VIATA INTREGULUI CREIER. Anatomia alegerii si cele ,, Patru Personaje" care ne conduc viata

Autor: Jill Bolte Taylor
Editura Prestige
Colectia ScienceConnection
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Whole Brain Living
Traducerea Constantin Roman
ISBN 978-630-6506-46-0
Nr pagini : 408
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 73 lei la Editura, 73 lei la clb, 73 lei la libris

Descrierea editurii:

        Timp de o jumatate de secol, am fost invatati ca emisfera dreapta a creirerului nostru este creierul emotional, in timp ce emisfera stanga este raspunzatoare pentru gandirea rationala. In prezent, neurostiinta ne demonstreaza ca nu este atat de simplu: de fapt, sistemul nostru limbic este impartit intre cele doua emisfere. In consecinta, fiecare emisfera are atat un creier emotional, cat si unul rational. In aceasta carte inovatoare, dr. Jill Bolte Taylor, autoarea bestseller-ului New York Times, My Stroke of Insight, ne prezinta aceste patru "personaje" care ne definesc: 

• "Personajul" 1, Gandirea stanga

• "Personajul" 2, Emotia stanga

• "Personajul" 3, Emotia dreapta

• "Personajul" 4, Gandirea dreapta.

        Jill Bolte Taylor este specialistă în neuroanatomie şi profesoară la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Indiana din Indianapolis. Deţine, în cadrul Centrului resurselor de ţesut nervos de la Harvard, titlul de purtător de cuvânt al persoanelor cu boli mintale, precum şi funcţia de consultant în neuroanatomie, la Institutul de Radioterapie Proton din Vestul Mijlociu. Din 1993, este membră a Alianţei Naţionale pentru Managementul Bolilor Mintale. În anul 2008, autoarea a fost inclusă în clasamentul celor mai influenţi 100 de oameni din lume, întocmit de revista Time.

        La noi au fost traduse:

Revelatii despre creier. Povestea unui specialist in neuroanatomie care a suferit un accident vascular cerebral, Curtea Veche 2011

Viata intregului creier. Anatomia alegerii si cele "Patru Personaje" care ne conduc viata, Prestige 2023

Cuprins:

Prefaţă:

Pacea este doar un gând la distanţă 9

PARTEA I: O scurtă privire în interiorul creierului tău 13

Capitolul 1:

Povestea mea si creierul nostru 15

Capitolul 2:

Anatomia creierului şi personalitatea 37

Capitolul 3:

Echipa creierului nostru: Cele Patru Personaje 51

PARTEA A II-A: Cele Patru Personaje ale tale 69

Capitolul 4:

Personajul 1 - Emisfera stângă raţională 71

Capitolul 5:

Personajul 2 - Emisfera stângă emoţională 109

Capitolul 6:

Personajul 3 - Emisfera dreaptă emoţională 151

Capitolul 7:

Personajul 4- Emisfera dreaptă raţională 183

Capitolul 8:

Şedinţa Creierului: Instrumentul tău de putere pentru pace 

PARTEA A III-A: Cele Patru Personaje în libertate 251

Capitolul 9:

Conexiunea cu noi înşine - Cele Patru Personaje şi corpul 253

Capitolul 10:

Conexiunea cu ceilalţi - Cele Patru Personaje ale noastre în relaţiile romantice 275

Capitolul 11:

Deconectare şi reconectare - Cele Patru Personaje ale noastre în dependenţă şi recuperare 293

Capitolul 12:

Ultimii 100 de ani - Cele Patru Personaje ale noastre şi influenţa tehnologiei 335

Capitolul 13:

Perfect, întreg şi frumos 371

Mulţumiri 397

Despre autoare 401

Index 402

CREIERUL STANG VORBESTE, CREIERUL DREPT RADE. O privire asupra neurostiintei inovarii si creativitatii in arta, stiinta si viata

Autor: Ransom Stephens
Editura Prestige
Colectia ScienceConnection
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: The Left Brain Speaks, The Right Brain Laughs
Traducerea Ioana Bena
ISBN 978-630-6506-49-1
Nr pagini : 344
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 69 lei la Editura, 69 lei la clb, 69 lei la libris

Descrierea editurii:

        In cartea Creierul stang vorbeste, creierul drept rade, fizicianul Ransom Stephens explica intr-un mod amuzant si interesant modul in care functioneaza creierul uman. Folosind metafore si un limbaj pe intelesul tuturor, Stephens le ofera cititorilor, indiferent de gradul de cunoastere in domeniul stiintei, o introducere in neurostiinta si le arata cum creativitatea, indemanarea si chiar si perceptia sinelui pot sa se dezvolte si sa se schimbe folosind cel mai important muschi din corp. Admiratorii lui Bill Nye si Neil de Grasse Tyson vor adora stilul realist al lui Stephens, iar cei interesati de stiinta vor aprecia explicatiile sale pertinente ale termenilor stiintifici.

        Creierul stang vorbeste, creierul drept rade este cadoul perfect pentru toti cei care doresc sa stie ce se intampla in mintea lor si cum pot sa foloseasca aceste cunostinte pentru a deveni cei mai buni oameni.

Cuprins:

1. TU Şl EU  13

1.1 Decojind ceapa ignoranţei  17

1.2 Stânga şi dreapta  18

    1.2.1 O simplificare excesivă stânga-dreapta nouă şi îmbunătăţită  21

    1.2.2 Rezolvarea dihotomiei stânga-dreapta  23

1.3 Imaginea dintr-o imagine  27

1.4 Ce facem aici?  28

2. ANIMALE Şl OAMENI  31

2.1 Perspective diferite asupra realităţii  33

2.2 Evoluţia  34

    2.2.1 Puterea timpilor lungi şi a numerelor mari  37

    2.2.2 Evoluţia prezice ceea ce s-a întâmplat deja  38

2.3 O broască, un căţeluş şi Richard Feynman se plimbă prin craniul tău  39

    2.3.1 Prima doză de jargon: neuroni, axoni, dendrite şi sinapse  41

    2.3.2 Căţeluşul tău interior şi Feynman-ul interior  43

2.4 Cum să saluţi un tigru cu dinţi de sabie... sau jucătorul de şah  46

    2.4.1 Scările de timp de reacţie  53

    2.4.2 Feedback pozitiv şi negativ  54

2.5 Interfaţa realităţii  57

    2.5.1 Natura inevitabil subiectivă a realităţilor noastre  58

    2.5.2 Realităţile balenelor, câinilor şi copacilor (şi ale oamenilor goi)  61

2.6 Puterea perspectivei  66

3. VIAŢA Şl MOARTEA  69

3.1 Emergenţa  72

3.2 A fi viu şi treaz  74

    3.2.1 Procesoarele tale stupide, de jos în sus, paralele şi inconştiente  75

    3.2.2 Gânditorii tăi geniali, de sus în jos, în serie şi conştienţi  81

3.3. Recunoaştem tipare şi creăm modele  84

    3.3.1 Primele impresii  86

    3.3.2 Prejudecăţi  88

3.4 Cum funcţionează romanele?  89

    3.4.1 Teoria minţii  91

3.5 Sensibilitatea şi conştiinţa  92

    3.5.1 Pragul conştiinţei  93

    3.5.2 Spectrul conştiinţei  94

3.6 Liberul-arbitru  97

3.7 Ciudăţenia esenţială a morţii  100

3.8 Bun, rapid sau ieftin: alegeţi două dintre ele  103

4. TALENT Şl ÎNDEMÂNARE  105

4.1 Talentul  106

    4.1.1 De unde vine talentul?  107

    4.1.2 Îndemânarea  109

4.2 Ca şi cum ai suna un clopoţel  110

    4.2.1 Creierul uman  110

    4.2.2 Semnalul  113

    4.2.3 De la a cânta pe note la a cânta muzică  116

4.3 Talent sau abilitate?  117

    4.3.1 Elagajul neuronal şi sinestezia  119

    4.3.2 Dimensiunea creierului  120

    4.3.3 Urechea absolută: talent sau îndemânare?  121

4.4 Natura şi educaţia  123

4.5 Geniile  127

    4.5.1 Copiii-minune  132

    4.5.2 Adulţii-minune  133

4.6 Combustibilul Abiltalent  134

5. INTELIGENŢĂ Şl INTUIŢIE  137

5.1 Nu putem separa intelectul de emoţie  141

5.2 Învăţarea  143

    5.2.1 Reţete şi algoritmi  145

    5.2.2 Plasticitate  148

    5.2.3 Educaţia  148

    5.2.4 Memoria  151

    5.2.5 Rezoluţia răspunsurilor  153

5.3 Gândeşte cu rărunchii  155

    5.3.1 Sentimentul de cunoaştere  157

    5.3.2 Efectul de priming (efectul de pregătire)  159

5.4 Priming-ul măruntaielor  163

6. Analiză şi creativitate  167

6.1 Fundul canionului şi vârful muntelui  169

6.2 Instrumente pentru gândire  170

    6.2.1 Chestiunea legăturii  171

    6.2.2 Reducerea inconceptibilului  173

    6.2.3 Cuvinte  178

    6.2.4 Instrumente mintale - puterea hârtiei de scris  180

6.3 Gândirea laterală  183

    6.3.1 Sinestezia  187

    6.3.2 Rezonanţa neuronală, coerenţa şi fluxul  190

    6.3.3 Limbajul ca rezonanţă spaţială  192

    6.3.4 Eliberarea savantului interior  195

6.4 Creativitatea  196

    6.4.1 Oamenii folosesc instrumente pentru a analiza şi a crea  198

7. Singuri şi împreună  201

7.1 Am fost un singuratic până să scriu acest capitol  204

7.2 Suntem un stup?  205

    7.2.1 Moartea durului meu individualist interior  206

    7.2.2 Extinderea buclei de feedback a conştiinţei la ceilalţi  208

    7.2.3 Imitare şi simulare  210

    7.2.4 Ei bine, suntem sau nu?  213

7.3 Valoarea  217

    7.3.1 Creatorul şi privitorul  219

    7.3.2 Implicare şi noutate  220

    7.3.3 Subiectivitatea noastră are multe în comun  223

    7.3.4 Oamenii potriviţi, locul potrivit şi momentul potrivit  226

    7.3.5 ...şi nici bunul-simţ  229

7.4 Oare, prietenia e cea care ne defineşte?  233

7.5 Însemnătatea  236

8. ARTĂ Şl ŞTIINŢĂ  241

8.1 Binele, răul şi valoarea  244

8.2 La drum pentru emoţie  244

    8.2.1. Disperarea glorioasă a artei şi a ştiinţei  245

8.3 Neuroestetica în artă şi în ştiinţă: regulile lui Ramachandran  248

    8.3.1 Regula de grupare a lui Ramachandran - de la disonanţă la consonanţă  250

    8.3.2 Regula lui Ramachandran de deplasare - exagerare a importanţei (vârfului)  254

    8.3.3 Regula lui Ramachandran a contrastului-limitelor  256

    8.3.4 Regula lui Ramachandran a izolării-euristică şi aproximare  258

    8.3.5 Regula lui Ramachandran de cucu-bau-momeală  259

    8.3.6 Regula lui Ramachandran de aversiune faţă de coincidenţe - detectorul de porcării  261

    8.3.7 Regulile lui Ramachandran de ordine şi simetrie  262

    8.3.8 Regula lui Ramachandran asupra metaforei  265

    8.3.9 Ambiguitatea  270

8.4 Veronica  271

    8.4.1 Cum funcţionează muzica  272

    8.4.2 „Veronica" a lui Elvis Costello  273

    8.4.3 Rezonanţa muzicală  277

8.5 Artă şi ştiinţă  278

    8.5.1 E grozav dacă o poţi face  279

8.6 Avem multă subiectivitate în comun  280

9. INOVAŢIE Şl DESCOPERIRE  283

9.1 Înfruntarea provocărilor  287

9.2 Să ne folosim mai bine creierul  287

    9.2.1 Căutarea  289

    9.2.2 Stresul şi concentrarea  293

    9.2.3 Defocalizarea în intuiţie  296

    9.2.4 Meditaţia şi prejudecăţile  301

    9.2.5 Tehnici de modificare a perspectivei  302

    9.2.6 Înţelegerea vine pe jumătate coaptă  305

9.3 Invenţie şi descoperire  306

9.4 Găsirea poneiului  308

10. Contemplând o imagine într-o imagine, într-o imagine  313

10.1 Stânga-dreapta, jos-sus, înainte-înapoi  314

10.2 Trebuie să controlăm obsesia predicţiei modelelor  316

10.3 Ceapa neuroştiinţelor  318

    10.3.1 Neuroştiinţa are probleme   318

    10.3.2 Problemele materiei întunecate a neuroştiinţei  321

    10.3.3 Dificultăţi experimentale  322

    10.3.4 Scepticismul este justificat  324

10.4 Iată-ne, deci  326

11. Bibliografie  329

11.1 Lecturi recomandate  330

11.2 Alte lucruri care au apărut aici  336

De la autor  339

Mulţumiri  341

Notă pentru tine  343

SINGURATATEA. Boala nerecunoscuta

Autor: Manfred Spitzer
Editura Humanitas
Colectia Stiinta
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Einsamkeit: Die unerkannte Krankheit
Traducerea Andra‑Octavia Drăghiciu, Alexandra Furnea
ISBN 978-973-50-7760-0
Nr pagini :  296
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 42 lei la Editura, 35,70 lei la elefant, 33,60 lei la libris
pdf aici

Descrierea editurii:

        Singurătatea este pericolul numărul unu pentru sănătate, crede psihiatrul și neurocercetătorul german Manfred Spitzer, care în cartea de față expune o serie de adevăruri incomode, temeinic cercetate științific, despre societatea contemporană.

        Suntem tot mai singuri, iar acest lucru ne îmbolnăvește, ne înstrăinează de semenii noștri și poate chiar să ne ucidă. Cancerul, patologiile cardiovasculare și depresia înregistrează incidențe record, una dintre cauzele principale fiind cascada de schimbări psihosomatice declanșată de stresul provocat de singurătate. Indiferent că vorbim despre tineri sau oameni în vârstă, persoane prospere sau oameni cu mijloace reduse, femei sau bărbați, singurătatea nu scutește pe nimeni de suferințe fizice și sufletești.

        În acest volum, autorul ne explică științific, dar și omenește ce este singurătatea și de ce este atât de nocivă. Mai mult, ne oferă și câteva mijloace simple să o combatem, când ne confruntăm personal cu ea sau când afectează pe cineva drag.

        „Imaginați-vă că ar exista o boală care s-ar manifesta tot mai des și ar provoaca dureri cronice – o maladie contagioasă, încă necercetată de oamenii de știință, care s-ar răspândi atât de rapid încât nu am avea timp să ne imunizăm împotriva ei, și care ar fi clasificată drept una dintre cele mai frecvente cauze ale mortalității în lumea occidentală. O boală care favorizează apariția altor suferințe, de la răceli, depresie și demență la infarct, accident vascular cerebral și cancer. Această boală ar fi, prin urmare, un factor important de risc pentru apariția altor maladii cu incidență crescută și fatale. În același timp ar fi înșelătoare, deoarece mulți dintre cei afectați nici nu ar ști că suferă de ea. Această boală chiar există, și se numește singurătate.“

        Manfred Spitzer (n. 1958) este unul dintre cei mai faimoși specialiști în neuroștiințe din Germania, foarte implicat în dezbaterile despre tehnologie și educație. A studiat medicina, psihologia și filozofia la Universitatea din Freiburg, iar în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce din 1997 Clinica psihiatrică universitară și din 2004 Centrul pentru neuroștiințe și învățare. A fost de două ori profesor invitat la Universitatea Harvard.

        La noi au fost traduse:

Dementa digitala. Cum ne tulbura mintea noile tehnologii, Humanitas 2020

Singuratatea. Boala nerecunoscuta, Humanitas 2023

Cuprins:

Cuvânt înainte

1. Megatrend și boală  13

2. Singurătatea doare  43

3. Contagiune socială  67

4. Singurătatea provoacă stres  86

5. Online: împreună, dar singuri?  109

6. Singurătatea ca factor de risc pentru îmbolnăvire  133

7. Cauza principală a decesului 148

8. „Mă îmbolnăvești!“  162

9. Ce‑i de făcut?  179

10. În căutarea singurătății 203

Mulțumiri 227

Note 229

Bibliografie 251

Credite fotografice 293

SOCIOLOGIA SPORTULUI. Teorii, metode, aplicatii

Autor: Cristina Gavriluta, Nicu Gavriluta
Editura Polirom
Colectia Collegium. Sociologie Antropologie
An aparitie : 2010
Editia I
ISBN 978-973-46-1589-6
Nr pagini : 256
Format 135 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 24 lei pe okazii, 15,96 lei la elefant, 16,96 lei la delfin
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Cum se explica faptul ca sportul exercita astazi o puternica fascinatie? Care sint mecanismele sociale ale succesului in sport? Cum pot fi interpretate efectele sociale generate de fenomenul sportiv? In ce masura sportul se preteaza unei analize sociologice? Volumul incearca sa raspunda la aceste intrebari si sa rezolve, totodata, problema absentei unei analize de sociologia sportului din circuitul lucrarilor de specialitate din Romania. O lectura utila atit pentru sociologii interesati de fenomenul sportiv, cit si pentru studentii si profesorii de la facultatile de educatie fizica si sport.

        Cristina Gavriluta (n. 1971) este conferentiar universitar doctor la Catedra de Sociologie si Asistenta Sociala a Facultatii de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi.

        Nicu Gavriluţă (n. 1963), profesor doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, sociolog, antropolog şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România. Sursa: Ed. Polirom

        Dintre cartile sale:

Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase. Studii şi eseuri de sociologie a sacrului, Polirom 1998

Culianu, jocurile minţii şi lumile multidimensionale, Polirom 2000

Imaginarul social al tranziţiei româneşti. Simboluri,fantasme, reprezentări, Dacia 2001

Hermeneutica simbolismului religios, Axis 2003

Fractalii şi timpul social, Dacia 2003

Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor  yoga, Axis 2006, Provopress 2006

Antropologie socială și culturală, Polirom 2009

Mama proştilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene, Institutul European 2010

Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicaţii (coautor), Polirom 2010

Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii , Polirom 2013

Mit, magie și manipulare politică, Institutul European 2015

Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului şi transumanismul, Polirom 2018

Homo Religiosus şi simulacrele realităţii , Eikon 2019

Nicu Gavriluta - Viata, un ritual initiatic. Interviuri si dialoguri culturale, Junimea 2020

Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii, Ed Univ. Alexandru Ioan Cuza 2021

De ce ne plac supereroii?. Mitologia și simbolistica filmelor Marvel, Polirom 2022

Cuprins:

Introducere  13

Capitolul 1. De la sociologie la sociologia sportului  17

1.1. Ramurile sociologiei generale  17

1.2. Apariția sociologiei sportului  18

1.3. Sociologia sportului în România  20

1.4. Sportul și mișcarea hippy  21

Capitolul 2. Originea sportului  ritualurile magico-religioase sau practicile corporale?  23

2.1. Practicile spirituale  origine a sportului 23

2.2. Practicile corporale  origine a sportului  24

2.3. Polemici privind originea sportului 26

Capitolul 3. Sociologia sportului. O perspectivã epistemologicã  28

3.1. Sociologia. Perspective de analizã  28

3.1.1. Sociologia  o teorie generalã a socialului  29

3.1.2. Sociologia  o teorie a societãții globale  29

3.2. Sociologia sportului. Aspecte epistemologice  30

3.2.1. Condiția de obiect a sociologiei sportului  31

3.2.2. Condiția de metodã a sociologiei sportului  32

3.2.3. Condiția de lege a sociologiei sportului  34

Capitolul 4. Sportul și grupul social 36

4.1. Grupul actorilor sportivi  38

4.1.1. Clasificarea grupurilor de sportivi  42

4.1.2. (Re)construcția identitãții grupului sportiv  43

4.2. Grupul de susținere. Tehnicieni și manageri  45

4.2.1. Managementul asociațiilor sportive   47

4.3. Grupul susținãtorilor și al suporterilor  50

Capitolul 5. Sportul și mulțimile  53

5.1. Sportul  spațiu de manifestare a omului-masã  54

5.2. Teoria imitației și fenomenul mulțimilor în sport  56

5.3. Teoria anonimatului, identitatea socialã și puterea mulțimilor 57

Capitolul 6. Liderul, charisma și autoritatea în sport  61

6.1. Liderul de grup în sport. Definire și tipologie  61

6.2. Autoritatea în sport 64

6.3. Sportul, charisma și performanța  68

Capitolul 7. Sport și socializare  72

7.1. Socializarea în sport și formarea identitãții  72

7.2. Agenții socializãrii în sport și tipurile de socializare  77

7.2.1. Socializarea sportivã primarã  78

7.2.2. Socializarea sportivã secundarã. Cazul sportului practicat în stradã  81

7.2.3. Socializarea sportivã continuã  83

7.3. Efectele socializãrii în sport  85

Capitolul 8. Devianțã și control social în lumea sportului   87

8.1. Devianța și delincvența în sport  87

8.2. Tipuri de devianțã în sport  91

8.2.1. Devianța pozitivã și devianța negativã în sport  91

8.2.2. Devianța primarã și devianța secundarã în sport  92

8.2.3. „Devianța toleratã în sport  93

8.2.4. Infracțiuni și delicte în sport  96

8.3. Dopajul și fascinația performanței sportive  97

8.3.1. Dopajul. Definire și evoluție  97

8.3.2. Dopajul în sport. Explicații și analize  101

Capitolul 9. Agresivitate și violențã în sport 108

9.1. Agresivitatea și violența. Considerații generale  108

9.2. Violența  fenomen originar  117

9.3. Mecanismele sociale ale violenței în sport  120

9.4. Violența  „pãrinte fondator al fotbalului?  125

9.4.1. Fenomenele ultras și hooligans  douã expresii ale violenței ritualizate în fotbal  126

9.5. Controlul social al agresivitãții în sport  134

9.5.1. Controlul social coercitiv  134

9.5.2. Controlul psihosocial  137

Capitolul 10. Sportul  o „religie a modernitãții?  146

10.1. Sportul  un ritual desacralizat  147

10.1.1. Timpul „sacru al sportului  152

10.1.2. Spațiul „sacru al sportului  153

10.1.3. Scenariul inițiatic în sport  154

10.1.4. Structuri mitice în sport  159

10.2. Magie și simbolism social în sport  165

10.2.1. Magia sportului și superstițiile sportivilor  165

10.2.2. Simbolurile în sport  171

Capitolul 11. Algoritmul cercetãrii sociologice în sport  177

11.1. Alegerea temei  177

11.2. Studiul bibliografiei  178

11.3. Alegerea și precizarea conceptelor  178

11.4. Operaționalizarea conceptelor 178

11.5. Stabilirea ipotezelor de lucru  179

11.6. Alegerea metodelor și tehnicilor de cercetare  179

11.7. Construirea instrumentelor de lucru  182

11.8. Eșantionarea  182

11.8.1. Eșantionarea aleatoare  183

11.8.2. Eșantionarea nonaleatoare  186

11.9. Ancheta-pilot  188

11.10. Culegerea datelor  188

11.11. Prelucrarea datelor  189

11.12. Redactarea raportului de cercetare  189

Anexa 1  191

Anexa 2  241

Bibliografie generalã  243

ANTROPOLOGIE SOCIALA SI CULTURALA

Autor: Nicu Gavriluta
Editura Polirom
Colectia Collegium. Sociologie Antropologie
An aparitie : 2009
Editia a I
ISBN 978-973-46-1392-2
Nr pagini : 288
Format 160 x 235
Anticariat
Pretul la data postarii : 300 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Volumul ofera studentilor, dar si specialistilor informatii esentiale prin abordarea unor teme clasice si moderne ale antropologiei sociale si culturale, propunind analogii intre realitati culturale, precum si interpretari ale formelor simbolice. Se analizeaza unitatea dintre arhaic si (post)modern in antropologie, aculturatia paginism/crestinism si sursele clasice ale evolutionismului, relationate cu realitatile sociale si culturale actuale. O sectiune aparte prezinta modul in care trei provocari importante ale lumii contemporane – transsexualismul, avortul si clonarea – modifica datele clasice ale mentalului social, structura familiei nucleare si alte configuratii sociale.

        Nicu Gavriluţă (n. 1963), profesor doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, sociolog, antropolog şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România. Sursa: Ed. Polirom

        Dintre cartile sale:

Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase. Studii şi eseuri de sociologie a sacrului, Polirom 1998

Culianu, jocurile minţii şi lumile multidimensionale, Polirom 2000

Imaginarul social al tranziţiei româneşti. Simboluri,fantasme, reprezentări, Dacia 2001

Hermeneutica simbolismului religios, Axis 2003

Fractalii şi timpul social, Dacia 2003

Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor  yoga, Axis 2006, Provopress 2006

Antropologie socială și culturală, Polirom 2009

Mama proştilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene, Institutul European 2010

Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicaţii (coautor), Polirom 2010

Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii , Polirom 2013

Mit, magie și manipulare politică, Institutul European 2015

Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului şi transumanismul, Polirom 2018

Homo Religiosus şi simulacrele realităţii , Eikon 2019

Nicu Gavriluta - Viata, un ritual initiatic. Interviuri si dialoguri culturale, Junimea 2020

Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii, Ed Univ. Alexandru Ioan Cuza 2021

De ce ne plac supereroii?. Mitologia și simbolistica filmelor Marvel, Polirom 2022

Cuprins:

Introducere  11

Partea I. Antropologia socială şi culturală. Definitii şi obiecte de studiu

1. Definiţii ale antropologiei generale   19

2. Definitii ale antropologiei sociale şi culturale  23

3. Obiectele de studiu ale antropologiei sociale şi culturale  27

4. Alteritatea. Ipostazele sociale şi stereotipurile  30

4.1. Stereotipurile negative în reprezentarea alterităţii  33

4.2. Stereotipurile pozitive în reprezentarea alterităţii   36

5. Figura alterităţii în ,,hermeneutica creatoare" a lui Mircea Eliade   39

6. Actualitatea gândirii lui Eliade cu privire la „multiplicitatea experienţei religioase"  43

7. Provocările alteritătîi şi noul dialog interreligios  53

8. Drumul către sine trece prin Celălalt. O necesară recompunere a dialogului intercivilizaţional  56

9. Aculturatia păgânism/creştinism. O interpretare antropologică  60

9.1. Motive mithraiste în creştinism   63

9.2. Cele două ipostaze moderne ale mithraismului  72

9.3. Analogiile orfico-creştine  76

9.4. Teoriile analogiilor orfico-creştine  83

9.5. Despre obsesiva denunţare a sincretismului orfico-creştin   84

9.6. Orfeu în arta creştină  87

9.7. Supravieţuiri ale orfismului în mentalul social actual   90

Partea a II-a. Marile curente antropologice

1. Evoluţionismul  95

1.1. Aspecte generale  95

1.2. Fondatori ai evoluţionismului antropologic: Lewis Henry Morgan şi Edward Burnett Tylor   96

1.3. Neoevoluţionismul clasic şi contemporan  98

1.4. Evoluţionismul darwinist. Argumente, contraargumente, falsuri şi criza teoriei lui Charles Darwin  100

1.5. Evoluţionismul social şi cultural. Criterii de analiză  111

2. Mutaţionismul  122

2.1. Mutaţionismul în biologie  122

2.2. Mutaţionismul în stiintele socioumane   123

2.3. Motivul antropologic al omului-mutant  125

3. Dîfuzionismul   131

3.1. Difuzionismul german  131

3.2. Difuzionismul britanic   132

3.3. Difuzionismul american   133

3.4. Difuzionismul francez   133

3.5. Modelele de analiză antropologică a difuzionismului  134

3.6. Wilhelm Schmidt - reprezentant al difuzionismului antropologic  136

4. Structuralismul  138

4.1. Structuralismul britanic  138

4.2. Structuralismul francez  142

4.3. Regulile de schimb matrimonial  147

4.4. Conceptele de bază ale sistemului de înrudire  150

4.5. Relaţia sistemelor de rudenie cu fenomenul politic  152

4.6. Mircea Eliade şi critica structuralismului lui Claude Levi-Strauss  156

Partea a III-a. Antropologia culturii

1. Semantica culturii  161

2. Condiţiile apariţiei culturii moderne  167

2.1. Marea cenzură reformistă a imaginarului social  168

2.2. Victoria surprinzătoare a mecanicii din fizica newtoniană   170

2.3. Industrializarea bazată pe diviziunea muncii  170

2.4. Unificarea tehnică a planetei  171

2.5. Invazia anorganicului, sinteticului şi artificialului  171

3. Motivatiile individuale şi sociale ale actului cultural  173

3.1. Cultura - "singura sursă certă a unei bucurii permanente"  173

3.2. Cultura - „adevărata formă de maturitate a spiritului " 174 

3.3. Cultura - "spaţiul privilegiat al adevăratei libertăţi" 174

3.4. Cultura - "primat al posibilului asupra realului"  175

3.5. Cultura - „calea spre sacru"  175

4. Trăsăturile definitorii ale culturii  177

5. Tipuri de culturi  179

6. Cultura. Date constitutive  180

7. Cultura de masă  184

8. Kitsch-ul şi manifestarea socială a ostentaţiilor  190

9. Multiculturalismul. Aspecte antropologice  194

Partea a IV-a. Trei provocări ale (post)modernitătii: sexualitatea, avortul şi clonarea

1 . Sexualitatea  201

1.1. Aristotel, hermeneutica sexualităţii şi ,,masculul deformat"  201

1.2. Trupul şi sexualitatea în mentalul social medieval  204

1.3. Misoginismul protestant - o limită a interpretării corpului şi sexualităţii  207 

1.4. Recuperarea trupului şi a sexualitătii în hedonismul (post)modern. Transsexualismul, sindromul „mamelor mercenare" şi procreaţia artificială  210

2. Avortul  217·

2.1. Riscurile şi costurile avorturilor  217

2.2. Avortul clandestin. Cauze şi forme de manifestare  219 ·

2.3. Argumentele pro-avort şi contraargumente Ie creştinismului  222

2.4. Împrumutul de rinichi şi avortul. Probleme de decizie  229

3. Clonarea  233

3.1. Structurile mitico-religioase ale clonării  233

3.2. Avantajele clonării   241

3.3. Dezavantajele clonării   246

3.4. Urmările juridice şi sociale ale clonării umane  250

3.5. „Clonarea lui Iisus" şi noua „hermeneutică" a textului testamentar  252

Bibliografie selectivă   259

Index de termeni   269

Index de nume proprii  277

SOCIOLOGIA RELIGIILOR.Credinte, ritualuri, ideologii

Autor: Nicu Gavriluta
Editura Polirom
Colectia Collegium. Sociologie Antropologie
An aparitie : 2013
Editia I
ISBN 978-973-46-3239-8
Nr pagini : 256
Format 160 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici,  previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Volumul se impune atentiei specialistilor si cititorilor pasionati de stiinta religiilor prin varietatea subiectelor, bogatia informatiilor si ineditul unor interpretari. Autorul foloseste concepte, idei si teorii preponderent sociologice cu care sint analizate temele clasice si actuale ale sociologiei religiilor: marile religii ale lumii contemporane, societatile secrete si noile miscari religioase, toleranta si intoleranta, secularizarea si fundamentalismul religios. Scrisa clar, obiectiv si intr-un limbaj accesibil, lucrarea se adreseaza studentilor de la facultatile de sociologie, masteranzilor si doctoranzilor in stiinte socioumane, precum si publicului larg interesat de istoria si sociologia religiilor.

        Nicu Gavriluţă (n. 1963), profesor doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, sociolog, antropolog şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România. Sursa: Ed. Polirom

        Dintre cartile sale:

Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase. Studii şi eseuri de sociologie a sacrului, Polirom 1998

Culianu, jocurile minţii şi lumile multidimensionale, Polirom 2000

Imaginarul social al tranziţiei româneşti. Simboluri,fantasme, reprezentări, Dacia 2001

Hermeneutica simbolismului religios, Axis 2003

Fractalii şi timpul social, Dacia 2003

Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor  yoga, Axis 2006, Provopress 2006

Antropologie socială și culturală, Polirom 2009

Mama proştilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene, Institutul European 2010

Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicaţii (coautor), Polirom 2010

Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii , Polirom 2013

Mit, magie și manipulare politică, Institutul European 2015

Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului şi transumanismul, Polirom 2018

Homo Religiosus şi simulacrele realităţii , Eikon 2019

Nicu Gavriluta - Viata, un ritual initiatic. Interviuri si dialoguri culturale, Junimea 2020

Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii, Ed Univ. Alexandru Ioan Cuza 2021

De ce ne plac supereroii?. Mitologia și simbolistica filmelor Marvel, Polirom 2022

Cuprins:

Cuvânt-înainte 15

Capitolul I. Teorii sociologice clasice specifice cercetării fenomenului religios  19

I.1. Apariţia sociologiei religiilor  19

I.2. Religia în viziunea sociologilor clasici  20

I.2.1. Alexis de Tocqueville  20

I.2.2. Émile Durkheim  23

I.2.2.1. Religie și magie. Asemănări și diferențe  23

I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim  25

I.2.3. Marcel Mauss  27

I.2.4. Gaston Richard  28

I.2.5. Georg Simmel  29

I.2.6. Arnold Gottfried  29

I.2.7. Max Weber  30

I.2.8. Joachim Wach  33

I.2.9. Roger Bastide  33

I.2.10. Gabriel Le Bras  34

I.3. Prezenţe ale sacrului în societatea (post)modernă  35

Capitolul II. Marca filologică de abordare a religiei. Limbajul şi sacrul  39

II.1. Principii ale analizei ştiinţifice a religiilor  39

II.2. Religia şi mitologia – boli ale limbajului?  40

II.3. În căutarea limbii perfecte  42

Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia  45

III.1. Animismul – o tipologie a universului însufleţit  45

III.2. Wilhelm Schmidt  46

III.3. Raffaele Pettazzoni  48

Capitolul IV. Iudaismul  49

IV.1. Textele de bază ale iudaismului  49

IV.2. Începuturile iudaismului  52

IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului  53

IV.4. Sărbătorile evreieşti  54

IV.5. Hasidismul – un fenomen social  56

IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocşii, conservatorii  57

IV.7. Interpretări ale avortului  59

IV.8. Inseminarea artificială  60

IV.9. Eutanasia  61

IV.10. Maternitatea adoptivă  61

IV.11. Familia, căsătoria şi divorţul  62

Capitolul V. Ortodoxia  65

V.1. Marea Schismă  65

V.2. Sfintele taine  67

V.3. Postul în creştinism şi în alte religii  68

V.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale  70

V.5. Ce este comunitatea creştină?  72

V.6. Simbolistica botezului şi a mirungerii  72

V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică  74

V.8. Organigrama Bisericii Ortodoxe Române (BOR)  75

V.9. Biserica Ortodoxă de Stil Vechi  75

Capitolul VI. Catolicismul  77

VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spaţiul românesc  77

VI.2. Ce este catolicismul?  78

VI.3. Doctrina catolică  79

VI.4. Ritualuri şi reguli catolice  80

VI.5. Structura Bisericii Catolice  81

Capitolul VII. Protestantismul  83

VII.1. Ideile de bază ale luteranismului 83

VII.2. Luteranismul în spaţiul românesc  86

VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante  87

VII.3. Ulrich Zwingli  88

VII.4. Calvinismul  88

Capitolul VIII. Neoprotestantismul  91

VIII.1. Mormonii  91

VIII.1.1. Joseph Smith – profetul întemeietor  91

VIII.1.2. Texte şi idei de bază ale cultului mormon  92

VIII.1.3. Poligamii din „familia cerească”  93

VIII.2. Adventiştii de Ziua a Şaptea  95

VIII.3. Penticostalii  96

VIII.4. Metodismul  96

VIII.5. Armata Salvării  98

VIII.6. Martorii lui Iehova  98

VIII.6.1. Aspecte generale  98

VIII.6.2. Ideile de bază  99

Capitolul IX. Islamul  101

IX.1. Mahomed întemeietorul şi revelaţiile islamului  101

IX.2. Conceptele de bază ale islamului  102

IX.3. Stâlpii de bază ai islamului  104

IX.4. Islamul în societatea contemporană  106

IX.5. Sistemul juridic musulman  108

IX.6. Poligamia în islam  110

IX.7. Simbolistica socială a vălului în islam  111

IX.8. Statutul social al femeii în islam  112

IX.9. Căsătoria, divorţul şi educaţia copiilor în islam  113

Capitolul X. Hinduismul 117

X.1. Hinduismul. Aspecte generale  117

X.2. Cosmogoniile indiene  118

X.3. Asceză şi căi soteriologice în hinduism  119

X.4. Texte de bază ale hinduismului  120

X.5. Zeii religiei hinduse  121

X.6. Castele în societatea hindusă  124

X.7. Practici religioase în familia hindusă  126

X.8. Avortul  127

Capitolul XI. Budismul  129

XI.1. Buddha – întemeietorul budismului  129

XI.2. Cele patru adevăruri şi calea de mijloc  131

XI.3. Doctrina budista  132

XI.4. Ipostaze sociale şi culturale ale budismului  133

XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepţia, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea  135

Capitolul XII. Jainismul și religia sikh  137

XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii  137

XII.2. Stilul de viaţă din comunităţile jainiste  138

XII.3. Ce este religia sikh?  141

XII.4. Gurū Nānak, întemeietorul religiei sikh  141

XII.5. Idei de bază în religia sikh  142

XII.6. Sărbătorile sikh  144

XII.7. Religia sikh şi viaţa politică  144

XII.8. Familia sikh  144

XII.9. Căsătoria sikh – un singur spirit în două trupuri  145

Capitolul XIII. Religiile Chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul  147

XIII.1. Daoismul şi noţiunea de dao  147

XIII.2. Lao Zi şi daoismul  148

XIII.3. Tehnicile de viaţă lungă în daoism  148

XIII.4. Confucianismul şi mitologia întemeietorului  149

XIII.5. Doctrina confucianistă  150

XIII.6. Şintoismul  152

XIII.7. Spiritele kami  153

XIII.8. Şintoismul în viaţa socială  153

Capitolul XIV. Biserica Scientologică  155

XIV.1. Ce este scientologia?  155

XIV.2. Doctrina scientologică  156

XIV.3. Ritualurile scientologice  157

XIV.4. Scientologia – Biserica VIP  158

Capitolul XV. New Age  159

XV.1. Ce este New Age?  159

XV.2. Doctrina New Age  160

XV.3. Personalităţi New Age  161

XV.4. Cauzele sociale ale succesului mişcării New Age  162

Capitolul XVI. Francmasoneria  165

XVI.1. Francmasoneria – o societate secretă?  165

XVI.2. Ce este francmasoneria?  166

XVI.3. Tipuri de masonerie  166

XVI.4. Francmasoneria în Rusia  166

XVI.5. Francmasoneria în Polonia  168

XVI.6. Francmasoneria în România  168

XVI.7. Francmasoneria în fosta Cehoslovacie  169

Capitolul XVII. Ordinul Templierilor  171

XVII.1. Ce este Ordinul Templierilor?  171

XVII.2. Structura socială şi stilul de viaţă specifice Ordinului Templierilor  171

XVII.3. Procesul Templierilor  172

XVII.4. Ordinul Templierilor în România  174

Capitolul XVIII. Şamanismul  175

XVIII.1. Ce este şamanismul?  175

XVIII.2. Căile sociale ale consacrării şamanice  177

XVIII.3. Ritualurile iniţierii şamanice  178

XVIII.4. Funcţiile sociale ale şamanismului  179

XVIII.5. Tipologia şamanismului  180

XVIII.6. Neoşamanismul  181

Capitolul XIX. Magia  185

XIX.1. Semnificaţiile sociale ale magiei  185

XIX.2. Funcţiile sociale ale magiei  186

XIX.3. Cercetări socioantropologice clasice asupra magiei  186

XIX.4. Cercetări româneşti despre magie: Gheorghe Pavelescu  187

XIX.5. Caracteristicile magiei  189

Capitolul XX. Satanismul  191

XX.1. Biserica lui Satan  191

XX.2. Satanismul în România. O abordare sociologică  191

XX.3. Practici sataniste în oraşele româneşti  192

XX.4. Gradele iniţierii în Biserica lui Satan  193

Capitolul XXI. Alchimia  195

XXI.1. Ce (nu) este alchimia?  195

XXI.2. Fenomenologia şi simbolistica alchimiei  197

Capitolul XXII. Sahaja Yoga  201

XXII.1. Sahaja Yoga. Consideraţii generale  201

XXII.2. Doctrina Sahaja Yoga  201

XXII.3. Sahaja Yoga în România  203

XXII.4. Soteriologie, filantropie şi caritate în mişcarea Sahaja Yoga  204

Capitolul XXIII. Relaţiile Biserică-Stat  207

XXIII.1. Modelul separaţiei radicale a statului de Biserică  207

XXIII.2. Modelul identificării totale a statului cu Biserica  208

XXIII.3. Modelul cooperării distincte a Statului cu Biserica  209

XXIII.4. Modelul „simfoniei” bizantine al relaţiei dintre Stat şi Biserică  209

XXIII.5. Modelul religiei de stat  211

Capitolul XXIV. (In)toleranţa alterităţii religioase  213

XXIV.1. Sensurile toleranţei  213

XXIV.2. Ipostaze sociale ale toleranţei  214

XXIV.3. Toleranţă şi intoleranţă în context internaţional  215

Capitolul XXV. Fundamentalismul religios  219

XXV.1. Fundamentalismul religios – un fractal în spațiul Hilbert  219

XXV.2. Şapte ipostaze ale fundamentalismului religios  220

XXV.3. Interpretarea fractalică a fundamentalismului religios  222

XXV.4. Fundamentalismul – expresie a intoleranţei religioase  226

XXV.5. Simbolurile sociale ale fundamentalismului islamic  227

XXV.6. Fundamentalismul islamic şi sensurile jihadului  228

XXV.7. Fundamentalismul religios şi terorismul sunt construcţii sociale  231

Capitolul XXVI. Secularizarea  233

XXVI.1. Secularizarea – o absență a codurilor de sens  233

XXVI.2. Resacralizarea vieții sociale  236

Bibliografie selectivă  239

Index de nume  245

Index tematic  249