Editura Trei
Colectia Psihologie si psihoterapie
An aparitie :2003,2018
Editia a II-a
Editia originala: Einführung in die psychoanalytische Therapie, Band 1-3
Traducerea Roxana Melnicu,i Dana Verescu
ISBN 978-606-40-0318-8
Nr pagini : 704
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 84,15 lei la Editura, 79,20 lei la elefant, 99 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd vol1 (ed.2003)
Descrierea editurii:
Timp de un secol, psihanaliza și-a confirmat valoarea terapeutică în condiții sociale și culturale mereu schimbate. Și, în mod firesc, tehnica psihanalitică s a modificat și perfecționat, adaptându se la specificul pacienților care solicitau ajutor terapeutic, din ce în ce mai îndepărtați de psihonevrozele abordate de Freud (tulburări de personalitate narcisice și borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnică psihanalitică oferă o perspectivă sintetică și extrem de clară asupra evoluției tehnicii psihanalitice, prezentând atât abordarea clasică, dar și abordarea contemporană. W. Mertens insistă în acest volum asupra modului în care sunt tratate în psihanaliza contemporană aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistenței, transferul și contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificația viselor și multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrată prin vignete clinice. Studenții, psihologii sau medicii care doresc să se instruiască în continuare în psihoterapia psihanalitică, dar, firește, și terapeuții deja formați și alți cititori vor găsi în această carte un ghid pentru o mai bună înțelegere a desfășurării procesului psihanalitic.
Când oamenii se hotărăsc să meargă la un psihanalist, ei au în vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor să se simtă mai vii, să scape de frecventele dureri de cap, să se delimiteze mai bine faţă de alţi oameni, să atingă o capacitate de trăire sexuală mai intensă, să renunţe la gânduri compulsive chinuitoare, să scape de angoasele de contact şi de relaţie, să vadă din nou un sens în viaţa lor, să se despartă în cele din urmă de un partener pe care nu-l iubesc, dar fără să trăiască sentimente profunde de abandon, să-şi domine vechile experienţe traumatice, să depăşească în sfârşit sentimentele jenante de vinovăţie şi inferioritate, să înveţe să-şi controleze stările continue de angoasă şi multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care caută tratament merită să fie luate în serios, iar în cercetările recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoză şi succes, deoarece pot conţine o apreciere privind adecvarea şi capacitatea de colaborare - Wolfgang Mertens
Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinică și psihanaliză la Universitatea Ludwig Maximilian din München
Cuprins:
Cuvânt introductiv 13
Cuvânt înainte 15
1. Perspectiva istorică asupra dezvoltării terapiei psihanalitice 19
1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud 20
1.1.1. Din 1886 până în 1896: perioada preanalitică 20
1.1.2. Din 1896 până în 1910: epoca descoperirilor fundamentale 30
1.1.3. Din 1910 până în 1919: perioada consolidărilor 39
1.1.4. Din 1919 până în 1926: noua formulare a teoriei pulsionale şi dezvoltarea teoriei structurale 50
1.1.5. Din 1926 până în 1939: psihologia psihanalitică a Eului 52
1.1.6. Rezumat. Despre dezvoltarea tehnicii psihanalitice 56
1.1.7. Bibliografie recomandată 58
1.2. Câteva dezvoltări ulterioare şi inovaţii la elevii şi succesorii lui Freud 60
1.2.1. Otto Rank 61
1.2.2. Sándor Ferenczi 62
1.2.3. Franz Alexander 68
1.2.4. James Strachey 70
1.2.5. Michael Balint 76
1.2.6. Bibliografie recomandată 79
1.3. Influenţele diferitelor completări teoretice asupra tehnicii tratamentului 81
1.3.1. Influenţa psihologiei Eului asupra tehnicii tratamentului 81
1.3.2. Influenţa teoriilor relaţiilor de obiect asupra tehnicii tratamentului 84
1.3.3. Influenţa psihologiei Sinelui asupra tehnicii tratamentului 91
1.3.4. Influenţa cercetării neonatale asupra tehnicii tratamentului 98
1.3.5. Rezumat 103
1.3.6. Bibliografie recomandată 104
2. Scopurile tratamentului în psihanaliză 110
2.1. Perspectivă istorică 114
2.2. Scopurile analitice ale tratamentului 123
2.2.1. Rezolvarea unei nevroze de transfer 123
2.2.1.1. Cercetări empirice ale rezolvării transferului 125
2.2.1.2. Rezolvarea nevrozei de transfer şi beneficiul terapeutic 126
2.2.2. Anularea amintirilor ecran 127
2.2.3. Reluarea procesului de dezvoltare întrerupt 128
2.2.4. Dezvoltarea capacităţilor autoanalitice 130
2.2.5. Schimbarea proceselor cognitive 131
2.3. Influenţa normelor şi a valorilor socioculturale 132
2.4. Rezumat 139
2.5. Bibliografie recomandată 140
3. Indicaţii pentru psihanaliză şi psihoterapie psihanalitică 142
3.1. Perspectivă istorică 143
3.2. Criterii fenomenologice şi structurale ale adecvării 145
3.3. Starea psihodiagnostică de ansamblu: profiluri diagnostice 149
3.4. Nivelul procesului de organizare 153
3.5. Tendinţe de obiectivare în diagnoza tulburărilor structurale ale Eului 156
3.6. Formarea judecăţii diagnostice şi stereotipii de percepţie ale psihanaliştilor 157
3.7. Procese de prelucrare a informaţiei în stabilirea indicaţiei terapeutice 159
3.8. Cercetări empirice 161
3.9. Dependenţa de analist a analizabilităţii pacientului — pe calea spre o indicaţie terapeutică bazată pe interacţiune 163
3.10. Rezumat 166
3.11. Bibliografie recomandată 167
4. Psihanaliză, psihoterapie analitică şi psihoterapie fondată pe psihologia abisală 170
4.1. Perspectivă istorică 172
4.2. Deosebirile între psihanaliză şi psihoterapia analitică 177
4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficienţei economice" 181
4.4. Psihoterapia fondată pe psihologia abisală 185
4.4.1. Psihoterapia dinamică 185
4.5. Psihoterapia cu bază psihanalitică (Kutter) 187
4.6. Psihoterapia orientată spre psihologia dezvoltării (Blanck şi Blanck) 189
4.7. Terapia psihanalitic interacţională (Heigl Evers şi Heigl) 190
4.8. Psihoterapia psihanalitică în cazul tulburărilor caracteriale grave şi al personalităţilor borderline (Kernberg) 193
4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament (Gedo şi Goldberg) 196
4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliză 199
4.11. Rezumat 202
4.12. Bibliografie recomandată 203
5. Primul interviu psihanalitic 206
5.1. Perspectivă istorică 207
5.2. Primul interviu psihanalitic şi anamneza abisală 211
5.3. „Recomandările" lui Balint 212
5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu 213
5.5. Posibilităţi de orientare în primul interviu 217
5.6. Anamneza biografică sub aspectul psihologiei abisale 223
5.7. „Interviul structural" al lui Kernberg 224
5.8. Rezumat 227
5.9. Bibliografie recomandată 227
6. Regula psihanalitică fundamentală 230
6.1. Perspectivă istorică 231
6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale şi a sociologiei limbajului 233
6.3. Regula fundamentală şi pandantul ei la analist 237
6.4. Capacitatea de oscilare în comunicarea psihanalitică 238
6.5. Asocierea liberă ca rezistenţă 239
6.6. Psihanaliză fără regulă fundamentală? 240
6.7. Utilizarea regulii fundamentale 242
6.8. Fantasme inconştiente ca determinante ale asocierii libere 245
6.9. Asocierea liberă şi determinismul psihic 246
6.10. Distanţarea de conţinuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste 248
6.11. Cercetări empirice 251
6.12. Rezumat 252
6.13. Bibliografie recomandată 253
7. Atitudinea psihanalitică de cunoaştere 255
7.1. A putea asculta: aspecte metodologice 258
7.2. Despre obiectul psihanalitic 260
7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii şi a hermeneuticii abisale 262
7.4. Ipoteza psihanalitică la o interpretare din perspectivă hermeneutică abisală 265
7.5. Despre atitudinea cognitivă specifică atenţiei liber flotante 268
7.6. Înţelegerea logică, psihologigă şi scenică 269
7.7. Empatia din perspectivă psihanalitică 273
7.7.1. Empatie, simpatie şi căldură 274
7.7.2. Empatie şi identificare 275
7.7.3. Identificare concordantă şi complementară 276
7.7.4. Diferite moduri pentru identificarea concordantă şi complementară 277
7.8. Tulburări ale capacităţii de empatie 279
7.9. Regresia în procesul de cunoaştere 286
7.10. Motivaţiile înţelegerii empatice 288
7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei 289
7.12. Body empathy 290
7.13. Rezumat 291
7.14. Bibliografie recomandată 292
8. Interpretare şi reconstrucţie 294
8.1. Interpretare 294
8.1.1. Perspectivă istorică 295
8.1.2. Intervenţie şi interpretare 296
8.1.3. Tipuri diferite de interpretare 298
8.1.3.1. Interpretarea conţinutului 298
8.1.3.2. Interpretarea rezistenţei (interpretarea apărării) 298
8.1.3.3. Interpretarea transferului 299
8.1.3.4. Interpretarea transferului în aici şi acum 301
8.1.3.5. Interpretarea exterioară a transferului 303
8.1.3.6. Interpretarea genetică 306
8.1.3.7 Interpretarea netransferenţială 307
8.1.3.8. Tipuri de interpretare în analiza visului 308
8.1.3.9. Alte diferenţieri 309
8.1.4. Activitatea analistului în timpul interpretării 312
8.1.5. Interpretarea şi transferul analistului 313
8.1.6. Reflectarea interpretării 314
8.1.7. Criterii pentru corectitudinea interpretărilor 315
8.1.8. Rezumat 320
8.1.9. Bibliografie recomandată 320
8.2. Reconstrucţia 321
8.2.1. Perspectivă istorică 322
8.2.2. Observaţii privind conceptul de traumă 327
8.2.3. Avantajele reconstrucţiei 331
8.2.4. Adevărul despre reconstrucţii: adevăr istoric versus adevăr narativ 333
8.2.5. Psihanalistul: arheolog sau poet? 334
8.2.6. Duc multe drumuri către scop? 339
8.2.7. Rezumat 341
8.2.8. Bibliografie recomandată 342
9. Alianţa terapeutică 345
9.1. Perspectivă istorică 346
9.2. Indicatori ai alianţei terapeutice 350
9.3. Măsuri pentru stimularea alianţei terapeutice 351
9.4. Apariţia alianţei terapeutice aduce într adevăr un progres? 352
9.5. Lucrări empirice privind alianţa terapeutică 355
9.6. Rezumat 356
9.7. Bibliografie recomandată 357
10. Transferul 358
10.1. Perspectivă istorică 360
10.2. Constatarea transferului ca apărare a analistului — câteva aspecte teoretico istorice 363
10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creaţie nouă? 369
10.4. Funcţiile transferului 375
10.5. Componentele interacţionale din transfer 377
10.6. Rezumat 383
10.7. Bibliografie recomandată 384
11. Utilizarea transferului 386
11.1. Perspectivă istorică 387
11.2. Poziția centrală a analizei transferului 391
11.3. Intensificarea transferului și nevroza de transfer 392
11.4. Rezistență și transfer 395
11.5. Înțelegerea aluziilor de transfer 397
11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferențiale)? 406
11.7. Incertitudinea adecvării sau inadecvării impresiilor 408
11.8. Împiedicarea transferului și nevrozei de transfer? 409
11.9. Cercetări empirice 413
11.10. Rezumat 415
11.11. Bibliografie recomandată 417
12. Nevroza de transfer 420
12.1. Perspectivă istorică 421
12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinică? 424
12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer? 425
12.4. Înlocuirea completă a nevrozei adulte? 426
12.5. Reacții de transfer versus nevroză de transfer 427
12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer în cazul tulburărilor structurale ale Eului? 428
12.7. Funcția scenică a Eului în nevroza de transfer 431
12.8. Destinul nevrozei de transfer după terminarea analizei 432
12.9. Rezumat 433
12.10. Bibliografie recomandată 433
13. Contratransferul 435
13.1. Istoric 437
13.2. Diferite concepții despre contratransfer 439
13.2.1. Concepția „clasică" 440
13.2.2. Concepția „totalizantă" 440
13.2.3. Contratransferul ca transfer al analistului 443
13.3. Rezistența contratransferențială 446
13.4. Nevroza de contratransfer 448
13.5. Identificarea proiectivă 450
13.6. Contratransferul sexual 455
13.7. Rezumat 457
13.8. Bibliografie 458
14. Gestionarea contratransferului 460
14.1. Istoric 461
14.2. Indicatori ai contratransferului 462
14.3. Autoanaliza contratransferului 465
14.4. Vise contratransferențiale 472
14.5. Forme de manifestare și gestionarea rezistenței de contratransfer 474
14.6. Cum se procedează cu identificarea proiectivă sau cât de desăvârșită trebuie să fie conținerea? 478
14.7. Rezumat 481
14.8. Bibliografie 581
15. Analiza rezistențelor 483
15.1. Istoric 483
15.2. Definiția rezistenței 486
15.3. Funcția multiplă a rezistențelor 489
15.4. Utilizarea analizei rezistențelor 490
15.5. Abordarea afirmativă a lui R. Schafer 492
15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion 496
15.7. Caracterul central al rezistenței transferențiale 498
15.8. Rezumat 499
15.9. Bibliografie 500
16. Perlaborarea 501
16.1. Istoric 501
16.2. Pași ai procesului de perlaborare: explicația cauzală, explicația intențională și înțelegerea hermeneutică 504
16.3. Conflict, simptom, nevroză și necesitatea perlaborării 506
16.4. De ce perlaborarea, adică analiza, este adesea atât de anevoioasă? 509
16.5. Rezumat 510
16.6. Bibliografie 510
17. Analiza viselor 512
17.1. Istoric 513
17.2. Importanța interpretării viselor 515
17.3. Unele aspecte ale cercetării experimentale a viselor 516
17.4. Funcțiile visării 519
17.5. Diferențierea între visul manifest și cel latent 521
17.5.1. Visele în tratamentul pacienților cu tulburări severe ale Eului 522
17.5.2. Travaliul visului în cazul tulburărilor narcisice de personalitate 524
17.5.3. În ce constă visul manifest? 524
17.6. Semnificația visului inițial 526
17.6.1. Despre funcția prognostică și diagnostică a visului inițial 526
17.6.2. Despre analist în visul inițial 526
17.7. Rezumat 527
17.8. Bibliografie 528
18. Personalitatea analistului 530
18.1. Istoric 530
18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist 532
18.3. Structuri de personalitate diferite 534
18.4. Experiențe cu diferiți analiști 538
18.5. Personalitate, teorii și reprezentări axiologice 540
18.6. Rezumat 541
18.7. Bibliografie 541
19. Sexul analistului 543
19.1. Scurt istoric 544
19.2. Influența sexului în relația reală și în relația transferențială 548
19.3. Este mai bine pentru o femeie să meargă la o psihanalistă? 549
19.4. Diferite constelații sexuale 552
19.4.1. Transferul patern oedipian al pacientei asupra analistei (10) 553
19.4.2. Transferul matern oedipian al pacientei asupra analistului (12) 553
19.4.3. Transferul oedipian matern al pacientului asupra analistei (13) 554
19.4.4. Transferul patern oedipian al pacientului asupra analistei (14) 555
19.4.5. Transferul oedipian matern al unui pacient asupra analistului (16) 556
19.5. Cercetări empirice 557
19.6. Rezumat 558
19.7. Bibliografie 559
20. Trecerea la act 561
20.1. Scurt istoric 561
20.2. Acceptarea trecerii la act 563
20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist 565
20.4. Transferul erotizat și sexualizarea 565
20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului 569
20.6. Rezumat 571
20.7. Bibliografie 571
21. Reacția terapeutică negativă 573
21.1. Scurt istoric 574
21.2. Impulsuri din partea teoriilor relațiilor de obiect 576
21.3. Reacția terapeutică negativă: cauze iatrogene? 579
21.4. Problema interpretării corecte 581
21.5. Motivația terapeutică negativă 582
21.6. Aspecte tehnice 584
21.7. Rezumat 586
21.8. Bibliografie 586
22 Factori eficienți 588
22.1. Scurt istoric 589
22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient 590
22.2.1. Recunoașterea contratransferului 590
22.2.2. Capacitatea de a asculta 591
22.2.3. Empatia 591
22.2.4. Susținerea 593
22.2.5. Conținerea 594
22.2.6. Interpretări transferențiale 596
22.2.7. Interpretările și reconstrucțiile genetice, interpretări extratransferențiale 603
22.2.8. Interpretarea și relația se exclud reciproc? 603
22.3. Procesele psihice ale pacientului în calitate de factori eficienți 606
22.3.1. Insight ul ca factor eficient 607
22.3.1.1. Caracterul ramificat al rețelelor de semnificație (nevrotice) 609
22.3.1.2. Insight ul afectiv 611
22.3.2. Interiorizarea 612
22.3.3. Noua experiență relațională 615
22.4. Rezumat 616
22.5. Bibliografie 616
23. Terminarea analizei 619
23.1. Scurt istoric 619
23.2. Criterii ale terminării 620
23.3. Valori empirice 621
23.4. Dizolvarea iubirii de transfer? 623
23.5. Este sfârșitul analizei cu adevărat un sfârșit? 626
23.6. Analize fără sfârșit la nevrozele de caracter? 627
23.7. Rezumat 628
23.8. Bibliografie 628
24. Cercetarea rezultatelor 630
24.1. Scurt istoric 631
24.2. Lipsă de cercetare asupra terapiei psihanalitice? 633
24.3. A câștigat cu adevărat fiecare și a meritat fiecare un premiu? 634
24.4. Este posibilă cercetarea empirică în psihanaliză? 636
24.5. Observații la critica lui Grünbaum 638
24.6. Opțiuni pentru o viitoare cercetare în psihoterapie 639
24.7. Cercetare intraclinică sau extraclinică? 641
24.8. Rezumat 642
24.9. Bibliografie 643
Postfață 645
La prima ediție 645
La a doua ediție 645
Bibliografie 646
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu