04/06/2023

MODELE ALE COMUNICARII PENTRU STUDIUL COMUNICARII DE MASA

Autor: Denis McQuail, Sven Windahl
Editura Comunicare.ro
An aparitie :2001, 2004, 2010
Editia a III-a
Editia originala: Communications models for the study of mass communication
Traducerea Alina Bârgaoanu, Paul Dobrescu
ISBN 978-973-711-256-9
Nr pagini : 186
Format 170 x 280
Anticariat
Pretul la data postarii : 25 - 50 lei pe okazii, 12 lei la printre carti
Disponibilitate BCU (ed 2004)

Despre autor:

        Denis McQuail (1935 - 2017) a fost profesor de Sociologia Comunicarii la Universitatea din Amsterdam, dar cariera sa academica, opera si personalitatea sa au o anvergura internationala: a predat in mari universitati americane si engleze, iar cartile sale sint lucrari de referinta in bibliografia acestui domeniu, fiind publicate la edituri dintre cele mai prestigioase si traduse in numeroase tari.
        La noi au fost traduse:
Comunicarea, Institutul European 1999

Cuprins:

1. Introducere • 9 
1.1. Scop şi semnificatie • 9 
1.2. Uz si abuz in folosirea modelelor • 10 
1.3. Definirea termenilor • 11 
1.4. Primele modele ale comunicarii si cercetarea comunicarii de masa • 13 
1.5. Evolutii ale modelului matematic initiai • 14 
1.6. De la comunicare la comunicarea de masa • 15 
1.7. Dezvoltari ale modelelor si cercetarii comunicarii • 15 
1.8. Dezvoltari ulterioare • 17 

2. Modele fundamentale • 19 
2.1. Formula lui Lasswell • 19 
2.2 Modelul lui Shannon si Weaver, al lui Osgood si Schramm si cel al lui Dance • 21 
2.3. Modelul multifunctional al comunicarii etaborat do Gerbner • 27 
2.4. Modetul ABX elaborat de Newcomb, alte rnodele-"balanta" si co-orientarea • 30
2.4.1. Modolul ABX elaborat de Newcomb • 30 
2.4.2. Modelul corelatiei dinamice • 33 
2.4.3. Teoria consonantei si disonantei • 35 
2.4.4. Modelul convergentei • 37 
2.5. Modelul conceptual elaborat de Westley si MacLean pentru cercetarea comunicarii • 38 
2.6. Procesul comunicarii de masa: modelul lui Maletzke • 44 
2.7. Alternative la procesul de transrnitere: modelul ritual si cel al castigarii atentiei • 50 
2.7.1. Modelul ritual al comunicarii • 50 
2.7.2. Comunicarea ca etalare si castigare a atentiei • 51 

3. Influenta personala, teoriile difuzarii si efectele pe termen scurt ale comunicarii de masa asupra indivizilor • 53 
3.1. Modelele stimul-raspuns si modifcarile lor • 53 
3.2. Mass media si rolul influentei personale: modelul fluxului in doi paşi elaborat do Katz si Lazarsfeld • 55 
3.3. Efectele televiziunii asupra comportamentului individual: modelul psihologic elaborat de Comstock • 59 
3.4. Difuzarea inovatiei: modelul elaborat de Rogers si Shoernaker • 63 
3 5. Difuzarea stirilor • 67 
3.5.1. Curba "norrnala" a difuzarii • 68 
3.5 2. Modelul curbei in forma literei J • 69 
3.6. Intelegerea, procesarea şi reamintirea stirilor • 72 
3.6.1. Invatarea din stiri: un model al transmiterii • 73 
3.6.2. Procesarea stirilor - un model al receptani • 76 
3 7. Opinia publica si comunicarea interpersonala: modelul ciupercii • 80 

4. Efectele mass media asupra culturii si societatii • 83 
4.1. Indicatorii culturali si procesul de cultivare • 84 
4.2 Agenda setting • 87 
4 2 1 Modelul initial • 87 
4.2 2 Diferentierea agendelor: modelul lui Rogers si Dearing • 89 
4.3. Efectete mass media: modelul dependentei • 92 
4.3 1. Relatia de dependenta • 92 
4.3.2. Procesul prin care se ajunge la efectul de dependenta • 93 
4.4. Spirala tacerii • 95 
4.4.1. Modelul initial • 96 
4.4.2. Un model procesual al opiniei individuale • 98 
4.5. Decalajele informationale, efecte ale mass media • 100 
4.6. Efecte centrifuge vs. efecte centripete ale mass media • 105 

5. Modele centrate pe audienta • 107 
5.1. Teoria "utilizari si recompensa" • 107 
5.1.1. Modelul de baza • 108 
5.1 2. Modelul general elaborat de Rosengren • 109 
5.1.3. Teoria asteptarilor fata de media • 110 
5.1.4. Modele ale recompenselor culturale vs. modele ale recompenselor informationale • 111 
5.2. Modelul actiunii sociale elaborat de Renckstorf • 115 
5.3. Receptarea si decodificarea de catre audienta • 116 
5.3.1. Un model al codificarii si decodificarii • 117 
5.3.2. Un model discursiv • 119 
5.4. Cum sa ajungi la audienta: alegerile si evaluarile facute de audienta • 121 
5.4.1. Cultivarea diferentiată a publicurilor-tinta • 122 
5.4.2. Alegerea programelor TV • 123 
5.4.3. Alegerea operata de audienta in contextul diversitatii canalelor • 125 
5.4.4. Evaluarea programelor TV • 126 

6. Instituţia media, procesele de selecţie si de producţle • 129 
6.1. Media intr-un camp de forte sociale • 129 
6.2. Relatia sursa-reporter: modelul elaborat de Gleber si Johnson • 130 
6.3. Procesul de gatekeeping in media • 133 
6.4. Fluxul stirilor. modelul elaborat de McNelly • 135 
6.5. Cele "doua trepte" in fluxul stirilor inteme: modelul elaborat de Bass • 137 
6.6. Criteriile care confera valoare de stire: modolul elaborat de Galtung si Ruge • 138 
6.7. Selectia si productia in doua mjloace de comunicare in masa diferite • 141 
6.7.1. Selectia stirilor • 141 
6.7.2. Producerea stirilor • 142 
6.7.3. Lantul decizional in industria muzicala • 144 

7. Cornunicarea planificată • 147 
7.1. Campania de comunicare • 147 
7.2. Tipuri de obiective si de efecte ale unei campanii • 150 
7.3. lerarhia efectelor comuncarii • 151 
7.4. Patru rnodele ale relatiilor publice • 154 
7.5. Comunicarea de marketing • 156 

8. Noile media si societatea informaţionala • 159 
8.1. Societatea informaţionala: promisiuni si probleme • 159 
8.2. Traficul informaţional - reportun in schimbare • 161 
8.3. Convergenta modurilor de comunicare si modele ale reglementării actvitatii media • 166 
8.4. Politicile comunicarii si problemele sociale: diferente intre sisteme • 167 

9. Comunicarea in mediul international • 171 
9.1. Introducere • 171 
9.2. Fluxul international al informatiei • 172 
9.3. Fluxul intemational al stirilor • 174 
9.4. Programele TV cu circulatie internationala • 178 

Indice de nume • 179 
Postfata • 183

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu