în spirite 347

XII. Spirit şi viaţă 369

XIII. Problema fundamentală a psihologiei actuale 391

XIV. Psihologie analitică şi concepţie despre lume 413

XV. Realitate şi suprarealitate 441

XVI. Răscrucea vieţii 447

XVII. Suflet şi moarte 467

XVIII. Sincronicitatea ca principiu al corelaţiilor acauzale 481

Prefata 483

A. Expoziţie 485

B. Un experiment astrologic 523

C. Precursorii ideii de sincronicitate 549

D. Rezumat 571

Despre sincronicitate 587

Bibliografie 599

Indice de persoane 617

Indice de materii 622

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 9/1: Arhetipurile si inconstientul colectiv
Titlul original: Die Archetypen und das kollektive Unbewußte

Publicată de: Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag, Düsseldorf / Germany, 1995

Traducerea Vasile Dem Zamfirescu, Daniela Ştefănescu
ISBN 978-973-707-942-8

Anul aparitiei 2003, 2014

Format 140 x 205
Nr pagini : 512
Pretul la data postarii: 75,65 lei la Editura, 43,17 lei la elefant, 89 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2003)

Pdf pe scribd (ed 2003)

Descrierea editurii

* Prezenta ediţie a volumului intitulat Arhetipurile şi inconştientul colectiv, apărut iniţial ca volumul întâi al seriei de Opere complete, revine la numerotarea ediţiei originale, respectiv 9/1. Cele două ediţii sunt identice în ce priveşte conţinutul.

        La început, conceptul de inconştient s-a mărginit la desemnarea conţinuturilor refulate sau uitate. Pentru Freud, inconştientul, deşi apare deja – cel puţin metaforic – ca subiect activ, nu este în esenţă nimic altceva decât sediul acestor conţinuturi uitate şi refulate şi are doar datorită acestui fapt o importanţă practică. Prin urmare, conform acestei viziuni, inconştientul are o natură exclusiv personală, deşi pe de altă parte chiar Freud a sesizat că modul de gândire al inconştientului este arhaico-mitologic.

        Fără îndoială, un strat oarecum superficial al inconştientului este personal. Îl numim inconştientul personal. Acesta se sprijină însă pe un strat mai adânc, care nu mai provine din experienţa personală, ci este înnăscut. Stratul acesta mai adânc constituie aşa-numitul inconştient colectiv. M-am oprit la expresia „colectiv" întrucât acest inconştient nu este individual, ci universal, adică, în opoziţie cu psihismul individual, cuprinde cum grano salis conţinuturi şi comportamente care sunt aceleaşi la toţi indivizii, indiferent de locul naşterii. Acelaşi la toţi oamenii, el formează baza psihică de natură suprapersonală, prezentă în fiecare.

                                                                                C.G. Jung

        Aidoma oricărui arhetip, şi cel al mamei are o varietate aproape nelimitată de aspecte. Menţionez numai câteva forme mai tipice: mama şi bunica personală; mama vitregă şi mama soacră, orice femeie cu care există o relaţie, cum ar fi doica sau bona, o strămoaşă îndepărtată şi Femeia Albă, într-un sens superior, figurat, zeiţa, în mod special Maica Domnului, fecioara (ca mamă întinerită, de exemplu Demeter şi Kore), Sophia (ca mamă care e şi iubită, eventual şi tipul Cybele-Attis sau ca fiică [mamă întinerită] care e şi iubită; ţinta dorinţei de mântuire (paradis, împărăţia Domnului, Ierusalimul ceresc); în sens mai larg Biserica, universitatea, oraşul, ţara, cerul, pământul, pădurea, marea şi apele stătătoare; materia, lumea de jos şi luna; în sens mai restrâns, ca lăcaş al naşterii şi procreării, ogorul, grădina, stânca, peştera, pomul, izvorul, fântâna adâncă, cristelniţa, floarea ca recipient (trandafir şi lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau cornul abundenţei; în sensul cel mai restrâns uterul, orice formă găurită (de pildă piuliţa); yoni; cuptorul, oala de gătit; ca animal, vaca, iepurele şi, în general, animalele care ajută.

Toate aceste simboluri pot să aibă un sens pozitiv, favorabil sau unul negativ, nefast.

                                                                                C.G. Jung

        Cuvântul sanscrit mandala înseamnă „cerc" în sens general. În domeniul practicilor religioase şi în psihologie, el denumeşte imagini circulare, care sunt desenate, pictate, modelate plastic sau dansate. Structuri plastice de acest fel găsim mai cu seamă în budismul tibetan, iar ca figuri de dans, întâlnim imagini circulare şi în mânăstirile dervişilor. Ca fenomene psihologice, ele apar spontan în vise, în anumite stări conflictuale şi în schizofrenii. Foarte frecvent conţin o cuaternitate sau un multiplu de patru sub forma unei cruci sau stele sau a unui pătrat, octogon etc. În alchimie, acest motiv apare sub formă de quadratura circuli. [...] „Cvadratura cercului" este unul dintre numeroasele motive arhetipale care stau la baza configurării viselor şi fantasmelor noastre. Dar se distinge mai ales prin aceea că este unul dintre cele mai importante din punct de vedere funcţional. Îl putem numi efectiv „arhetipul totalităţii".

                                                                                C.G. Jung

Cuprins

I Despre arhetipurile inconştientului colectiv (trad. V.D. Zamfirescu) 9

II Conceptul de inconştient colectiv (trad. V.D. Zamfirescu) 53

a. Definiţie 55

b. Semnificaţia psihologică a inconştientului colectiv 56

c. Metoda de demonstrare 62

d. Un exemplu 64

III Despre arhetip cu o specială considerare a conceptului de anima (trad. V.D. Zamfirescu) 69

IV Aspectele psihologice ale arhetipului mamei (trad. D. Ștefănescu) 91

    1. Despre conceptul de arhetip 93

    2. Arhetipul mamei 99

    3. Complexul mamei 102

A. Complexul matern al fiului 102

B. Complexul matern al fiicei 105

     a. Hipertrofia elementului matern 105

     b. Supradezvoltarea erosului 106

     c. Identitatea cu mama 107

     d. Apărarea în faţa mamei 109

C. Aspectele pozitive ale complexului matern 110

     a. Mama 110

     b. Erosul supradezvoltat 113

     c. Tipul „doar-fiică" 115

D. Complexul matern negativ 117

    4. Concluzii 119

V Despre renaştere (trad. D. Ștefănescu) 129

Observaţie preliminară 131

    1. Forme de renaştere 132

    2. Psihologia renaşterii 134

A. Experienţa transcendenţei vieţii 135

B. Transformarea subiectivă 137

    3. Exemplul unei succesiuni simbolice, ilustrând procesul transformării 155

VI Despre psihologia arhetipului infans (trad. D. Ștefănescu) 171

    1. Introducere 173

    2. Psihologia arhetipului infans 183

a. Arhetipul ca stare a trecutului 183

b. Funcţia arhetipului 186

c. Caracterul arhetipului de a avea perspectivă 187

d. Unitatea şi pluralitatea motivului copilului 189

e. Zeul copil şi copilul erou 189

    3. Fenomenologia specială a arhetipului infans 191

a. Abandonarea copilului 191

b. Invincibilitatea copilului 194

c. Hermafroditismul copilului 198

d. Copilul ca fiinţă de început şi de sfârşit 202

    4. Concluzii 204

VII Despre aspectul psihologic al figurii zeiţei Kore (trad. D. Ștefănescu) 207

a. Cazul X  218

b. Cazul Y  223

c. Cazul Z  229

VIII Contribuţii la fenomenologia spiritului în basm (trad. V.D. Zamfirescu) 233

Cuvânt înainte 235

a. Despre cuvântul „spirit" 236

b. Automanifestarea spiritului în vise 242

c. Spiritul în basm 245

d. Simboluri teriomorfe ale spiritului în basm 259

e. În completare 271

f. Anexă 272

g. Încheiere 281

IX Despre psihologia figurii trickster-ului (trad. D. Ștefănescu) 285

X Conştiinţă, inconştient şi individuaţie (trad. D. Ștefănescu) 307

XI Despre empirismul procesului de individuaţie (trad. D. Ștefănescu) 327

Imaginile 1-12   367

Concluzii  398

XII Despre simbolistica mandalei (trad. D. Ștefănescu) 407

Imaginile 1-54    417

Concluzii    443

XIII Mandale (trad. D. Ștefănescu) 445

Bibliografie  451

Indice de nume 475

Indice de termeni 481

Opere complete 9/2: Aion. Contributii la simbolistica Sinelui
Titlul original: AION, Beiträge zur Symbolik des Selbst

Publicată de: Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter-Verlag, Düsseldorf / Germany, 1995

Traducerea Daniela Ştefănescu
ISBN 978-973-707-030-2

Anul aparitiei 2005, 2014

Format 140 x 205
Nr pagini : 376
Pretul la data postarii: 38,25 lei la Editura, 32,74 lei la elefant, 45 lei la carturesti
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Mi s-a solicitat de atâtea ori cu insistenţă de către publicul meu cititor să dezbat relaţia dintre figura tradiţională a lui Cristos şi simbolurile naturale ale entităţii, adică ale Sinelui, încât m-am decis în cele din urmă să mă îndeletnicesc cu această sarcină. […] Cred şi că ştiu ce responsabilitate îmi asum atunci când, continuând într-o oarecare măsură procesul istoric de receptare, adaug numeroaselor amplificări simbolice ale figurii lui Cristos o alta, psihologică, sau chiar — aşa cum ar putea să pară — când reduc simbolul lui Cristos la o imagine psihică a totalităţii. Însă îl rog pe cititorul meu să nu uite că nu emit profesiuni de credinţă şi nici nu compun scrieri cu tendinţă, ci reflectez cum am putea sesiza unele lucruri din perspectiva conştiinţei moderne; şi anume lucruri pe care le consider demne de a fi înţelese şi care se află în mod evident în pericolul de a fi înghiţite de hăul incomprehensiunii şi al uitării; în sfârşit, lucruri a căror înţelegere ar veni mult în ajutor dezorientării ce caracterizează concepţia noastră despre lume, printr-o limpezire a fundalurilor şi fundamentelor psihice.

                                                                                C.G. Jung

***

        Arhetipul Sinelui (Selbst), care se referă la totalitatea integrată armonic a potenţialităţilor psihice ale individului, un adevărat arhetip al arhetipurilor, a focalizat preocupările lui Jung din ultimele decenii ale vieţii sale creatoare. Volumul de faţă, a cărui primă ediţie a apărut în 1951, îi este consacrat în întregime. Realizarea Sinelui reprezintă scopul dezvoltării fiecărui individ şi presupune confruntarea cu contrariile şi armonizarea lor, procesul de ajungere la Sine fiind denumit de Jung «individuaţie». Deşi unul dintre simbolurile Sinelui este Dumnezeu, ceea ce ar putea sugera ideea că inspiraţia conceptului este teologică, psihanalistul elveţian insistă ori de câte ori are ocazia asupra surselor sale empirice: psihiatrice, psihanalitice şi culturale.

                                                                                Vasile Dem. Zamfirescu

        Cum simbolurile sunt singura modalitate de legătură între inconştientul colectiv şi conştient, este indispensabil să li se povestească copiilor basme şi legende, iar adulţilor să li se transmită cunoştinţe religioase; doar în felul acesta mesajul inconştientului poate fi integrat de către conştient. În caz contrar, energia inconştientului se investeşte în conţinuturi conştiente neînsemnate, accentuându-le intensitatea până la niveluri patologice. Astfel se nasc, după Jung, fobiile, obsesiile, idiosincrasiile, reprezentările ipohondrice, perversităţile intelectuale. De aici importanţa gândirii simbolice, vehicul al comunicării cu lumea inconştientă din noi, în cadrul căreia reprezentările religioase ocupă o poziţie centrală.

                                                                                Vasile Dem. Zamfirescu

Cuprins

Cuvânt înainte 7

I Eul 10

II Umbra 16

III Syzygy: animus şi anima 20

IV Sinele 33

V Cristos, un simbol al Sinelui 48

VI Sub semnul peştilor 86

VII Profeţia lui Nostradamus 111

VIII Despre semnificaţia istorică a peştelui 119

IX Ambivalenţa simbolului peştelui 135

X Peştele în alchimie 145

1. Meduza 145

2. Peştele 158

3. Simbolul cathar al peştelui 168

XI Interpretarea alchimică a peştelui 177

XII Generalităţi cu privire la psihologia simbolisticii creştin-alchimice 198

XIII Simboluri gnostice ale Sinelui 210

XIV Structura şi dinamica Sinelui 254

XV Cuvânt de încheiere 303

Anexe 309

    Bibliografie 311

    Indice de nume 336

    Indice de termeni 344

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 10: Civilizatia in tranzitie
Titlul original: Zivilisation im Übergang. Gesammelte Werke vol. 10

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf

Traducerea Adela Motoc, Christina Stefănescu
ISBN 978-973-707-423-2

Anul aparitiei 2011

Format 140 x 205
Nr pagini : 656
Pretul la data postarii: 55,25 lei la Editura, 47,28 lei la elefant, 48,75 lei la delfin
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Unul dintre cele mai interesante eseuri din acest volum, dedicat analizei din perspectiva teoriei arhetipurilor a unor fenomene spirituale şi sociale contemporane lui Jung, este cel despre fenomenul farfuriilor zburătoare. Abordate nu ca realitate fizică, ci ca una psihică, OZN-urile ilustrează pentru omul contemporan modul în care se naşte un mit. Plecând de la forma rotundă sau ovală a obiectelor cereşti neidentificate, Jung le consideră proiecţii cosmice ale simbolurilor arhetipului sinelui (mandale). Cu totul surprinzătoare este şi interpretarea pe care o dă gânditorul elveţian naţional-socialismului. Ca fenomen iraţional, el este accesibil explicaţiilor din perspectiva inconştientului (colectiv), şi nu explicaţiilor «raţionale» - prin factorii politici, sociali, economici. Jung consideră că manifestarea arhetipului etnic al germanilor - Wotan - este principala sa cauză. Mai reţin atenţia eseurile: «Problema sufletului la omul modern», «Femeia în Europa», «Despre situaţia actuală a psihoterapiei», "Complicaţiile psihologiei americane", «Apariţia unei lumi noi». Toate scrierile reunite în prezentul volum ilustrează bogăţia cunoştinţelor şi profunda originalitate a gândirii lui Jung.

    Încă în 1918 am constatat în inconştientul pacienţilor mei germani tulburări aparte, care nu puteau fi atribuite psihologiei lor personale. Asemenea fenomene impersonale se manifestă în vise întotdeauna ca motive mitologice, aşa cum apar şi în legende şi basme pretutindeni în lume. Eu am numit aceste motive mitologice arhetipuri: adică moduri sau forme tipice, în care sunt trăite aceste fenomene colective. Am constatat o tulburare a inconştientului colectiv în fiecare dintre pacienţii mei germani.

                                                                                C.G.Jung

        Prea mult timp ne-am imaginat că psihoterapia ar putea fi tratată ca o «tehnică», precum o formulă pe bază de reţetă, o metodă de operare sau un procedeu de vopsire. Medicul de rând poate folosi oricare dintre tehnicile posibile ale medicinei fără nicio reţinere, după cum propria opinie despre pacientul său era una ori alta, după cum teoriile sale psihologice erau de un fel sau altul, sau chiar în funcţie de preceptele sale filosofice ori religioase. Psihoterapia însă nu poate fi aplicată în acest fel. Nolens volens, psihoterapeutul este prezent împreună cu toate premisele sale, cum, de altfel, este şi pacientul. În fond, este în mare măsură indiferent ce fel de tehnică aplică, întrucât nu de «tehnică» depinde ci, în primul rând, de personalitatea care foloseşte o metodă. Obiectul metodei nu este niciun preparat lipsit de viaţă, nici vreun abces sau produs chimic, ci întregul unei personalităţi în suferinţă.

                                                                                C.G.Jung

Cuprins

I Despre inconstient 9

II Suflet si pamant 39

III Omul arhaic 63

IV Problema sufletului la omul modern 89

V Problema iubirii la student 113

VI Femeia in Europa 133

VII Importanta psihologiei in prezent 156

VIII Despre situatia actuala a psihoterapiei 182

IX Prefata la "Studii cu privire la istoria contemporana" 202

X WOTAN 204

XI Dupa catastrofa 220

XII Lupta cu umbra 246

XIII Cuvant de incheiere la "Studii cu privire la istoria contemporana" 256

XIV Prezent si viitor 275

         1 Amenintarea individului in societatea moderna 275

         2 Religia ca o compensare a contopirii in masa 284

         3 Pozitia Occidentului fata de problema religiei 290

         4 Autointelegerea individului 297

         5 Conceptia despre lume si modul de observare psihologic 312

         6 Autocunoasterea 322

         7 Insemnatatea autocunoasterii 332

XV Un mit modern despre lucruri vazute pe cer 336

   Prefata 336

         1 OZN-ul ca zvon 339

         2 OZN-ul in vis 357

         3 OZN-ul in pictura 414

         4 Cu privire la istoria fenomenului OZN 442

         5 REZUMAT 448

         6 Fenomenul OZN intr-o analiza nepsihologica 455

         7 Epilog 461

      Completare 476

      Prefata la prima editie englezeasca 478

XVI Constiinta morala prin prisma psihologica 480

XVII Bine si rau in psihologia analitica 501

XVIII Prefata la: TONI WOLFF, Studii despre psihologia lui C.G. JUNG 516

XIX Importanta liniei elvetiene in spectrul Europei 524

XX Aparitia unei lumi noi 536

XXI O noua carte de Keyserling: "La Revolution mondiale et la responsabilite de l esprit" 543

XXII Complicatiile psihologiei americane 550

XXIII Lumea visatoare a Indiei 565

XXIV Ce ne poate invata India 577

XXV Diverse 583

         Cuvant introductiv (1933) 583

         Aspecte contemporane (1934) 585

         O completare 595

         Circulara (1934) 597

         Cuvant introductiv (1935) 599

         Observatia preliminara a editorului (1935) 605

         Cuvant de deschidere la cel de-al optulea congres medical general de la Bad Nauheim (1935) 607

         Votumul lui C.G. Jung (1935) 610

         Cuvant de deschidere la cel de-al noualea congres medical international de psihoterapie de la Copenhaga (1937) 614

         Cuvant de deschidere la cel de-al zecelea congres medical international de psihoterapie de la Oxford (1938) 617

Anexe 621

Bibliografie  621

Indice de nume proprii 629

Indice tematic 634

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 11: Psihologia religiei vestice si estice
Titlul original: Gesammelte Werke Band 11. Zur Psychologie westlicher und östlicher Religion

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995

Traducerea Viorica Nişcov
ISBN 978-973-707-353-2

Anul aparitiei 2010

Format 140 x 205
Nr pagini : 704
Pretul la data postarii: 45,54 lei la pitic, 44,34 lei la elefant, 69 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii: 

        Poziţia lui Jung în problema religiei, una dintre cele mai interesante şi mai nuanţate adoptate vreodată de un psiholog, a trezit numeroase discuţii şi controverse. Teologii l-au acuzat de «psihologism», iar psihologii şi psihanaliştii de «misticism». Asemeni lui Freud, Jung consideră religia ca pe rezultatul proiecţiei în cer a psihismului inconştient. Spre deosebire de Freud, care deriva religia din inconştientul personal (complexul patern) şi o considera un fenomen trecător, o «iluzie», pe care ştiinţa o va risipi, Jung atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconştientului colectiv din care derivă, adică eternitate. Funcţia religiei este nu numai perenă, ci şi vitală, în măsura în care asigură, într-o formă simbolică, legătura dintre inconştientul colectiv şi conştiinţă. Dacă astfel de afirmaţii pot fi catalogate drept «mistice», va decide cititorul prin lectură proprie. După cum, aceeaşi lectură va decide dacă opţiunea lui Jung de a-şi limita cercetarea doar la faptele accesibile psihologiei (simboluri şi credinţe religioase) poate fi calificată drept reducţionism psihologic.

        «Zeii sunt personificări ale conţinuturilor inconştiente, căci ei provin spontan din activitatea psihică inconştientă… Mă lovesc adesea de concepţia eronată că abordarea sau explicarea psihologică a lui Dumnezeu reduce totul la psihologie. De fapt, nu este vorba despre Dumnezeu, ci despre reprezentări ale lui Dumnezeu, aşa cum am subliniat întotdeauna. Astfel de reprezentări şi imagini sunt create de oameni şi aparţin, deci, psihologiei.»

                                                                                                                        C.G. Jung

Cuprins

Prima parte. Religia occidentală

I Psihologie şi religie

Prefaţă

    1 Autonomia inconştientului

    2 Dogmă şi simboluri naturale

    3 Istoria şi psihologia unui simbol natural

II Încercare de interpretare psihologică a dogmei Trinităţii

Observaţie preliminară

    1 Paralele precreştine la ideea de Trinitate

A. Babilon

B. Egipt

C. Grecia

    2 Tată, Fiu şi Duh

    3 Simbolurile

A. Symbolum Apostolicum

B. Simbolul lui Grigorie Taumaturgul

C. Simbolul nicean

D. Simbolul niceeano-constantinopolitan, athanasian şi lateranian

    4 Cele trei Persoane din perspectivă psihologică

A. Ipoteza arhetipului

B. Christos ca arhetip

C. Duhul Sfânt

    5 Problema celui de-al patrulea

A. Ideea unei tetrade

B. Psihologia cuaternităţii

C. Generalităţi despre simbolism

    6 Consideraţii finale

III Simbolul transsubstanţierii în liturghie

    1 Introducere

    2 Diferitele părţi ale ritualului transsubstanţierii

A. Oblatio panis

B. Pregătirea potirului

C. Ridicarea potirului pentru jertfă

D. Tămâierea ofrandei şi a altarului

E. Epicleza

F. Consacrarea

G. Marea elevaţie

H. Postconsecratio

I. Sfârşitul canonului

K. Embolismus şi fractio

L. Consignatio

M. Commixtio

N. Rezumat

    3 Paralele la misterul transsubstanţierii

A. Teoqualo aztec

B. Viziunea lui Zosimos

    4 Despre psihologia liturghiei

A. Generalităţi despre jertfa liturgică

B. Despre semnificaţia psihologică a jertfei

a. Ofrandele

b. Jertfa

c. Jertfitorul

d. Arhetipul jertfei

C. Liturghia şi procesul de individuaţie

IV Cuvânt introductiv la Victor White, Dumnezeu şi inconştientul

V Prefaţă la Zwi Werblowski, Lucifer şi Prometeu

VI Fratele Klaus

VII Despre relaţia dintre psihoterapia şi asistenţa spirituală

VIII Psihanaliza şi asistenţă spirituală

IX Răspuns lui Iov

Lectori Benevolo

Răspuns lui Iov

Partea a doua. Religia orientală

X Comentariu psihologic la Cartea tibetană a Marii Eliberări

    1 Deosebirea dintre gândirea orientală şi cea occidentală

    2 Comentarii la text

XI Comentariu psihologic la Bardo Thödol (Cartea tibetană a morţilor)

XII Yoga şi Occidentul

XIII Cuvânt introductiv la Deisetz Teitaro Suzuki, Marea eliberare

XIV Despre psihologia meditaţiei orientale

XV Despre sfântul indian. Introducere la Heinrich Zimmer, Drumul spre Sine

XVI Prefaţă la I Ching

Bibliografie

Indice

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 12: Psihologie si alchimie
Titlul original: Psychologie und Alchemie. Traumsymbole des Individuationsprozesses Die Erlosungsvorstellungen in der Alchemie
Traducerea Viorica Nișcov
ISBN 978-606-719-466-1

Anul aparitiei 2016

Format 140 x 205
Nr pagini : 606
Pretul la data postarii: 55,25 lei la Editura, 52 lei la elefant, 64,99 lei la libris

Descrierea editurii

        Mulţi alchimişti erau convinşi că aveau de-a face numai cu elemente chimice. Dar au existat mereu alţii care au considerat că în munca de laborator era vorba de simbol şi de efectul lui psihic. Aceştia din urmă erau atât de conştienţi de acest fapt, încât îi înfierau pe făcătorii naivi de aur, declarându-i mincinoşi, înşelători şi rătăciţi. Lucrul cu materia era văzut mai degrabă ca o reproducere a unui proces psihic, care putea fi proiectat în chimia necunoscută a materiei cu atât mai uşor cu cât el era un fenomen inconştient. Problematica ce se exprimă în simbolismul alchimic privește procesul de devenire a personalităţii, procesul de individuaţie.

                                                                                     - C.G. Jung

        În vreme ce în Biserică diferenţierea crescândă între rit şi dogmă îndepărta conştiinţa de rădăcinile ei naturale înfipte în inconştient, alchimia şi astrologia încercau să împiedice ca puntea care duce spre sufletul inconştient să se năruie. Astfel, alchimia a oferit mereu ocazii pentru a proiecta acele arhetipuri care nu puteau fi integrate fără fricţiuni în demersul creştin.

                                                                                     - C.G. Jung

        L-am întâlnit prima oară pe Jung în 1950 la Ascona. Aveam impresia că ascult un înţelept chinez sau un ţăran bătrân din Europa orientală, înrădăcinat încă în Pământul-Mamă şi totuşi atât de aproape de Cer. (...) Interesul pentru alchimie, iată printre altele, un punct comun. Pentru Jung, alchimia este un model al „individuației". Pentru mine, alchimistul înlocuieşte natura şi timpul ca să obţină piatra filosofală şi aurul — echivalente ale nemuririi.

                                                                                     - Mircea Eliade, "Încercarea labirintului"

Cuprins

Prefața editorilor 9

Prefață 11

Prefață la cea de‑a doua ediţie 13

I. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI RELIGIOASE A ALCHIMIEI 15

II. SIMBOLURI ONIRICE ALE PROCESULUI DE INDIVIDUAŢIE 55

1. Introducere 57

    A. Materialul 57

    B. Metoda 59

2. Visele iniţiale 64

3. Simbolismul mandalei 114

    A. Despre mandală 114

    B. Mandalele în vise 123

    C. Viziunea ceasului cosmic 231

    D. Despre simbolurile Sinelui 244

III. REPREZENTĂRI ALE SALVĂRII ÎN ALCHIMIE 255

1. Principalele concepte alchimice 257

    A. Introducere 257

    B. Fazele procesului alchimic 259

    C. Reprezentări ale scopului și simbolurile lor 262

2. Natura psihică a operei alchimice 274

    A. Proiecţia conţinuturilor psihice 274

    B. Atitudinea spirituală faţă de opus 288

    C. Meditaţie și imaginaţie 309

    D. Suflet și corp 316

3. Opera 323

    A. Metoda 323

    B. Spiritul în materie 329

    C. Opera de mântuire 341

4. Materia prima 354

    A. Denumirile materiei 354

    B. Increatum 358

    C. Ubicuitate și perfecțiune 361

    D. Regele și fiul regelui 365

    E. Mitul eroului 371

    F. Comoara ascunsă 378

5. Paralela Lapis–Christos 384

    A. Reînnoirea vieţii 384

    B. Mărturii privind interpretarea religioasă a pietrei 396

a) Raymundus Lullius 396

b) Tractatus aureus 398

c) Zosimos și doctrina Anthropos‑ului 400

d) Petrus Bonus 415

e) Aurora consurgens și învăţătura despre Sapientia 418

f) Melchior Cibinensis și parafraza alchimică a liturghiei 442

g) Georgius Riplaeus 455

h) Epigonii  470

6. Simbolismul alchimic în cadrul istoriei religiilor 481

    A. Inconștientul ca matrice a simbolurilor 481

    B. Motivul unicornului ca paradigmă 484

a) Motivul unicornului în alchimie 484

b) Unicornul în alegoria ecleziastică 488

c) Unicornul în gnosticism 500

d) Scarabeul unicornut 503

e) Unicornul în Vede 505

f) Unicornul în Persia 508

g) Unicornul în tradiţia iudaică 513

h) Unicornul în China 518

i) Pocalul din corn de unicorn 521

Epilog 529

Anexe

Indice de ilustraţii 541

Bibliografie 558

Indice de nume 584

Indice de titluri 590

Indice tematic 594

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 13: Studii despre reprezentarile alchimice
Titlul original: Gesammelte Werke 13. Studien uber alchemistiche Vorstellungen
Traducerea Daniela Ștefănescu
ISBN 978-606-400-289-1

Anul aparitiei 2017

Format 140 x 205
Nr pagini : 480
Pretul la data postarii: 50,15 lei la Editura, 42,92 lei la elefant, 59 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Studiile din acest volum constituie nu doar o sinteză a perspectivei jungiene asupra alchimiei, dar și o binevenită pregă‑ tire pentru cercetările aprofundate întreprinse de către Jung în Mysterium Coniunctionis, Psihologie și alchimie și Aion. Plecând de la reprezentanți faimoși ai alchimiei („Paracelsus ca fenomen spiritual"; „Viziunile lui Zosimos"), de la simboluri specifice („Spiritul Mercur", „Arborele filosofic"), dar și de la principiile alchimiei chineze („Comentariu la Secretul Florii de Aur"), Jung vede în limbajul și simbolistica alchimice locul unor proiecții a arhetipurilor din inconștientul colectiv. Din această perspectivă, gesturile „filosofilor" oculți, de decantare și transformare a materiei, nu mai pot fi înțelese doar ca niște experimente cu rezultate îndoielnice (cum ar fi producerea aurului), ci mai curând ca niște procese de perfecționare interioară, de individuare. La fel de bogată în simboluri ca religia, mitologia sau visul, alchimia, „atât de sterilă pentru chimist, este pentru noi – spune Jung – o ade‑ vărată mină de aur, bogată în materiale care conturează o imagine edificatoare a structurii inconștientului".

        „Natura nu este numai materie; ea este și spirit. Este marele merit al lui Paracelsus că a accentuat «lumina naturii», spiritul natural a cărui acțiune stranie și importantă o putem observa în manifestările inconștientului. Inconștientul nu se limitează doar la procesele instinctelor și reflexelor, ci merge și dincolo de conștiință, anticipând, în simbolurile sale, procese viitoare ale conștiinței. De aceea el este la fel de mult și un supraconștient." 

                                                                                                                                    - C.G. Jung

Cuprins

Prefaţa editorilor 9

I. COMENTARIU LA „SECRETUL FLORII DE AUR"

Cuvânt‑înainte la ediția a doua 13

1. INTRODUCERE 17

A. DE CE ÎI VINE GREU EUROPEANULUI SĂ ÎNŢELEAGĂ ORIENTUL 17

B. PSIHOLOGIA MODERNĂ DESCHIDE O POSIBILITATE DE ÎNŢELEGERE 22

2. CONCEPTELE DE BAZĂ 30

A. TAO 30

B. MIȘCAREA CIRCULARĂ ȘI CENTRUL 32

3. ASPECTELE DRUMULUI 40

A. DIZOLVAREA CONȘTIINŢEI 40

B. ANIMUS ȘI ANIMA 50

4. DESPRINDEREA CONȘTIINŢEI DE OBIECT 55

5. DESĂVÂRȘIREA 60

6. CUVÂNT DE ÎNCHEIERE 67

II. VIZIUNILE LUI ZOSIMOS

1. TEXTELE 71

2. COMENTARIUL 79

A. GENERALITĂŢI DESPRE INTERPRETARE 79

B. ACTUL DE JERTFIRE 83

C. PERSONIFICĂRILE 108

D. SIMBOLISTICA PIETREI 112

E. SIMBOLISTICA APEI 121

F. ORIGINEA VIZIUNII 125

III. PARACELSUS CA FENOMEN SPIRITUAL

Prefaţă la „Paracelsica 133

1. CELE DOUĂ SURSE ALE ȘTIINŢEI: LUMINA NATURII ȘI LUMINA REVELAŢIEI 135

A. MAGIE 141

B. ALCHIMIE 148

C. ÎNVĂŢĂTURA ARCANĂ 150

D. OMUL PRIMORDIAL 155

2. DE VITA LONGA: O PREZENTARE A TEORIEI SECRETE 159

A. ILIASTRUL 161

B. AQUASTRUL 165

C. ARES 169

D. MELUZINA 172

E. FILIUS REGIUS CA SUBSTANŢĂ ARCANĂ (MICHAEL MAIER) 174

F. PRODUCEREA UNULUI SAU A CENTRULUI PRIN DISTILARE 178

G. CONJUNCŢIA ÎN PRIMĂVARĂ 183

3. MISTERUL NATURAL AL TRANSFORMĂRII 188

A. LUMINA ÎNTUNERICULUI 192

B. UNIREA CELOR DOUĂ NATURI ALE OMULUI 195

C. CUATERNITATEA LUI HOMO MAXIMUS 200

D. APROPIEREA DE INCONȘTIENT 204

4. COMENTARIU LA GERARDUS DORNEUS 206

A. MELUZINA ȘI PROCESUL DE INDIVIDUAŢIE 209

B. HIEROS GAMOS‑UL OMULUI ETERN 214

C. SPIRIT ȘI NATURĂ 217

D. SACRAMENTUL BISERICESC ȘI OPUS‑UL ALCHIMIC 220

Cuvânt de încheiere 223

IV. SPIRITUL MERCUR

PARTEA I 227

     A. BASMUL DESPRE SPIRITUL DIN STICLĂ 227

     B. EXPLICAŢII REFERITOARE LA PĂDURE ȘI COPAC 228

     C. SPIRITUL DIN STICLĂ 230

     D. RELAŢIA SPIRITULUI CU COPACUL 233

     E. PROBLEMA ELIBERĂRII LUI MERCUR 236

PARTEA A II‑A 238

     A. OBSERVAŢII PRELIMINARE 238

     B. MERCURUL CA ARGINT VIU, RESPECTIV APĂ 241

     C. MERCUR CA FOC 242

     D. MERCUR CA SPIRIT ȘI SUFLET 245

a. MERCUR CA SPIRIT AL AERULUI 246

b. MERCUR CA SUFLET 247

c. MERCUR CA SPIRIT ÎN SENSUL NECORPORAL, METAFIZIC 249

     E. MERCUR CA NATURĂ DUBLĂ 251

     F. MERCUR CA UNITATE ȘI TRINITATE 255

     G. RELAŢIILE LUI MERCUR CU ASTROLOGIA ȘI CU DOCTRINA ALHONŢILOR 259

     H. MERCUR ȘI ZEUL HERMES 264

     I. SPIRITUL MERCUR CA SUBSTANŢA ARCANĂ 268

     K. REZUMAT 270

V. ARBORELE FILOSOFIC

1. REPREZENTĂRI INDIVIDUALE ALE SIMBOLULUI ARBORELUI 289

2. CONTRIBUŢII LA ISTORIA ȘI INTERPRETAREA SIMBOLULUI ARBORELUI 310

     A. ARBORELE CA IMAGINE ARHETIPALĂ 310

     B. ARBORELE ÎN TRATATUL LUI IODOCUS GREVERUS 312

     C. TETRASOMIA 316

     D. DESPRE IMAGINEA TOTALITĂŢII ÎN ALCHIMIE 323

     E. DESPRE NATURA ȘI GENEZA ARBORELUI ALCHIMIC 325

     F. INTERPRETAREA ARBORELUI LA GERARDUS DORNEUS 330

     G. SÂNGELE DE CULOAREA TRANDAFIRULUI ȘI TRANDAFIRUL 333

     H. STAREA SPIRITUALĂ A ALCHIMISTULUI 338

     I. DIFERITE ASPECTE ALE ARBORELUI 345

     K. LOCUL ÎN CARE CREȘTE ARBORELE ȘI ORIGINEA ARBORELUI 351

     L. ARBORELE INVERSAT 355

     M. PASĂRE ȘI ȘARPE 360

     N. NUMEN‑UL FEMININ AL ARBORELUI 363

     O. ARBORELE CA PIATRĂ 365

     P. PERICULOZITATEA ARTEI 368

     Q. ÎNŢELEGEREA CA MIJLOC DE APĂRARE 374

     R. MOTIVUL TORTURII 376

     S. RELAŢIA DINTRE TORTURĂ ȘI PROBLEMA CONJUNCŢIEI 381

     T. ARBORELE CA OM 387

     U. INTERPRETAREA ȘI INTEGRAREA INCONȘTIENTULUI 392

ANEXE

Explicarea imaginilor (Registrul ilustraţiilor) 403

Bibliografie 405

Indice de nume proprii 432

Indice tematic 442

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 14/1: Mysterium Coniunctionis. 

Separarea şi compunerea contrariilor psihice în alchimie
Titlul original: Gesammelte Werke Band 14/1, Mysterium Coniunctionis: Untersuchungen über die Trennung und Zusammensetzung der seelichen Gegensätze in der Alchimie

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995

Traducerea Dana Verescu
ISBN 973-707-043-7

Anul aparitiei 2005

Format 140 x 205
Nr pagini : 336
Pretul la data postarii: 38,25 lei la Editura,  36 lei la librarie.net, 45 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        „Prima parte a acestei lucrări este dedicată temei contrariilor şi a unificării lor, a doua parte prezentării şi comentării unui text alchimic care, editat evident de un cleric, aparţine probabil secolului al XIII-lea şi revelează într-un mod foarte specific o stare de spirit în care creştinismul şi alchimia se întrepătrund. El încearcă, cu ajutorul Cântării Cântărilor, să contopească ideile aparent heterogene de provenienţă creştină şi filosofică în forma unei avalanşe imnice. Acesta este textul aşa-numitei Aurora consurgens I (sau Aurea hora) care i-a fost atribuită dintotdeauna lui Thomas din Aquino."

                                                                                                                   C.G. Jung

*

        „Astăzi apar o mulţime de tendinţe care ar dori să elimine inconştientul încă nerecunoscut general, prin explicarea ipotezei acestuia ca prejudiciu personal al acelora care se servesc de această ipoteză. În mod ciudat, aici nu se iau în consideraţie dovezile prezentate din cauza prejudecăţii cunoscute că psihologia nu ar fi nimic altceva decât o părere subiectivă preconcepută. Trebuie să recunoaştem că în nici un alt domeniu nu există un pericol atât de mare ca cercetătorul să cadă victimă presupoziţiilor sale subiective. Cu siguranţă el trebuie să rămână conştient în mare măsură de ecuaţia sa personală. Oricât de tânără ar fi psihologia proceselor psihice inconştiente, ea a ajuns totuşi la constatarea anumitor fapte care se bucură din ce în ce mai mult de recunoaşterea generală. Printre acestea se numără structura antagonică a psihicului pe care o are în comun cu toate procesele naturale. Cele din urmă sunt fenomene energetice care reies mereu dintr-o stare mai puţin probabilă de tensiune a contrariilor. Această formulare are chiar o semnificaţie specială pentru psihologie, căci conştiinţa ezită de regulă să vadă sau să recunoască antagonismul propriului său fundal, deşi tocmai de acolo îşi trage energia."

                                                                                                                   C.G. Jung

*

        „Cercetarea simbolisticii alchimice, ca şi preocuparea cu mitologia nu sunt mai îndepărtate de viaţă decât este anatomia comparată de anatomia omului viu. Dimpotrivă, alchimia ne serveşte drept o adevărată vistierie a simbolisticii a cărei cunoaştere este extrem de utilă pentru înţelegerea proceselor nevrotice şi psihotice. Invers, psihologia inconştientului poate fi folosită în acel domeniu ale istoriei spiritului în care este vorba de simbolistică. Tocmai aici apar întrebări a căror apropiere de viaţă şi intensitate vitală le depăşesc pe cele ale posibilităţii de utilizare terapeutică. Aici trebuie depăşite încă multe prejudecăţi."

                                                                                                                   C. G. Jung

Cuprins

Cuvânt înainte 7

I Componentele coniunctio 15

    1. Contrariile 15

    2. Cuaternio 19

    3. Orfana şi văduva 32

    4. Alchimie şi maniheism 58

II Paradoxurile 64

    1. Substanţa arcană şi punctul 64

    2. Scintilla 73

    3. Enigma bolognese 80

III Personificările contrariilor 124

    1. Introducere 124

    2. Sol 128

    3. Sulful 150

    4. Luna 172

A. Semnificaţia lunii 172

B. Câinele 194

C. Allegoria alchymica 212

D. Natura selenară 226

    5. Sal 239

A. Sarea ca substanţă arcană 239

B. Amăreala 249

C. Marea roşie 257

D. Al patrulea din trei 269

E. Urcare şi coborâre 278

F. Călătoria prin casele planetelor 288

G. Regenerarea în apa mării 301

H. Interpretarea şi semnificaţia sării 307

Opere complete 14/2: Mysterium Coniunctionis. 

Cercetări asupra separării şi unirii contrastelor sufleteşti în alchimie
Titlul original: Gesammelte Werke, Band 14/II. Mysterium Coniunctionis. Untersuchungen über die Trennung und Zusammensetzung der seelischen Gegensätze in der Alchemie

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995, îngrijită de Lilly Jung-Merker şi dr. phil. Elisabeth Rüf.

Traducerea Daniela Ştefănescu
ISBN 973-707-079-8

Anul aparitiei 2006

Format 140 x 205
Nr pagini : 432
Pretul la data postarii: 41,65 lei la Editura, 39,20 lei la elefant, 49 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Cel care are chiar şi numai cunoştinţe sumare de literatură alchimică ştie că pe adepţi îi interesa o unire finală a substanţelor — oricum ar fi numit-o pe aceasta. Prin această legătură ei sperau să atingă ţelul operei, şi anume producerea aurului sau a unui echivalent simbolic. Conjuncţia este fără îndoială imaginea primordială a ceea ce numim astăzi legătură chimică.

[…]

        Spre deosebire de idealul alchimiei care consta în fabricarea unei substanţe secrete, unui om, unei anima mundi sau unui Deus «terrenus» şi despre care s-a sperat că va fi un salvator din toate necazurile omeneşti, interpretarea psihologică (pregătită de alchimişti) duce la ideea totalităţii omeneşti. Această idee are mai întâi o importanţă terapeutică, ea tinzând să cuprindă noţional acea stare psihică ce rezultă din depăşirea unei disocieri, şi anume a distanţei dintre conştiinţă şi inconştient. Compensarea alchimică corespunde integrării inconştientului în conştiinţă, proces prin care ambele sunt modificate. Conştiinţa cunoaşte o lărgire în special prin împingerea mai departe a orizontului ei, ceea ce înseamnă întâi o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei psihice de ansamblu, tulburarea conştiinţei fiind înlăturată prin contrapoziţia inconştientului. În schimb, pentru că tot ce-i bun trebuie plătit scump, conflictul mai înainte inconştient este conştientizat şi astfel conştiinţa este împovărată cu o grea ipotecă, fiindcă acum soluţionarea conflictului este aşteptată de la ea. Pentru îndeplinirea acestei sarcini ea pare să fie înzestrată şi pregătită însă la fel de prost ca şi aceea a alchimistului medieval.

[…]

        Ideea conjuncţiei constituie un alt exemplu pentru dezvoltarea treptată a unei idei de-a lungul mileniilor. Istoria sa decurge în două curente care sunt în mare parte independente unul de celălalt, unul aparţinând teologiei, celălalt alchimiei. În timp ce cea din urmă s-a stins de vreo două sute de ani încoace, în afara unor rămăşiţe minore, cea dintâi a cunoscut o nouă înflorire în dogma lui assumptio, de unde se poate vedea că fluxul dezvoltării nu s-a oprit încă nicidecum.

                                                                                                                    C.G. Jung

Cuprins

IV REX ŞI REGINA 7

    1. Introducere 7

    2. Aur şi spirit 12

    3. Transformarea regească 16

    4. Însănătoşirea regelui (Cantilena Riplaei) 27

    5. Latura întunecată a regelui 96

    6. Regele ca anthropos 113

    7. Legătura dintre simbolul regelui şi conştiinţă 127

    8. Problematica religioasă a regenerării regelui 140

    9. Regina 153

V ADAM ŞI EVA 160

    1. Adam ca substanţă arcană 160

    2. Statuia 171

    3. Adam ca prim adept 180

    4. Caracterul contradictoriu al lui Adam 191

    5. „Vechiul Adam" 201

    6. Adam ca totalitate 204

    7. Transformarea 213

    8. Rotundul, capul şi creierul 228

VI CONJUNCŢIA 258

    1. Concepţia alchimică a unirii contrariilor 258

    2. Trepte ale conjuncţiei 273

    3. Producerea chintesenţei 283

    4. Sensul procedurii alchimice 289

    5. Interpretarea psihologică a procedurii 295

    6. Cunoaşterea de sine 306

    7. Monocolus 317

    8. Conţinutul şi sensul primelor două etape ale conjuncţiei 339

    9. Treapta a treia a conjuncţiei: unus mundus 358

    10. Sinele şi îngrădirea gnoseologică 369

Cuvant de incheiere 381

Bibliografie 385

A. Culegeri de tratate alchimice ale unor autori diferiti 385

B. Bibliografie generala 392

Opere complete 14/3: Mysterium Coniunctionis. 

Cercetări asupra separării şi unirii contrastelor sufleteşti în alchimie. 

Volum suplimentar. Aurora consurgens
Titlul original: Gesammelte Werke, Band 14/III. Mysterium Coniunctionis: Untersuchungen über die Trennung und Zusammensetzung der seelischen Gegensätze in der Alchemie

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995

Traducerea Dana Verescu
ISBN 973-707-095-X

Anul aparitiei 2006

Format 140 x 205
Nr pagini : 480
Pretul la data postarii: 46,75 lei la Editura, 44 lei la elefant, 55 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Printre acele texte care sunt semnificative aproape exclusiv din punct de vedere psihologic se numără tratatul nostru, Aurora consurgens, care reprezintă un unicat chiar şi în cadrul literaturii alchimice contemporane, din punct de vedere al conţinutului şi al stilului. JUNG a descoperit primul semnificaţia acestui tratat şi l-a prezentat pe scurt în Psihologie şi alchimie. În timp ce alte texte citau până acum doar pe-alocuri pasaje convenţionale ale Sfintei Scripturi, acest tratat este compus aproape în întregime din citate din Biblie, la al căror sens «alchimic» se face aluzie prin citate alchimice clasice întreţesute, astfel încât trebuie să presupunem că autorul, prin «alchimia sa», orice ar fi înţeles el prin acest termen, a încercat să descrie sau să prezinte o trăire religioasă sau — în formulare psihologică — o experienţă nemijlocită a inconştientului. Faptul că scrierea ar fi «blasfemiatoare» este o judecată a secolelor «iluministe» ulterioare — însă mie mi se pare neîndoielnic că autorul a vrut să exprime cu seriozitate şi foarte pătruns un «mysterium ineffabile».

«Profesorul C.G. JUNG a descoperit tratatul alchimic Aurora consurgens şi l-a adus din nou la lumină. Am primit de la el însărcinarea de a mă ocupa de ediţia prezentă şi mi-a pus la dispoziţie în acest sens fotocopiile manuscriselor şi în plus tot materialul său cuprinzător, aproape inaccesibil în biblioteci, despre alchimie. Pentru aceste lucruri şi pentru ajutorul şi stimularea în muncă doresc să-mi exprim în acest loc mulţumirile cele mai cordiale. În ceea ce priveşte ipoteza că textul ar reda ultimele cuvinte ale Sfântului TOMA D’AQUINO, trebuie să subliniez că m-am ocupat în primul rând de ordonarea alchimică şi psihologică a textului şi sunt conştientă că într-o asemenea întreprindere de hagiografie îmi lipsesc cunoştinţele mai temeinice — dar din păcate textul însuşi constrânge la acest procedeu transversal, datorită facultăţilor separate. De aceea nici în capitolul meu de încheiere nu este vorba de nimic altceva decât de expunerea unei ipoteze pe care o prezint cu speranţa că alte rezultate ale cercetărilor vor ajuta la clarificarea problemei.»

                                                                                            Dr. M. – L. von Franz

Cuprins

Cuvânt înainte 7

I Ordonarea textului 8

1. Introducere 8

2. Transmiterea 10

3. Sursele 11

4. Problema datării 29

5. Manuscrisele 32

6. Alcătuirea textului 35

II Aurora Consurgens 37

Explicarea semnelor 38

Textul (latină şi română) 39

I. Începutul tratatului sfântului Toma din Aquino. „Zorii zilei" (Aurora), aşa cum se numeşte cartea în artă, un fel de „oră aurie" (Aurea hora) 41

II. Ce este înţelepciunea 49

III. Despre cei care nu cunosc şi neagă această ştiinţă 51

IV. Despre numele şi titlul acestei cărţi 55

V. Despre impulsionarea ignoranţilor 57

VI. Prima parabolă despre pămăntul negru, în care cele şapte planete şi-au prins rădăcinile 59

VII. A doua parabolă despre potop şi moartea pe care a adus-o şi a şi alungat-o femeia 67

VIII. A treia parabolă despre poarta de bronz şi zăvorul de fier al captivităţii babiloniene 71

IX. A patra parabolă despre credinţa filosofică, ce se bazează pe numărul trei 77

X. A cincea parabolă despre casa comorilor pe care înţelepciunea şi-a construit-o pe stâncă 95

XI. A şasea parabolă despre cer şi lume şi ordonarea elementelor 113

XII. A şaptea parabolă despre discuţia celui care iubeşte cu iubita sa 125

III Comentariu 140

   Generalităţi 140

   Comentariu la Capitolul I  141

   Comentariu la Capitolul II 191

   Comentariu la Capitolul III  197

   Comentariu la Capitolul IV 200

   Comentariu la Capitolul V 206

   Comentariu la prima parabolă (Capitolul VI) 215

   Comentariu la a doua parabolă (Capitolul 7) 247

   Comentariu la a treia parabolă (Capitolul VIII) 266

   Comentariu la a patra parabolă (Capitolul IX) 285

   Comentariu la a cincea parabolă (Capitolul X) 328

   Comentariu la a şasea parabolă (Capitolul XI) 355

   Comentariu la a şaptea parabolă (Capitolul XII) 381

IV Este Toma d’Aquino autorul Aurorei Consurgens? 433

Completări la aparat 465

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 15: Despre fenomenul spiritului in arta si stiinta
Titlul original: Gesammelte Werke, band 15: Über das Phänomen des Geistes in Kunst und Wissenschaft, Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995
Traducerea Gabriela Danţiş
ISBN 978-973-707-058-6

Anul aparitiei 2007

Format 140 x 205
Nr pagini : 176
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Pdf pe scribd

Descrierea editurii: 

        «…numai acea parte a artei care există în procesul plăsmuirii artistice poate constitui obiectul psihologiei, nu însă şi aceea care reprezintă esenţa intrinsecă a artei. Această a doua parte, ca şi întrebarea ce reprezintă arta în sine, nu poate constitui niciodată obiectul unui mod de examinare psihologic, ci numai estetico-artistic.»

                                                                                                        C.G. Jung

        Acesta este secretul efectului artei. Procesul creator, atât cât suntem în stare să-l urmărim, constă în stimularea inconştientă a arhetipului şi în dezvoltarea şi amplificarea lui până la opera desăvârşită. Plăsmuirea imaginii primordiale este oarecum o transpunere în limbajul prezentului, prin care i s-a permis oricui să regăsească accesul la sursele cele mai profunde ale vieţii, care altfel i-ar fi fost zăgăzuite. În aceasta constă importanţa socială a artei: ea lucrează continuu la educarea spiritului epocii, căci ea aduce acele aspecte care îi lipseau cel mai mult acestuia. Din insatisfacţia prezentului năzuinţa artistului se retrage, până când ea atinge acea imagine primordială în inconştient aptă să compenseze în modul cel mai eficient insuficienţa şi unilateralitatea spiritului epocii. Această imagine o prinde ea şi, în timp ce o ridică din cea mai adâncă neconştienţă şi o apropie de conştiinţă, se modifică şi forma ei, până când poate fi preluată de oamenii prezentului după capacitatea lor de înţelegere.

                                                                                                        C.G. Jung

        «Opera de artă nu înseamnă doar obârşie şi derivare, ci reprezintă o nouă plăsmuire creatoare tocmai a acelor condiţii din care o psihologie cauzalistă ar vrea s-o deducă în mod valabil. Planta nu este doar un simplu produs al solului, ci un proces în sine calm, viu, creator, a cărui natură nu are nimic de-a face cu structura solului.»

                                                                                                        C.G. Jung

Cuprins

I Paracelsus 7

II Paracelsus ca medic 17

III Sigmund Freud ca fenomen de istorie a culturii 38

IV Sigmund Freud 47

V Întru memoria lui Richard Wilhelm 56

VI Despre legãturile psihologiei analitice cu opera literarã 67

VII Psihologie si literaturã 88

Cuvânt înainte 88

Introducere 90

1. Opera 92

2. Scriitorul 105

VIII Ulise. Un monolog 112

Observatie preliminarã a autorului 112

Anexã 138

IX Picasso 142

Anexe

Bibliografie 151

Indice de nume 157

Indice de termeni 160

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 16: Practica psihoterapiei
Titlul original: Praxis der Psychotherapie: Beitraege zum Problem der Psychotherapie und zur Psychologie der Übertragung. Gesammelte Werke vol. 16
Traducerea Daniela Ștefănescu
ISBN 978-973-707-718-9

Anul aparitiei 2013

Format 140 x 205
Nr pagini : 352
Pretul la data postarii: 50,15 lei la Editura, 42,71 lei la elefant, 53 lei la psihoshop

Descrierea editurii

        Pentru rezultatul tratamentului sufletesc, personalitatea terapeutului (ca şi cea a pacientului) este deseori infinit mai importantă decât ceea ce spune sau crede terapeutul, cu toate că cele din urmă pot fi un factor perturbator sau tămăduitor ce nu trebuie subapreciat. Întâlnirea a două personalităţi este ca amestecul a două corpuri chimice diferite: dacă se formează o legătură, amândouă sunt modificate. Aşa cum ne putem aştepta în oricare tratament sufletesc real, terapeutul are o influenţă asupra pacientului. Această influenţă se poate produce însă numai dacă şi el este afectat de către pacient. A avea influenţă este sinonim cu a fi afectat. Nu i foloseşte deloc terapeutului să se ascundă de influenţa pacientului şi să se înconjoare de norul de pâclă al autorităţii patern profesionale. Astfel îşi împiedică doar folosirea unui organ de cunoaştere esenţial. […] Unul dintre fenomenele cele mai cunoscute de acest tip este contratransferul produs de transfer.

        Nevrozele sunt considerate încă - foarte pe nedrept - nişte boli uşoare, în esenţă pentru că nu sunt de natură palpabilă, fizică. Doar nu «se moare» de nevroză… de parcă la o boală somatică ar exista permanent riscul unui sfârşit letal! Se uită însă cu desăvârşire că nevrozele - spre deosebire de bolile somatice - sunt câteodată deosebit de vătămătoare din cauza consecinţelor lor psihice şi sociale, deseori mai rele decât psihozele care duc ca atare de cele mai multe ori la izolarea socială a bolnavului, care este astfel făcut inofensiv. Un genunchi anchilozat, un picior amputat, o tuberculoză îndelun gată sunt preferabile în orice privinţă nevrozelor grave.

Cuprins

I. Cuvântul înainte al autorului 7

Partea întâi. Probleme generale ale psihoterapiei

II. Principii ale psihoterapiei practice 11

III. Ce este psihoterapia? 32

IV. Câteva aspecte ale psihoterapiei moderne 41

V. Ţelurile psihoterapiei 49

VI. Problemele psihoterapiei moderne 68

VII. Psihoterapia şi concepţia despre lume şi viaţă 93

VIII. Medicină şi psihoterapie 102

IX. Psihoterapia în prezent 112

X. Probleme fundamentale ale psihoterapiei 130

Partea a doua. Probleme speciale ale psihoterapiei

XI. Valoarea terapeutică a abreacţiei 149

XII. A plicabilitatea practică a analizei viselor 160

XIII. Psihologia transferului 185

Preambul 186

Introducere 190

Succesiunea de imagini din Rosarium philosophorum ca bază pentru reprezentarea fenomenelor transferului 228

1. Fântâna lui Mercur 228

2. Regele şi regina 236

3. Adevărul gol-goluţ 264

4. Cufundarea în baie 269

5. Coniunctio 276

6. Moartea 287

7. Înălţarea sufletului 297

8. Purificarea 303

9. Reîntoarcerea sufletului 313

10. Noua naştere 338

Cuvânt de încheiere 357

Bibliografie 361

Indice de nume 375

Indice tematic 381

                                         ------------------------------------------------------------------

Opere complete 17: Dezvoltarea personalitatii
Titlul original: Gesammelte Werke Band 17, Über die Entwicklung der Persönlichkeit

Publicată de: Walter-Verlag, Solothurn şi Düsseldorf, 1995

Traducerea Viorica Nişcov
ISBN 973-707-062-3

Anul aparitiei 2006

Format 140 x 205
Nr pagini : 248
Pretul la data postarii: 41,65 lei la Editura, 35,65 lei la elefant, 49 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii

        Pentru cititorul celor şase volume ale seriei de Opere Complete ale lui Jung publicate deja de Editura Trei, prezentul volum, cel de-al XVII-lea, poate părea surprinzător. În timp ce volumele anterioare aveau un caracter marcat teoretic — principalele contribuţii psihanalitice şi psihologice ale lui Jung, respectiv teoria arhetipurilor şi teoria tipurilor psihologice, sunt conţinute în primul şi cel de-al şaselea volum —, Dezvoltarea personalităţii are un pronunţat caracter practic. Domeniul ales este cel al dezvoltării personale prin educaţie. Ca expresie a preocupării sale, Jung participă la mai multe congrese internaţionale pentru educaţie, unde îşi expune ideile legate de importanţa psihologiei analitice pentru dezvoltarea personală.

        În contextul mai larg al mişcării psihanalitice, interesul descoperitorului inconştientului colectiv pentru problemele pedagogiei nu constituie o excepţie. Dimpotrivă, constatând că rădăcinile nevrozei adultului se află în disfuncţiile relaţionărilor (educative) intrafamiliale din copilărie, psihanaliştii perioadei începuturilor au considerat pe bună dreptate că profilaxia printr-o educaţie modificată în sens permisiv este preferabilă terapiei corective ulterioare. La Jung, perspectiva este mai generală, mai puţin specializată. - Vasile Dem Zamfirescu

Cuprins

I Despre conflictele sufletului infantil 7

     Prefaţă la ediţia a doua 9

     Prefaţă la ediţia a treia 12

     Prefaţă la ediţia a patra 14

     Addenda 40

II Introducere la Frances G. Wickes

     Analiza sufletului infantil  43

III Importanţa psihologiei analitice pentru educaţie 53

IV Psihologia analitică şi educaţia 71

     Prefaţă la ediţia a treia 73

V Copilul dotat 147

VI Importanţa inconştientului pentru educaţia individuală 161

VII Privitor la devenirea personalităţii 181

VIII Căsnicia ca relaţie psihologică 205

ANEXE 221

Bibliografie 223

Indice de nume 229

Indice de termeni 231

------------------------------------------------------------------

Opere complete 18/1: Viata simbolica
Titlul original: Das Symbolische Leben Gesammelte Werke vol. 18/1
Traducerea Adela Motoc
ISBN 978-973-707-820-9

Anul aparitiei 2014

Format 140 x 205
Nr pagini : 520
Pretul la data postarii: 50,15 lei la Editura, 47,20 lei la elefant, 59 lei la libris

Descrierea editurii

        Prezentul volum reflectă, printr-o serie de texte concise, întregul parcurs intelectual al lui Jung, începând cu inedita prelegere «Sigmund Freud – despre vis», susţinută în 1901 de tânărul medic de douăzeci şi şase de ani, şi încheind cu studiul de maturitate «Simboluri şi interpretarea viselor», redactat în 1961 cu puţin înainte de moartea sa.

        De asemenea, sunt incluse două serii de prelegeri londoneze susţinute de Jung în anii 1930, aceste prezentări sintetice ale psihologiei analitice fiind completate cu transcrierile discuţiilor animate dintre publicul englez (medici, preoţi etc.) şi psihiatrul elveţian. De altfel, prelegerea din 1939, «Viaţa simbolică», susţinută la Guild of Pastoral Psychology, este cea care dă şi titlul prezentului grupaj de susţineri orale, prefeţe, rapoarte şi scrisori. Mulţumită diversităţii acestor texte, cartea atinge fiecare aspect al intereselor profesionale şi intelectuale ale lui Jung, oferind mostre din gândirea sa vie şi din curiozitatea sa enciclopedică.

        Recomandăm acest volum nu doar acelor cercetători care vor să se asigure că nu le-a scăpat nimic important din opera lui Jung, dar şi celor care doresc să-şi facă o idee despre opera jungiană şi cărora le place, totodată, să simtă «la cald» legăturile dintre operă şi omul care a creat-o; veţi întâlni aici o sumedenie de chipuri ale lui Jung. -- Journal of Analytical Psychology

Cuprins

Prefaţa editorilor 9

I. Despre bazele psihologiei analitice (1935)

Observaţii preliminare la ediţia originală 15

Din prefaţa lui E.A. Bennet 17

Prima prelegere 21

Discuţii 42

A doua prelegere 55

Discuţii 76

A treia prelegere 93

Discuţii 119

A patra prelegere 128

Discuţii 150

A cincea prelegere 163

Discuţii 197

II. Simboluri şi interpretarea viselor (1961)

1. Semnificaţia viselor 217

2. Funcţiile inconştientului 230

3. Limbajul viselor 239

4. Problema tipurilor în interpretarea viselor  254

5. Arhetipul în simbolistica viselor 267

6. Funcţia simbolurilor religioase 286

7. Vindecarea scindării 296

III. Viaţa simbolică (1939)

Viaţa simbolică 311

Discuţii 327

IV. Despre ocultism

Despre fenomenele de spiritism (1905) 343

Cuvânt înainte la cartea lui Jung Phenomenes occultes (1938) 362

Psihologie şi spiritism (1948) 365

Cuvânt înainte şi contribuţie la cartea lui Moser Spuk: Irrglaube oder Wahrglaube? (1950) 371

Prefaţă la Jaffé, Apariţii de spirite şi semne prevestitoare. O interpretare psihologică (1957) 384

V. Psihogeneza bolilor spiritului

Stadiul actual al psihologiei aplicate, în diferitele ţări civilizate (1908) 391

Despre Dementia praecox (1908) 393

Comentariu asupra lucrării lui Sadger Konrad Ferdinand Meyer. Eine pathographisch-psychologische Studie (1909)  394

Comentariu asupra lucrării lui Waldstein Das unbewuste Ich und sein Verhaltnis zur Gesundheit und Erziehung (1909) 397

Privire în sufletul delincventului (1932) 401

Cu privire la problema intervenţiei medicale (1950) 405

Cuvânt înainte la lucrarea lui Custance Wisdom, Madness and Folly (1951) 408

Prefaţă la lucrarea lui Perry The Self in Psychotic Process (1953) 412

Cuvânt introductiv la lucrarea lui Schmalz Komplexe Psychologie und korperliches Symptom (1955) 417

VI. Freud şi psihanaliza

Sigmund Freud, Despre vis, 25 ianuarie 1901  421

Comentariu asupra lucrării lui Willy Hellpach Grundlinien einer Psychologie der Hysterie (1905) 431

Comentarii asupra literaturii psihiatrice (1906–1910) 437

Despre importanţa teoriei lui Freud pentru neurologie şi psihiatrie (1907) 455

Wilhelm Stekel Nervose Angstzustande und ihre Behandlung (1908) 457

Observaţie preliminară din partea redacţiei (1909) 459

Observaţii marginale la lucrarea lui Wittels Sexuelle Not (1910) 460

Discutarea lucrării lui Erich Wulffen Der Sexualverbrecher (1910) 465

Referate despre lucrări psihologice ale unor autori elveţieni (până la sfârşitul anului 1909) (1910) 466

Discutarea lucrării lui Eduard Hitschmann Freuds Neurosenlehre (1911) 494

Raportul anual al preşedintelui Asociaţiei internaţionale de psihanaliză cu privire la anul 1910//11 al Uniunii (1911) 496

Două scrisori despre psihanaliză 500

Despre tratamentul psihanalitic al suferinţelor nevrotice (1912) 504

O observaţie făcută criticii lui Tausk la lucrarea lui Nelken (1913) 508

Răspunsuri la întrebări despre Freud (1953) 514

Opere complete 18/2: Viata simbolica. Diverse scrieri

Titlul original: Das Symbolische Leben: Gesammelte Werke 18/ 2 

Traducerea Radu-Gabriel Parvu

ISBN 978-606-40-0589-2 

Anul aparitiei 2019

Format 140 x 205
Nr pagini : 528
Pretul la data postarii: 50,15 lei la Editura, 38,55 lei la emag,  59 lei la libris

Descrierea editurii

        

        Volumul de fata incheie seria Operelor complete jungiene, a caror traducere a debutat, la Editura Trei, in anul 2003, cu volumul Arhetipurile si inconstientul colectiv. Partea a doua din volumul 18 cuprinde o serie de interviuri, prefete, conferinte, articole enciclopedice, comentarii si scrisori ce aduc importante clarificari la bogata si diversa tematica abordata de Carl Gustav Jung de-a lungul unei vieti academice si profesionale indelungate si prolifice. Titlurile succintelor texte incluse in prezentul volum vorbesc de la sine: "De nu adopt eu «adevarul catolic»?", "Contributii la simbolistica", "Despre halucinatie", "Scrisori despre sincronicitate", "Faust si alchimia", "Despre desene in diagnosticul psihiatric", "Europa spirituala si revolutia ungara" etc. Contributiile includ mai bine de o suta de texte scrise intr-un interval de sase decenii. Ele intredeschid o usa catre fascinantul laborator de idei al psihiatrului elvetian, dar ofera si lamuriri folositoare pentru cititorii initiati in gandirea jungiana.

Cuprins:

VII Despre simbolistică (Opere complete V) 

Despre ambivalenţă (1910) 533 

Contribuţii la simbolistică (1911) 536 

VIII Două scrieri despre psihologia analitică (Opere complete VII) 

Adaptare, individuaţie şi colectivitate (1916) 541 

Prefaţă la ediţia maghiară a cărţii lui Jung Despre psihologia inconştientului (1944)  

548 

IX Dinamica inconştientului (Opere complete VIII) 

Prefeţe la Über psychische Energetik und das Wesen der Träume de Jung (1928, 1947) 553 

Despre halucinaţie (1933)  

Cuvânt introductiv la Die Wunder der Seele de Schleich (1934) 557 

Cuvânt-inainte la Psihologia lui C.G. Jung de Jacobi (1939) 564 

Prefaţă la ediţia spaniolă (1947) 565 

Prefaţă la Psychic Energy de Harding (1947) 566 

Cuvântare cu ocazia şedinţei de infiinţare a Institutului C. G. Jung din Zürich (1948)  568 

Tiefenpsychologie (1948)  575 

Cuvänt introductiv la „Studien aus dem C.G. Jung-Institut Zürich" (1948)  588

Prefatä la Introduction to Jung's Psychology de Frieda Fordham (1952) 590 

Prefatä la New Developments in Analytical Psychology de Michael Fordham (1957)  592 

Un experiment astrologic (1958)  596 

Scrisori despre sincronicitate  606 

Cätre Markus Fierz (1950, 1954)  606 

Cätre Michael Fordham (1955)   613 

Viitorul parapsihologiei (1960)  615 

X Arhetipurile si inconstientul colectiv (Opere complete IX) 

Ipoteza inconstientului colectiv (1932)  619 

Cuvänt introductiv la Entdeckung der Seele de Adler (1933)  621 

Cuvänt introductiv la Frauen-Mysterien de Harding (1948)  623 

Prefatä la Ursprungsgeschichte des Bewußtseins de Neumann (1949)  627 

Prefatä la Zur analytischen Psychologie de Adler (1949)  629 

Prefatä la Gestaltungen des Unbewußten de Jung (1949)  632 

Prefatä la Von der inneren Welt des Menschen de Wickes (1953)  634 

Introducere la Von den Wurzeln des Bewußtseins de Jung (1953)  636

Prefatä la Beeiden uit het onbewuste de van Helsdingen (1954)  638

Prefatä la Complex, arhetip, simbol in psihologia lui C.G. Jung de Jacobi (1956)  641 

Prefatä la Menschliche Beziehungen de Bertine (1956)  644 

Prefatä la Psyche and Symbol de dr. de Laszlo (1957)  647 

Prefatä la Die Anima als Schicksalsproblem des Mannes de Brunner (1959)   654

XI Civilizatia in tranzitie (Opere complete X) 

Raport despre America (1910) 663 

Despre psihologia negrilor (1910) 664 

Convorbire radiofonicä — München (1930) 666 

Prefete la Seelenprobleme der Gegenwart de Jung (1930, 1932, 1959) 672 

Prefatä la The Primitive Mind and Modern Civilization de Aldrich (1931) 675

Comunicat de presä la vizita in Statele Unite (1936) 678 

Psihologia si problemele nationale (1936) 680 

Reintoarcerea la viata simplä (1941) 700 

Epilog la L'Homme a la decouverte de son äme de Jung (1944) 709 

Glose marginale la istoria contemporanä (1945) 711 

Raspunsuri pentru Mishmar despre Adolf Hitler (1945) 727

Tehnici de schimbare a atitudinii in slujba päcii mondiale  Memorandum pentru UNESCO (1947/48) 729 

Efectul tehnicii asupra vietii psihico-spirituale (1948) 739 

Cuvänt introductiv la Depth Psychology and a New Ethic de Erich Neumann (1949) 742 

Prefatä la Analytical Psychology and the English Mind de Baynes (1950)  750 

Reguli de viata (1954) 752 

Despre flying saucers (1954) 754 

Cätre United Press International (1958) 760 

Scrisoare cätre Keyhoe (1958)  761 

Natura umanä nu se supune usor sfaturilor idealiste (1955) 764 

Europa spiritualä si revolutia ungarä (1956) 766 

Despre psihodiagnostic (1958) 768 

Dacä Christos ar umbla azi pe pämänt (1958) 770 

Prefatä la Hugh Crichton-Miller, 1877-1959 (1960) 771 

XII Psihologie si religie (Opere complete XI) 

De ce nu adopt eu „adevărul catolic"? (1944) 777

Articol de dicționar: Demonia (1945) 780

Prefață la Symbolik des Geistes, sub coordonarea lui Jung (1947) 781

Prefață la Tragic Christianity de Quispel (1949) 783

Cuvânt introductiv la Ostasien denkt anders de Abegg (1949) 786

Introducere la A Psychological Study of the Origins of Monotheism de Allenby (1950) 788

Minunea postului fratelui Klaus (1951) 793

Despre Răspuns lui Iov de Jung (1952) 795

Religie şi psihologie. Un răspuns adresat lui Martin Buber (1952) 796

Discurs la prezentarea Codexului Jung (1953) 805

Scrisoare către Père Bruno O.C.D. (1953) 808

Scrisoare către pastorul William Lachat (1954) 815

Despre înviere (1954) 830

Despre Die Reden Gotamo Buddhos de Karl Eugen Neumann (1955) 836

Introducere la Träume — eine Quelle religiöser Erfahrung? de Froboese‑Thiele (1957) 841

Jung şi credința religioasă (1956–57) 843

XIII Studii de alchimie (Opere complete XII, XIII, XIV)

Prefață la un catalog de cărți despre alchimie (1946) 897

Faust şi alchimia (1949) 899

Alchimie şi psihologie  902

XIV Despre fenomenul spiritului în artă şi ştiință (Opere complete XV)

În memoria lui Jerome Schloss (1927) 907

Prefață la Tag und Nacht de Schmid‑Guisan (1931) 910

        Dr. Hans Schmid‑Guisan: In memoriam (1932) 912

Prefață la Märchen vom Fischotter de Schmitz (1932) 915

Existe‑t‑il une poésie de signe freudien? (1932) 919

Prefață la The Curse of Intellect de Gilbert (1934) 921

Prefață la Wirklichkeit der Seele de Jung (1933) 923

Prefață la I.H. Fichtes Seelenlehre und ihre Beziehung zur Gegenwart de Mehlich (1935) 925

Cuvânt introductiv la Wandlungen des Traumproblems von der Romantik  bis zur Gegenwart de von Koenig‑Fachsenfeld (1935) 929

Gérard de Nerval (1945) 936

Prefață la Der Liebestraum des Poliphilo de Fierz‑David (1946) 937

Prefață la Mondwald de Crottet (1949) 940

Prefață la Paracelsus. Selected Writings de Jacobi (1949) 942

Cuvânt introductiv la Das Unbewußte als Keimstätte des Schöpferischen de Kankeleit (1959) 944

Contribuția lui Jung 945

Prefață la The Visits of the Queen of Sheba de Serrano (1960) 947

Y a‑t‑il un vrai bilinguisme? (1960) 949

XV Practica psihoterapiei (Opere complete XVI)

Recenzie despre Der Organismus der Seele de Heyer (1933) 953

Recenzie despre Praktische Seelenheilkunde de Heyer (1936) 954

Despre Rosarium philosophorum (1937) 958

Prefață la o revistă indiană de psihoterapie (1955) 963

Despre desene în diagnosticul psihiatric (1959) 964

XVI Despre dezvoltarea personalității (Opere complete XVII)

Prefață la The Problem of the Nervous Child de Evans (1919) 967

Introducere la The Way of All Women de Harding (1932) de sine (1943) 970

Convorbire cu C.G. Jung despre psihologia abisala si cunoasterea de sine (1943) 974

Cuvânt introductiv la The Hands of Children de Spier (1944) 985

Introducere la ediția ebraică a cărții lui Jung Psihologie şi educație (1955) 987

Addenda

        Prefață la Psychologische Abhandlungen, volumul I (1914) 991

        Discurs la prezentarea Codexului Jung [varianta extinsă] (1953) 992

Anexă

Bibliografie 999

Indice de nume 1021

Indice de termeni 1028