28/09/2022

TRATAMENTUL COGNITIV-COMPORTAMENTAL PENTRU TULBUTAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE

Autor: Marsha M. Linehan
Editura For You
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Cognitive-Behavioral Treatment of Borderline Personality Disorder
Traducerea ???
ISBN 978-606-639-431-4
Nr pagini : 448
Format 200 x 270
Pretul la data postarii : 150,30 lei la Editura, 121 lei la emag, 141,95 lei la pagina de psihologie


Descrierea editurii:

        Pentru clinicianul obișnuit, persoanele cu tulburare de personalitate borderline (TPB) reprezintă adesea cele mai provocatoare cazuri, aparent insolubile. Cartea de față prezintă terapia dialectic-comportamentală (DBT), așa cum a conceput-o și dezvoltat-o creatoarea ei, dr. Marsha M. Linehan, pentru tratarea persoanelor cu TPB.
        DBT a fost prima psihoterapie pe care studiile controlate au demonstrat-o ca fiind eficientă pentru TPB. De atunci, a fost adaptată și testată pentru o gamă largă de alte tulburări greu de tratat care implică dereglarea emoțiilor.
        Dr. Marsha M. Linehan prezintă în acest volum de referință principiile specifice DBT, care combină creativ cele mai bune elemente din terapiile comportamentale, psihanalitice, strategice și altele utilizate în mod obișnuit. Dr. Linehan analizează aspectele borderline în părțile lor componente și dezvoltă o abordare sistematizată pentru fiecare dintre ele.
        Prima secțiune a cărții prezintă o privire de ansamblu asupra tulburării și stabilește un cadru teoretic pentru a ghida terapia. A doua parte arată în detaliu cum trebuie evaluați pacienții borderline și cum se organizează și se prioritizează obiectivele tratamentului și țintele comportamentale. Miezul tratamentului este echilibrul dintre strategiile de acceptare și schimbare, atât în cadrul fiecărei interacțiuni terapeutice, cât și în timp. Pentru rezolvarea problemelor cu tulburarea de personalitate borderline, cartea oferă strategii specifice pentru managementul situațiilor, expunere, modificarea cognitivă și formarea abilităților.
        Abordând cele mai stresante comportamente ale pacientului pe care le întâlnesc terapeuții, cartea include o schiță pas cu pas pentru evaluarea riscului de sinucidere, gestionarea amenințărilor cu sinuciderea și lucrul cu comportamentul suicidar cronic. Sunt discutate și abordări integrative pentru probleme specifice precum crizele și întreruperile relației terapeutice.

        Dr. Marsha M. Linehan este profesoară emerită de psihologie în Departamentul de psihologie al Universității din Washington și directoare emerită a clinicilor de cercetare și terapie comportamentală din proiecte care dezvoltă noi tratamente și evaluează eficacitatea acestora pentru tulburări severe, suicidare și multidiagnostice.
        Este creatoarea terapiei dialectic-comportamentale (DBT), tratament dezvoltat inițial pentru comportamente suicidare, apoi extins la tratamentul tulburării de personalitate borderline și al altor tulburări mentale severe și complexe, în special cele care implică o dereglare emoțională gravă. În comparație cu celelalte intervenții clinice pentru comportamente suicidare, DBT este singurul tratament care s-a dovedit eficient în mai multe studii independente de cercetare. Sursa informatiilor despre autor

Cuprins:

Cuvânt inainte 5 

Partea I / Teorie si concepte 

Capitolul 1 / Tulburarea de personalitate de fip borderline: concepte, controverse şi definiţii
   CONCEPTUL DE TULBURARE DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE 10 Definiţii: patru abordări 10 
   CRITERIILE DE DIAGNOSTIC: O REORGANIZARE 17 
   CONCEPTUL DE COMPORTAMENTE PARASUICIDARE 18 
   ZONA DE SUPRAPUNERE A TULBURĂRII DE PERSONALITATE BORDERLINE ŞI COMPORTAMENTULUI PARASUICIDAR 20 
Neregularitatea emoţiei: depresia 20 
Neregularitatea emoţiei: furia 20 
Manipularea şi alţi termeni descripfivi 21 
   TERAPIA PENTRU TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE: SCURTĂ DESCRIERE 22 
Diferenţele dintre DBT şi terapiile cognifive şi comportamentale standard 24 
Este tratamentul eficient? Datele empirice 25 
   COMENTARII FINALE 27
 
Capitolul 2/ Fundamentarea dialecfică şi bio-socială a tratamentului 29 
   DIALECTICA 29 
De ce dialecfică? 29 
Perspecfiva dialectică asupra lumii 31 
Persuadarea dialectică 33 
   TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE CA EŞEC DIALECTIC 34
„Divizarea" borderline 34 
Dificultăţi cu sinele şi cu idenfitatea 35 
Izolarea şi alienarea interpersonală 35 
   CONCEPTUALIZARE DE CAZ: ABORDAREA COGNITIV-COMPORTAMENTALA DIALECTICĂ 35 
Definiţia „comportamentului" 35 
Trei moduri de comportament 36 
Emoţiile ca reacţii complete ale sistemului 36 
Egalitatea intrinsecă a modurilor de comportament considerate a fi cauze ale funcţionării 36 
Sistemul individ-mediu: un mod tranzacţional 37 
Reprezentare vizuală a sistemului mediu-persoană 38 
   TEORIA BIO-SOCIALA: O TEORIE DIALECTICA ASUPRA DEZVOLTARII TULBURARI I DE PERSONALITATE BORDERLINE 39 
Generalităţi 39 
Tulburarea de personalitatea borderline şi dereglarea emoţională 40 
Tulburarea de personalitate borderline şi mediul invalidant 45 
Tipuri de familii invalidante 50 
Dereglările emoţionale şi mediile invalidante: un cerc tranzacţional vicios 51
Dereglările emoţionale şi comportamentele borderline 52 
   IMPLICAŢIILE TEORIEI BIO-SOCIALE PENTRU TERAPIA CU PACIENŢI BORDERLINE 54 
Mizele generale şi abilităţile învăţate 54 
Evitarea „blamării victirnei" 55 
   COMENTARII FINALE 56 

Capitolul 3 / Tipare comportamentale: Dileme dialectice în tratamentul pacienţilor borderline 57 
   VULNERABILITATEA EMOŢIONALA VERSUS INVALIDAREA DE SINE 58
Vulnerabilitatea emoţională 58 
Invalidarea de sine 61 
Dilema dialectică pentru pacient 63 
Dilema dialectică pentru terapeut 65 
   PASIVITATEA ACTIVA VERSUS COMPETENŢA APARENTĂ 66 
Pasivitatea activă 66 
Competenţa aparentă 68 
  1. Competenţa pacientului este extrem de variabilă şi condiţionată 69 
  2. Eşecul individului borderline de a-şi comunica limpede vulnerabilitatea altor persoane importante din viaţa sa, inclusiv terapeutului 69 
  3. Reacţia individului borderline la relaţiile interpersonale 70 
Dilema dialectică pentru pacient 71 
Dilema dialectică pentru terapeut 71 
  CRIZE NEINCETATE VERSUS DOLIU INHIBAT 72 
Crize neîncetate 72 
Doliu inhibat 74 
Dilema dialectică pentru pacient 77 
Dilema dialectică pentru terapeut 78 
   COMENTARII FINALE 78 

Partea a II-a / Prezentare generală a tratamentului si obiectivelor DBT 

Capitolul 4 / Prezentarea generală a tratamentului: Pe scurt despre ţinte, strategii şi presupuneri 81 
   ETAPE CRUCIALE ÎN TRATAMENT 81 
Pregătirea scenei: Atragerea atenţiei pacientului 81 
Rămânerea în cadrul dialectic 82 
Aplicarea strategiilor de bază: Validarea şi rezolvarea problemelor 82 
Echilibrarea stilurilor de comunicare interpersonală 84 
Combinarea strategiilor de consultaţie oferită pacientului cu intervenţiile ambientale 84 
Tratarea terapeutului 84 
   MODALITAŢI DE TRATAMENT 84 
Psihoterapie individuală în ambulatoriu 85 
Antrenarea abilităţilor 85 
Grupul de terapie suporfivă axată pe proces 86 
Consultaţia telefonică 86 
Sedinţe de consultanţă de caz pentru terapeuţi 87 
Tratamente suplimentare 87  
   PRESUPUNERI DESPRE PACIENŢII BORDERLINE ŞI TERAPIE 88 
1. Pacienţii fac tot ceea ce pot 88 
2. Pacienţii doresc să-şi îmbunătăţească situaţia 88 
3. Pacienţii trebuie să facă mai mult, să se străduiască mai mult şi să fie mai mofivaţi să se schimbe 88 
4. Este posibil ca pacienţii să nu-şi fi cauzat singuri toate problemele, dar trebuie să le rezolve oricum 89 
5. Viaţa indivizilor borderline, suicidari este insuportabilă aşa cum este ea trăită în prezent 89 
6. Pacienţii trebuie să deprindă comportamente noi în toate contextele relevante 89
7. Pacienţii nu pot să eşueze în terapie 89 
8. Terapeuţii care îi tratează pe pacienţi borderline au nevoie de sprijin 89 
   CARACTERISTICI ŞI ABILITAŢI ALE TERAPEUTULUI 90 
Atitudinea de acceptare versus schimbare 90 
Atitudinea de centrare fermă versus flexibilitatea plină de compasiune 91 
Atitudinea de îngrijire versus exigenţa binevoitoare 92
   ACORDURI ALE PACIENŢILOR ŞI TERAPEUŢILOR 93 
Acordurile pacienţilor 93 
Acordurile terapeutului 95 
   ACORDURILE DE CONSULTANŢA ALE TERAPEUTULUI 96 
Acordul dialectic 96 
Acordul de consultaţie oferită pacientului 97 
Acordul de consecvenţă 97 
Acordul de respectare a limitelor 97 
Acordul de empatie fenomenologică 97 
Acordul de imperfecţiune 98 
   COMENTARII FINALE 98 

Capitolul 5 /Ţinte comportamentale în tratament: Comportamente ce trebuie amplificate şi, respectiv, reduse 99 
   SCOPUL GENERAL: AMPLIFICAREA TIPARELOR COMPORTAMENTALE DIALECTICE 99 
Gândirea dialectică 99 
Gândirea dialectică şi terapia cognitivă 101 
Tipare comportamentale dialectice: Stilul de viaţă echilibrat 102 
   ŢINTE COM PORTAM ENTALE PRI NCIPALE 102 
Reducerea comportamentelor suicidare 102 
Descurajarea comportamentelor ce interferează cu terapia 106 
  1. Comportamente ce interferează cu primirea terapiei 108 
  2. Comportamentele ce interferează cu ceilalţi pacienţi 109 
  3. Comportamentele ce îi epuizează pe terapeuţi 109 
Comportamente ce consolidează terapia din partea pacientului 112
Comportamentele ce interferează cu terapia din partea terapeutului 112 
  1. Comportamente ce creează dezechilibru terapeutic 113 
  2. Comportamente ce denotă lipsa de respect faţă de pacient 114 
   DIMINUAREA COMPORTAMENTELOR CE I NTERFEREAZA CU CALITATEA VIEŢI I 115 
   CREŞTEREA ABILITAŢILOR COMPORTAMENTALE 117 
Abilităţile mindfulness „de bază" 117 
  1. „Ce"-urile de bază 118 
  2. „Cum"-urile de bază 119 
Abilităţi de tolerare a distresului 120 
Abilităţi de reglare emoţională 120 
  1. Identificarea şi etichetarea afectului 121 
  2. Identificarea obstacolelor din faţa schimbării emoţiilor 121 
  3. Reducerea vulnerabilităţii în faţa „minţii emoţionale" 121 
  4. Creşterea evenimentelor emoţionale pozitive 122 
  5. Creşterea atenţiei (mindfulness) faţă de emoţiile curente 122 
  6. Acţionarea în sens contrar 122 
  7. Aplicarea tehnicilor de tolerare a distresului 122 
Abilităţi de eficacitate interpersonală 122 
Abilităţi de autogestionare 123 
  1. Cunoaşterea principiilor de schimbare şi menţinere comportamentală 123 
  2. Stabilirea de obiective realiste 124 
  3. Abilităţi de analiză comportamentală a mediului 124 
  4. Abilităţi de gestionare a situaţiilor neprevăzute 124 
  5. Tehnici de control asupra mediului 124 
  6. Planuri de prevenire a recăderilor 125 
  7. Abilitatea de a tolera progresul limitat 125 
Există şi alte programe comportamentale de antrenare a abilităţilor? 125 
   DIMINUAREA COMPORTAMENTELOR LEGATE DE STRESUL POSTTRAUMATIC 126 
Acceptarea ideii de traumă şi/sau abuz 127 
Reducerea stigmatizării, autoinvalidării, autoculpabilizării 127 
Reducerea negării şi a reacţiilor intruzive la stres 128 
Sintetizarea „dihotomiei abuzului" 129 
Creşterea respectului de sine 129 
   ŢINTE COMPORTAMENTALE SECUNDARE 130 
1. Creşterea modulării emoţionale şi descreşterea reactivităţii emoţionale 130 
2. Creşterea validării de sine şi descreşterea invalidării de sine 131 
3. Sporirea deciziilor şi judecăţilor realiste şi descreşterea comportamentelor generatoare de crize 131 
4. Creşterea experimentării emoţionale şi descreşterea doliului inhibat 131 
5. Sporirea rezolvării active de probleme şi descreşterea comportamentelor activ-pasive 131 
6. Creşterea comunicării precise a emoţiilor şi competenţelor; descreşterea dependenţei comportamentului de dispoziţie 132 
COMENTARII FINALE 132 

Capitolul 6 / Structurarea tratamentului în jurul comportamentelor-ţintă: Cine tratează ce şi când 133 
   TEMA GENERALĂ: ŢINTIREA COMPORTAMENTELOR DIALECTICE 133
   IERARHIA ŢINTELOR PRIMARE 134 
Ţintele de tratament şi agenda şedinţei 135 
Ţintele de tratament şi modurile de terapie 135 
Terapeutul principal şi responsabilitatea pentru atingerea ţintelor 135 
   PROGRESUL ÎN TIMP CĂTRE ŢINTE 136 
Etapa pre-tratament: orientare şi angajament 136 
Etapa 1: Achiziţionarea capacităţilor de bază 136 
Etapa 2: Reducerea stresului posttraumatic 137 
Etapa 3: Creşterea respectului de sine şi atingerea obiectivelor individuale 138 
   STABILIREA PRIORITAŢILOR ÎN CLASELE DE ŢINTE ÎN TERAPIA INDIVIDUALĂ ÎN AMBULATORIU 139 
1. Reducerea comportamentelor suicidare 140 
2. Diminuarea comportamentelor ce interferează cu terapia 140 
3. Diminuarea comportamentelor ce interferează cu calitatea vieţii 142 
4. Creşterea abilităţilor com porta menta le 142 
5. Reducerea stresului posttraumatic 143 
6. Creşterea respectului de sine şi atingerea obiectivelor individuale 143 
7. Folosirea priorităţilor-ţintă pentru organizarea şedinţelor 144 
8. Rezistenţa pacientului şi terapeutului faţă de discutarea comportamentelor-ţintă 145 
9. Ţintele terapiei individuale şi jurnalul 147 
   ANTRENAREA ABI LITAŢI LOR: I ERARHIA ŢINTELOR 148 
   GRUPUL DE TERAPIE SUPORTIVA AXATA PE PROCES: IERARHIA ŢINTELOR 148 
   CONSULTAŢIILE TELEFONICE: IERARHIA ŢINTELOR 150 
   APELURI TELEFONICE CĂTRE TERAPEUTUL PRINCIPAL 150 
Apeluri telefonice către antrenorul de abilităţi şi ceilalţi terapeuţi 152
   COMPORTAMENTELE-ŢINTA SI MIZA SEDINŢEI: CINE DEŢINE CONTROLUL? 152 
   MODIFICAREA IERARHIEI ŢINTELORIS ALTE CADRE 153 
Responsabilitatea pentru reducerea comportamentelor suicidare 153
Responsabilitatea pentru alte ţinte 154 
Specificarea ţintelor pentru alte moduri de tratament 154 
   CONFLICTELE TERITORIALE CU PRIVIRE LA RESPONSABILITAŢILE PE ŢINTE 155 COMENTARII FINALE 156 

Partea a III-a / Strategiile tratamentului de bază 

Capitolul 7 / Strategii dialectice de tratament 159 
   DEFINIREA STRATEGIILOR DIALECTICE 160 
   ECHILIBRAREA STRATEGIILOR DE TRATAMENT: DIALECTICA RELAŢIEI TERAPEUTICE 161 
   PREDAREA TIPARELOR COMPORTAMENTALE DIALECTICE 163 
   STRATEGII DIALECTICE SPECIFICE 164 
1. Intrarea în paradox 165 
2. Utilizarea metaforelor 166 
3. Tehnica „Avocatul diavolului" 168 
4. Extinderea 169 
5. Activarea „minţii înţelepte" 170 
6. A face limonadă din lămâi 171 
7. Permiterea schimbării naturale 172 
8. Evaluarea dialectică 173 
   COMENTARII FINALE 174 

Capitolul 8/ Strategii de bază. Partea I: Validarea 175 
   DEFINIREA VALIDARII 176 
1. Observare activă 177 
2. Reflectarea 177 
3. Validarea directă 177 
   DE CE SA VALIDAM? 178 
   STRATEGII DE VALIDARE EMOŢIONALA 179 
1. Furnizarea de ocazii pentru exprimare emoţională 181 
2. Predarea abilităţilor de observare şi etichetare emoţională 181 
3. Citirea emoţiilor 182 
4. Comunicarea validării emoţiilor 184 
   STRATEGII DE VALIDARE COMPORTAMENTALĂ 185 
1. Predarea abilităţilor de observare şi etichetare comportamentală 186 
2. Identificarea lui „trebuie" 186 
3. Contracararea lui „trebuie" 187 
4. Acceptarea lui „trebuie" 188 
5. Mişcarea spre dezamăgire 188 
   STRATEGII DE VALIDARE COGNITIVĂ 188 
1. Obţinerea şi reflectarea gândurilor şi presupunerilor 189 
2. Diferenţierea evenimentelor de interpretări 189 
3. Găsirea „seminţei de adevăr" 190 
4. Recunoaşterea „minţii înţelepte" 190 
5. Respectarea valorilor diferite 190 
   STRATEGII DE INCURAJARE 190 
1. Luarea în considerare a celui mai bun scenariu 192 
2. Furnizarea de încurajări 193 
3. Concentrarea pe abilităţile pacientului 193 
4. Contrazicerea/modularea criticii din exterior 194 
5. Furnizarea de laude şi reasigurări 194 
6. A fi realist, dar a gestiona direct frica de nesinceritate 194 
7. A sta aproape 195 
   COMENTARII FINALE 195 

Capitolul 9/ Strategii de baza. Partea a II-a: Rezolvarea problemelor 196 
   NIVELURI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR 196 
Primul nivel 196 
Al doilea nivel 196 
Al treilea nivel 197 
   DISPOZIŢIA SI REZOLVAREA PROBLEMELOR 197 
   VEDERE DE ANSAMBLU ASUPRA STRATEGIILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR 198 
   STRATEGII DE ANALIZĂ COMPORTAMENTALĂ 199 
1. Definirea comportamentului problematic 201 
2. Conducerea unei analize în lanţ 202 
3. Generarea de ipoteze despre factorii ce controlează comportamentul 207
   STRATEGII DE INSIGHT (INTERPRETARE) 207 
Ce şi cum să interpretezi: reguli pentru insight 209 
  1. Evidenţierea 211 
  2. Observarea şi descrierea tiparelor recurente 211 
  3. Comentarea implicaţiilor comportamentului 212 
  4. Evaluarea dificultăţilor în acceptarea sau refuzarea ipotezelor 212 
   STRATEG II DIDACTICE 213 
1. Furnizarea de informaţii 214 
2. Furnizarea materialelor de lectură 214 
3. Oferirea de informaţii membrilor familiei 214 
   STRATEGII DE ANALIZARE A SOLUŢIILOR 215 
Nivelurile de analiză 215 
  1. Identificarea obiectivelor, nevoilor şi dorinţelor 216 
  2. Generarea soluţiilor 217 
  3. Evaluarea soluţiilor 218 
  4. Alegerea unei soluţii pentru implementare 219 
  5. Depanarea soluţiei 219 
   STRATEGII DE ORIENTARE 220 
1. Furnizarea inducerii rolului 220 
2. Exersarea noilor aşteptări 221 
   STRATEGIILE DE ANGAJARE 221 
Nivelurile de angajament 221 
Angajament şi reangajament 222 
Nevoia de flexibilitate 223 
  1. „Vânzarea" angajamentului: evaluarea punctelor pro şi contra 224 
  2. Jucarea rolului de „Avocatul diavolului" 224 
  3. Tehnicile „Piciorul în uşă"/„Uşa în faţă" 224 
  4. Conectarea angajamentelor actuale cu cele anterioare 225 
  5. Evidenţierea libertăţii de alegere şi a absenţei alternativelor 225 
  6. Utilizarea principiilor modelării 226 
  7. Generarea speranţei: încurajarea 226 
  8. Acordul privind temele 226 
   COMENTARII FINALE 227 

Capitolul 10/ Proceduri de schimbare. Partea I: Proceduri pentru consecinţe 228
   JUSTIFICAREA PROCEDURILOR PENTRU CONSECINŢE 230 
Distincţia dintre gestionarea consecinţelor şi respectarea limitelor 231 
Relaţia terapeutică în calitate de consecinţă 231 
   PROCEDURI DE MANAGEMENT AL CONSECINŢELOR 232 
  1. Orientarea către managementul consecinţelor: Prezentare generală a sarcinilor 234 
  2. Consolidarea comportamentelor adaptative relevante pentru ţintă 236 
  3. Eliminarea comportamentelor maladaptative relevante pentru ţintă 237 
  4. Utilizarea consecinţelor aversive... cu grijă 239 
  5. Determinarea puterii consecinţelor 246 
  6. Utilizarea consecinţelor naturale în locul celor arbitrare 248 
Principiile modelării 249 
   PROCEDURI DE RESPECTARE A LIMITELOR 250 
Justificarea respectării limitelor 250 
Limite naturale versus limite arbitrare 251 
  1. Monitorizarea limitelor 253 
  2. Sinceritatea cu privire la limite 253 
  3. Extinderea temporară a limitelor la nevoie 254 
  4. Fermitatea consecventă 254 
  5. Combinarea liniştirii, validării şi rezolvării problemelor cu respectarea limitelor 255 
   DOMENII DIFICILE PENTRU RESPECTAREA LIMITELOR CU PACIENŢII BORDERLINE 255 
Apelurile telefonice 255 
Comportamente suicidare 256 
   COMENTARII FINALE 256 

Capitolul 11 / Proceduri de schimbare. Partea a II-a: Antrenarea abilităţilor, expunerea şi modificarea cognitivă 258 
   PROCEDURI DE ANTRENARE A ABILITĂŢILOR 258 
Orientarea şi angajarea în antrenarea abilităţilor: prezentare generală a sarcinilor 259 
Proceduri de dobândire a abilităţilor 260 
  1. Instrucţiunile 261 
  2. Modelarea 262 
Proceduri de consolidare a abilităţilor 262 
  1. Repetiţia comportamentală 263 
  2. Consolidarea noilor abilităţi 263 
  3. Feedback şi coaching 264 
Proceduri de generalizare a abilităţilor 265 
  1. Programarea generalizării 265 
  2. Consultarea între şedinţe 266 
  3. Furnizarea înregistrărilor şedinţelor pentru analiză 266 
  4. Sarcinile de repetiţie comportamentală in vivo 267 
  5. Schimbările de mediu 268 
   PROCEDURI BAZATE PE EXPUNERE 269 
Orientarea şi angajamentul faţă de expunere: prezentare generală a sarcinilor 270
  1. Oferirea unei expuneri neconsolidate 273 
  2. Blocarea tendinţelor de acţiune asociate cu emoţiile problematice 277 
  3. Blocarea tendinţelor de exprimare asociate cu emoţiile problematice 278 
  4. Sporirea controlului asupra evenimentelor aversive 279 
Proceduri structurate de expunere 280 
   PROCEDURI DE MODIFICARE COGNITIVĂ 280 
Orientarea către procedurile de modificare cognitivă 282 
   PROCEDURI DE CLARIFICARE A CONSECINŢELOR 282 
1. Evidenţierea consecinţelor actuale 283 
2. Comunicarea consecinţelor viitoare în terapie 284 
   Proceduri de restructurare cognitivă 285 
1. Predarea autoobservării cognitive 286 
2. Identificarea şi înfruntarea stilului şi conţinutului cognitiv maladaptativ 286 
3. Generarea stilului şi conţinutului cognitiv adaptativ alternativ 286 
4. Elaborarea liniilor directoare ale momentelor în care pacientul să aibă încredere în interpretări ori să le pună la îndoială 287 
   COMENTARII FINALE 289 

Capitolul 12 / Strategii stilistice: Echilibrarea comunicării 291 
   STRATEGII DE COMUNICARE RECIPROCĂ 292 
Putere şi psihoterapie: cine face regulile? 292 
  1. Receptivitatea 294 
  2. Dezvăluirea de sine 295 
  3. Angaja mentul afectuos 300 
  4. Autenficitatea 304 Nevoia de invulnerabilitate a terapeutului 305 
      STRATEGII DE COMUNICARE IREVERENŢIOASA 307 
Strategiile dialectice şi ireverenţa 308 
  1. Reformularea într-o manieră neconvenţională 309 
  2. Plonjarea acolo unde îngerii se tem să păşească 309 
  3. Folosirea unui ton de confruntare 310 
  4. Dejucarea cacealmalei pacientului 310 
  5. Oscilarea intensităţii şi utilizarea tăcerii 310 
  6. Exprimarea omnipotenţei şi a lipsei de putere 310 
   COMENTARII FINALE 311 

Capitolul 13 / Strategii de management de caz: Interacţiunea cu comunitatea 312 
   STRATEGI I DE INTERVENŢIE AMBIENTALĂ 313 
Managementul de caz şi respectarea limitelor 314 
Condiţii ce impun intervenţia ambientală 314 
  1. Furnizarea de informaţii independent de pacient 316 
  2. Pledoaria pentru pacient 317 
  3. Intrarea în mediul pacientului pentru a-i acorda sprijin 317 
   STRATEGII DE CONSULTAŢIE OFERITĂ PACIENTULUI 317 
Raţiunea şi spiritul consultaţiei oferite pacientului 318 
„Echipa de tratament" versus „toţi ceilalţi" 319 
  1. Iniţierea pacientului şi a reţelei în abordarea consultaţiei 321 
  2. Consultaţia oferită pacientului referitoare la cum să gestioneze relaţia cu alţi specialişti 322 
Cazuri în care un alt tratament subminează terapia 325 
Gestionarea apelurilor de criză 326 
Participarea la conferinţele de caz 327 
  3. Consultaţia oferită pacientului privitoare la gestionarea familiei şi prietenilor 327
Argumente împotriva abordării consultaţiei 328 
   STRATEGII DE SUPERVIZARE/CONSULTARE ATERAPEUTULUI 330 
Nevoia de supervizare/consultare 331 
  1. intâlnirea de discuţie asupra tratamentului 333 
  2. Respectarea acordurilor de supervizare/consultare 334 
  3. incurajarea 335 
  4. Asigurarea echilibrului dialectic 336 
Rezolvarea problemelor legate de „divizarea personalului" 336 
Abordarea comportamentului non-etic sau distructiv al terapeutului 338 
Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor 338 
   COMENTARII FINALE 338 

Partea a IV-a / Strategii pentru sarcini specifice  

Capitolul 14 / Strategii structurale 343 
STRATEGII DE CONTRACTARE: INCEPEREA TRATAMENTULUI 343 
  1. Efectuarea evaluării diagnostice 345 
  2. Prezentarea teoriei biosociale a comportamentului borderline 346 
  3. Iniţierea pacientului în tratament 347 
  4. Iniţierea reţelei în tratament 348 
  5. Revizuirea acordurilor şi limitelor de tratament 348 
  6. Angajamentul în terapie 349 
  7. Efectuarea de analize ale comportamentelor-ţintă majore 350 
  8. Începerea dezvoltării relaţiei terapeutice 350 
Avertismente în lumea reală 351 
   STRATEGII DE INIŢIERE A SEDINŢEI 352 
1. intâmpinarea pacientu lui 352 
2. Recunoaşterea stării emoţionale actuale a pacientului 352 
3. Repararea relaţiei 353 
   STRATEGII DE ŢINTIRE 353 
1. Revizuirea comportamentelor-ţintă de la şedinţa precedentă 354 
2. Utilizarea priorităţilor-ţintă pentru organizarea sesiunilor 355 
3. Participarea la etapele terapiei 355 
4. Verificarea progresului în alte modalităţi de terapie 356 
   STRATEGII DE INCHEIERE A SEDINŢEI 356 
1. Asigurarea unui timp suficient pentru încheiere 357 
2. Convenirea temelor pentru săptămâna următoare 357 
3. Rezumatul şedinţei 357 
4. Oferirea unei înregistrări a şedinţei 357 
5. Incurajarea 357 
6. Alinarea şi liniştirea pacientului 358 
7. Rezolvarea problemelor 358 
8. Crearea unor ritualuri de încheiere 358 
   STRATEGII DE INCETARE 359 
1. Începerea discuţiei privind încetarea: diminuarea şedinţelor 359 
2. Generalizarea bizuirii interpersonale pe reţeaua socială 359 
3. Planificarea activă a încetării 360 
4. Efectuarea recomandărilor adecvate 361 
   COMENTARII FINALE 361 

Capitolul 15 / Strategii speciale de tratament 362 
   STRATEGI I DE CRIZĂ 362 
1. Atenţia acordată afectului în locul conţinutului 363 
2. Explorarea problemei acum 363 
3. Concentrarea pe rezolvarea problemei 364 
4. Concentrarea asupra toleranţei la afect 366 
5. Obţinerea angajamentului faţă de un plan de acţiune 366 
6. Evaluarea potenţialului suicidar 366 
7. Anticiparea unei recidive a reacţiei la criză 366 
   STRATEGII PENTRU COMPORTAMENTUL SUICIDAR 367 
Comportamente suicidare anterioare: protocolul pentru terapeutul principal 370 
  1. Evaluarea frecvenţei, intensităţii şi gravităţii comportamentului suicidar 371 
  2. Efectuarea unei analize în lanţ 372 
  3. Discutarea soluţiilor alternative versus toleranţă 372 
  4. Concentrarea pe efectele negative ale comportamentului suicidar 372 
  5. Consolidarea reacţiilor non-suicidare 372 
  6. Obţinerea angajamentului faţă de un plan comportamental non-suicidar 373 
  7. Validarea durerii pacientului 373 
  8. Raportarea comportamentului actual la tiparele generale 373 
Ameninţări cu parasuicidul sau suicidul iminent: protocolul pentru terapeutul principal 373 
1. Evaluarea riscului de suicid sau parasuicid 374 
Medicamente cu risc letal: utilizarea fişelor de planificare a crizei 377 
Alte mijloace cu risc letal 378 
  2. indepărtarea obiectelor cu risc letal sau convingerea pacientului să o facă 379 
  3. Instruirea empatică a pacientului să nu recurgă la suicid sau parasuicid 380 
  4. Menţinerea poziţiei că sinuciderea nu este o soluţie indicată 380 
  5. Generarea afirmaţiilor şi soluţiilor pline de speranţă 381 
  6. Când riscul de sinucidere este iminent şi ridicat: păstrarea contactului şi respectarea planului de tratament 381 
Factori de risc şi comportamentul operant versus comportamentul respondent 381 
Intervenţia involuntară 383 
  7. Anticiparea unei recidive a impulsurilor suicidare 384 
  8. Limitarea confidenţialităţii 384 
  ACTUL PARASUICIDAR ÎN CURS DE DESFĂSURARE: PROTOCOLUL PENTRU TERAPEUTUL PRINCIPAL 384 
1. Evaluarea şi reacţia în caz de urgenţe 384 
2. Respectarea regulii de 24 de ore 386 
   COMPORTAMENTE SUICIDARE: PROTOCOLUL PENTRU TERAPEUŢII COLATERALI 386 
  1. Menţinerea pacientului în siguranţă 386 
  2. Trimiterea la terapeutul principal 386 
Principii de management al riscului cu pacienţi suicidari 387
   STRATEGII PENTRU COMPORTAMENTE CE INTERFEREAZĂ CU TERAPIA 388
1. Definirea comportamentului ce interterează 389 
2. Efectuarea unei analize în lanţ a comportamentului 390 
3. Adoptarea unui plan de rezolvare a problemelor 390 
4. Reacţia faţă de pacientul care refuză să-şi modifice comportamentul ce interferează 390 
   STRATEGII TELEFONICE 391 
1. Acceptarea apelurilor telefonice ale pacientului în anumite condiţii 392 
2. Programarea apelurilor telefonice iniţiate de pacient 394 
3. Contactele telefonice iniţiate de terapeut 395 
4. Oferirea de feedback în şedinţe despre comportamentul din timpul apelului telefonic 395 
   STRATEGII AUXILIARE DE TRATAMENT 396 
1. Recomandarea unui tratament auxiliar la nevoie 396 
2. Recomandarea unei consultaţii externe pentru pacient 398 
   PROTOCOLUL MEDICAŢIEI 399 
Protocolul când farmacoterapeuţii sunt profesioniştii auxiliari 399 
  1. Separarea farmacoterapiei de psihoterapie 399 
  2. Consultaţia oferită pacientului pe probleme de farmacoterapie 399 
  3. Tratarea abuzului de reţete 400 
Protocolul când terapeutul principal este şi farmacoterapeutul 400 
  1. Cunoaşterea cercetărilor recente 401 
  2. Abordarea istoricului pacientului şi a riscului de abuz de substanţe 401 
  3. Evitarea administrării medicamentelor cu risc letal pentru persoanele suicidare 401 
  4. Dezamorsarea luptelor pentru putere prin recomandare 401 
Protocolul din spital 401 
  1. A bate fierul cât e cald. Evitarea in ternărilor în unităţile de psihiatrie 401 
  2. Recomandarea spitalizării de scurtă durată — în anumite condiţii 402 
  3. Separarea rolului terapeutului principal de rolul medicului curant din unitatea de internare 403 
  4. Consultaţia oferită pacientului cu privire la aspecte ale tratamentului în unitatea de internare 403 
Linii directoare când pacientul doreşte spitalizarea, iar terapeutul nu e de acord 404 
   STRATEGII RELAŢIONALE 404 
1. Acceptarea relaţiei 406 
2. Rezolvarea problemelor relaţionale 407 
3. Generalizarea relaţiilor 408 
   COMENTARII FINALE 408 

ANEXA 15.1 PUNCTELE SCALEI DE EVALUARE A LETALITĂŢI I 409 

Lecturi recomandate 413 
Bibliografie 415 
Mulţumiri 428 
Index 430 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu