09/06/2023

ERGONOMIE ORGANIZATIONALA


Coord: Aurel Manolescu, Alecxandrina Deaconu, Cosmin Dobrin
Editura ASE
An aparitie : 2015 (ed.economica), 2022
Editia a II-a rev. si adaugita
ISBN 978-606-34-0370-5
Nr pagini : 475
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 72,30 lei la Editura, 108,45 lei la librarie.net




Descrierea editurii:

        Lucrarea trateaza o problematica deosebit de importanta, relativ noua, cu recunoastere internationala, dar, mai ales, cu un viitor cert.

        Autorii si-au propus sa puna in evidenta, prin argumente accesibile, conjugate cu rigoarea stiintifica, aspectele esentiale ale ergonomiei organizationale, valorile ei potentiale si, nu in ultimul rand, relevanta acesteia pentru management.
        In demersul lor stiintific, ei manifesta convingerea ca succesul, performanta si competitivitatea sustenabila a organizatiilor moderne depind tot mai mult de integrarea ergonomiei in managementul si strategia de afaceri a acestora.
        Prin continutul sau, aceasta carte satisface nevoia de informare si formare in domeniul ergonomiei organizationale, si contribuie la umplerea unui gol resimtit in literatura de specialitate din tara noastra, in cadrul careia problematica domeniului este mai putin cunoscuta, insuficient abordata sau diseminata si, uneori, eronat interpretata.
        In concordanta cu ceea ce se intampla in comunitatile stiintifice in domeniul ergonomiei pe plan intern si international, lucrarea si-a propus totodata sa valorizeze preocuparile noastre si, mai ales, teoriile si bunele practici existente, precum si experientele dobandite, incercand sa fie cat mai ancorata in preocuparile, exigentele si tendintele actuale pe plan mondial. In egala masura a fost valorificata experienta pozitiva a Scolii romanesti in domeniul ergonomiei, a ctitorilor recunoscuti de Scoala ergonomica.

Cuprins:

Cuvânt-înainte   15

Capitolul 1. Ergonomie. Trecut, prezent și viitor  19
1.1. Apariția și dezvoltarea ergonomiei   19
1.1.1. Condițiile care au generat apariția și dezvoltarea ergonomiei  22
1.1.2. Generațiile ergonomiei   26
1.1.3. Unele probleme potențiale privind ergonomia  27
1.1.4. Provocările ergonomiei și nevoia de reexaminare   30
1.1.5. Viitorul ergonomiei  32
1.2. Evoluția ergonomiei pe plan mondial   36
1.2.1. Tematica congreselor mondiale ale Asociației Internaționale de Ergonomie (AIE)  38
1.2.2. Curente, orientări și tendințe în ergonomie  42
1.2.3. Asociații și societăți în domeniul ergonomiei  43
1.2.4. Publicații periodice de ergonomie  44
1.3. Premisele ergonomiei în România  44
1.3.1. Principalele evenimente și manifestări științifice  44
1.3.2. Unele dificultăți în dezvoltarea și aplicarea ergonomiei  46
1.3.3. Proiect privind profesia de ergonomist (2015-2023)   47
1.3.3.1. Obiectivul strategic, realizări și perspective  47
1.3.3.2. Descrierea profesiei de ergonomist, competențe și deprinderi  52

Capitolul 2. Fundamentele teoretice și practice ale ergonomiei   57
2.1. Redefinirea ergonomiei și a obiectului de studiu al acesteia  57
2.1.1. Considerații privind definițiile date ergonomiei  57
2.1.2. Conotațiile filosofice ale ergonomiei  61
2.1.3. Definiții contemporane ale ergonomiei  62
2.1.4. Obiectul de studiu al ergonomiei   64
2.1.5. Cu privire la termenul de ergonomie   67
2.1.6. Clasificarea ergonomiei   69
2.1.7. Tehnologia ergonomiei și componentele acesteia  75
2.2. Ergonomia – domeniu științific interdisciplinar   80
2.2.1. Modelul multidisciplinar al ergonomiei  81
2.2.2. Modelul interdisciplinar al ergonomiei  82
2.2.3. Echipa de cercetare ergonomică  86
2.2.3.1. Considerații generale  87
2.2.3.2. Principalele avantaje ale echipei de cercetare ergonomică  87
2.2.3.3. Principalele dezavantaje ale echipei de cercetare ergonomică  88
2.3. Raportul ergonomiei cu științele participante la constituirea acesteia  90

Capitolul 3. Caracteristicile fundamentale ale ergonomiei   93
3.1. Clarificări și dezvoltări conceptuale  93
3.2. Ergonomia sistemelor  94
3.2.1. Modelul conceptual de bază al sistemelor de muncă   97
3.2.1.1. Principalele componente ale sistemelor de muncă  98
3.2.2. Alte modele macroergonomice   111
3.2.2.1. Modelul ergonomic Maestre  111
3.3. Proiectarea ergonomică  114
3.3.1. De la proiectarea tradițională la proiectarea ergonomică  114
3.3.2. Probleme potențiale privind proiectarea ergonomică  116
3.3.3. Abordări privind proiectarea ergonomică   117
3.4. Alocarea funcțiilor – abordare macroergonomică  124
3.4.1. Considerații macroergonomice privind „alocarea funcțiilor”   124
3.4.2. Probleme potențiale privind alocarea funcțiilor 125
3.4.3. Repartizarea funcțiilor între om și mașină  127
3.4.4. Limitele tradiționale ale „alocării funcțiilor”  129
3.4.5. Alte aspecte macroergonomice ale „alocării funcțiilor”  131
3.4.6. Viitorul alocării funcțiilor 133
3.5. Ergonomia posturilor computerizate 134
3.5.1. Considerații generale 134
3.5.2. Ergonomia interacțiunii om-calculator  136
3.5.3. Principii de proiectare ergonomică în interacțiunea om-calculator 139
3.5.4. Beneficiile proiectării și implementării interfețelor cu grad ridicat de utilizare  141
3.5.5. Inteligența artificială. O nouă provocare pentru ergonomie  142
3.5.5.1 Considerații generale   142
3.5.5.2 Relevanța inteligenței artificiale pentru ergonomie 148
3.6. Criterii macroergonomice ale proiectării sistemelor de muncă  159
3.6.1. Proiectarea comună sau unitară  160
3.6.2. Abordarea umanizării sarcinilor  161
3.6.3. Integrarea caracteristicilor sociotehnice ale organizației  162
3.7. Proiectarea ergonomică și antropometria 162
3.7.1. De la antropometria clasică la antropometria ergonomică  163
3.7.2. Principiile aplicării antropometriei în proiectarea ergonomică 164
3.7.3. Principiile aplicării datelor în antropometria ergonomică  171
3.7.4. Antropometria ergonomică pentru persoanele cu dizabilități  173
3.7.5. Dezvoltarea proiectării antropometrice în modele tridimensionale  173
3.8. Proiectarea ergonomică a regimului de muncă și odihnă 174
3.8.1. Clarificări și dezvoltări conceptuale  174
3.8.2. Capacitatea de muncă – parametru al activității profesionale 175
3.8.3. Oboseala în muncă și fenomenul burnout sau sindromul epuizării profesionale – probleme de bază ale ergonomiei   176
3.8.3.1 Fenomenul burnout sau sindromul epuizării profesionale  178
3.8.4. Proiectarea ergonomică a regimului de muncă și odihnă  186
3.8.5. Interferenţa muncii în schimburi cu ritmurile cardiace 190
3.9. Etapele necesare în proiectarea ergonomică a sistemelor de muncă 192
3.10. Principalele trăsături ale unui post proiectat ergonomic   193
3.11. Rezultatele ergonomiei: performanța și bunăstarea   194
3.11.1. Dezvoltări conceptuale   194
3.11.2. Performanța – obiectivul economic al ergonomiei 196
3.11.3. Bunăstarea – obiectivul social al ergonomiei 198

Capitolul 4. Macroergonomie 203
4.1. De la microergonomie la macroergonomie 203
4.2. Conceptul de macroergonomie   210
4.3. Caracteristicile fundamentale ale macroergonomiei  213
4.4. Interdependența dintre micro- și macroergonomie  215
4.5. Mezoergonomia  219
4.6. Grupul Tehnic Macroergonomic – METG   222

Capitolul 5. Ergonomie organizațională   225
5.1. Clarificări și dezvoltări conceptuale 225
5.2. Valorile potențiale ale ergonomiei organizaționale  229
5.3. Sinergia organizațională și performanța 230
5.3.1. Circumstanțe sau situații privind sistemele de muncă  230
5.4. Concluzii   232

Capitolul 6. Relevanța ergonomiei organizaționale pentru management  235
6.1. Delimitări și dezvoltări conceptuale  235
6.2. Dezvoltări organizaționale și manageriale  238
6.3. Managementul ergonomic  241
6.3.1. Clarificări conceptuale   241
6.3.2. Domenii ale managementului ergonomic    246

Capitolul 7. Ergonomia afacerilor  249
7.1. Afacerile – o perspectivă macroergonomică  249
7.2. Ergonomia și sustenabilitatea afacerilor   255

Capitolul 8. Ergonomia și piața   261
8.1. Dezvoltări conceptuale  261
8.2. Ergonomia produselor și proceselor   262
8.2.1. Rolul ergonomiei în proiectarea produselor și proceselor   262
8.2.2. Bariere în proiectarea produselor ergonomice și orientări spre utilizatori  264
8.2.3. Abordări ale integrării ergonomiei în procesul de dezvoltare a produselor și proceselor  267
8.3. Modelul lanțului valorii – poziția ergonomiei  269
8.3.1. Ergonomia – parte a lanțului valorii  269
8.3.2. Ergonomia produselor  271
8.3.2.1. Atestatul ergonomic  273
8.3.3. Ergonomia producției 273
8.4. Rolul utilizatorilor în proiectarea ergonomică  276
8.4.1. Considerații generale  276
8.4.2. Probleme potențiale privind proiectarea ergonomică centrată pe utilizatori  280
8.4.3. Principiile de bază ale proiectării centrate pe utilizatori  281
8.4.4. Direcții de acțiune privind proiectarea ergonomică centrată pe utilizatori  282

Capitolul 9. Marketingul ergonomic   285
9.1. Apariția și dezvoltarea marketingului ergonomic  285
9.2. Definirea și particularitățile marketingului ergonomic  286
9.3. Viitorul marketingului ergonomic  293

Capitolul 10. Ergonomia și strategia organizației 295
10.1. Dezvoltări conceptuale  295
10.2. Contribuțiile ergonomiei la strategia organizației  297
10.3. Valoarea ergonomiei pentru unele domenii strategice ale organizației   302

Capitolul 11. Ergonomia și managementul calității totale. O nouă paradigmă   305
11.1. Dezvoltări conceptuale  305
11.2. Mișcarea în ergonomie și mișcarea calității  307
11.3. Ergonomia și calitatea  311
11.4. Ergonomia și managementul calității  313
11.5. Ergonomia și managementul calității totale. O nouă paradigmă   317

Capitolul 12. Cultura securității ocupaționale – componentă a culturii organizaționale   325
12.1. Considerații generale  325
12.2. Definirea culturii securității ocupaționale  329
12.3. Caracteristicile culturii securității ocupaționale  332
12.4. Climatul de securitate ocupațională   336
12.5. Cultura prevenirii și protecției în muncă  338
12.6. Cultura securității ocupaționale și performanța   345

Capitolul 13. Ergonomia și fiabilitatea umană  347
13.1. Considerații generale  347
13.2. Definirea fiabilității umane   349
13.3. Natura erorii umane  351
13.4. Eroarea umană – clarificări conceptuale   354
13.5. Abordări ale fiabilității umane   356
13.6. Clasificarea erorilor – mod de organizare a cunoștințelor  357
13.7. Condițiile care facilitează producerea erorilor și scăderea fiabilității umane   359

Capitolul 14. Ergonomia securității și sănătății în muncă   363
14.1. Relația ergonomie-SSM. O nouă paradigmă  363
14.2. Noi strategii ale UE privind securitatea și sănătatea în muncă  364

Capitolul 15. Metodologia ergonomică  367
15.1. Considerații generale  367
15.2. Metode și tehnici de analiză și evaluare ergonomică  370
15.2.1. Metoda RNUR  371
15.2.2. Metoda LEST   376
15.2.3. Metoda SAVIEM  377
15.2.4. Metoda ERGOS  377
15.2.5. Metoda INEMRCM  379
15.2.6. Lista de control ergonomic   380
15.3. Considerații privind metodologia ergonomică  383
15.4. Metode și instrumente macroergonomice   385
15.4.1. Delimitări și dezvoltări conceptuale   385
15.4.2. Instrument de analiză a sistemelor (SAT)   387
15.4.3. Analiza macroergonomică a structurii (MAS)   387
15.4.4. Analiza și proiectarea macroergonomică (MEAD)  388
15.4.5. Ergonomia participativă   391
15.4.5.1. Delimitări și dezvoltări conceptuale  391
15.4.5.2. Cu privire la termenul de ergonomie participativă .393
15.4.5.3. Avantajele și dezavantajele ergonomiei participative 396

Capitolul 16. Educația și formarea în ergonomie  401
16.1. Clarificări și dezvoltări conceptuale  401
16.2. Educația în ergonomie  401
16.2.1. Principalele obiective ale educației în ergonomie   402
16.2.2. Standarde asociate educației în ergonomie  403
16.3. Macroergonomia sistemelor de formare   404
16.3.1. Clarificări conceptuale  404
16.3.2. Aspecte macroergonomice ale formării  406
16.3.3. Componentele macroergonomice ale unui program de formare  408
16.4. Certificarea profesională în ergonomie  413
16.4.1. Rolul certificării în asigurarea competenței profesionale în ergonomie  413
16.4.2. Certificarea profesională în ergonomie  414
16.4.3. Modelul formării ergonomistului (EFM)  415
16.4.4. Criterii pentru certificare profesională în ergonomie   416
16.4.5. Competențele-cheie ale ergonomistului profesionist certificat  417
16.5. Practica profesională în ergonomie – abordare macroergonomică   420
16.5.1. Profesia și filosofia activității ergonomiștilor   420
16.5.2. Credibilitatea ergonomiștilor  422
16.5.3. Corpul de cunoștințe profesionale  424
16.5.4. Domenii sau competențe de practică ergonomică   426
16.5.5. Aspecte relevante privind practica profesională în ergonomie  426
16.5.6. Recomandări privind practica profesională în domeniul ergonomiei   428

Capitolul 17. Auditul ergonomic – abordare macroergonomică  431
17.1. Considerații generale  431
17.2. Cadrul conceptual al auditului ergonomic  433
17.3. Cu privire la standardizarea în ergonomie  442

Bibliografie  451

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu