03/06/2023

PERSPECTIVE ASUPRA TEORIILOR COMUNICARII DE MASA

Autor: Werner J. Severin , James W. Tankard , Jr.
Editura Polirom
Colectia Collegium. Media
An aparitie : 2004
Editia I
Editia originala: 
Traducerea Madalina Paxaman, Maria Paxaman
ISBN 973-681-446-7
Nr pagini : 400
Format 160 x 235
Anticariat
Pretul la data postarii : 29,95 lei la Editura, 12-15 lei pe okazii
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Cartea analizeaza principalele teorii si concepte de a caror cunoastere depinde intelegerea actului de comunicare. Prin modul in care este structurat, prin numeroase exemple si teme de discutie, volumul este o lectura fundamentala pentru cei care studiaza domeniul comunicarii de masa.

        Werner J. Severin este profesor la Universitatea Texas din Austin, unde preda studentilor cursuri de text jurnalistic si teorii ale comunicarii. Pentru masteranzi, tine prelegeri despre metodologia cercetarii comunicarii de masa, jurnalismul literar, redactare si editare de text jurnalistic.
        James W. Tankard, Jr. este profesor la Universitatea Texas din Austin. 

Cuprins:

Prefata  11
Multumiri  12

Partea I. Un peisaj mass media in schimbare 

Capitolul 1. Introducere in teoriile comunicarii de masa  15
Conceptul de comunicare de masa  16
Noul spatiu media  16
Rolul teoriei  22
Obiectivele teoriei comunicarii de masa  23
Efectele comunicarii de masa  24
Modificarile teoriilor comunicarii de masa  26
Problemele teoretice generate de schimbarile din sfera mediatica  27
Concluzii  27
Teme de dezbatere  28
Bibliografie  28

Partea a II-a. Metode stiintifice si modelele comunicarii de masa 

Capitolul 2. Metoda stiintifica  33
Imaginatia in stiinta  34
Natura cumulativa a stiintei  35
Generalitati stiintifice despre realitate  37
Ipoteze stiintifice  37
Protectia impotriva contestatiilor si fraudelor  38
Etica si frauda in stiinta  39
Procesul investigatiei stiintifice  40
Acumularea datelor empirice  41
Discutii asupra datelor  47
Concluzii  49
Teme de dezbatere  49 
Bibliografie  49
Capitolul 3. Metodele in cercetarea comunicarii de masa 52
Functiile unui model  53
Evluarea unui model  53
Cateva dintre primele modele de comunicare  54
Furnizarea de informatii utile  57
Teoria informationala aplicata  59
Modelul lui Osgood  62
Modelele lui Schramm  63
Modelul de simetrie a lui Newcomb  64
Modelul Westley-MacLean  65
Modelul lui Gerhner  69
O teorie - schema a procesarii informatiei  69
Concluzii  71
Teme de dezbatere  72
Bibliografie  73

Partea a III-a. Probleme de perceptie si de limbaj in mass media

Capitolul 4. Rolul perceptiei in comunicare 77
Influentele asupra perceptiei  78
Perceptia si comunicarea de masa  81
Alte procese selective  83
Modelele de procesare a informatiei  85
Teoria schemei  86
Perceptia subliminala  87
Perceptia imaginilor  89
Concluzii    90
Teme de dezbatere  91
Bibliografie  91
Capitolul 5. Probleme de codare 93
Caracteristicile limbajului  93
Folosirea improprie a limbajului  98
Trei tipuri de afirmatii 101
Studii de obiectivitate  103
Implicatiile codarii 107
Concluzii  107
Teme de dezbatere  108
Bibliografie  108
Capitolul 6. Analiza propagandei: primele teorii despre decodare si efecte  109
Ce este propaganda?  109
Instrumente de propaganda 112
Eficacitatea instrumentelor de propaganda 124
Concluzii  127
Teme de dezbatere  127
Bibliografie  127
Capitolul 7. Masurarea lizibilitatii  130
Istoricul masurarii lizibilitatii  130
Formulele lui Flesch  132
Modul de folosire a formulei  134
Diagrama FRY de estimarea a lizibilitatii 136
Aplicatii ale formulelor de lizibilitate 136
Procedura cloze  143
Noi metode pentru masurarea lizibilitatii 145
"Scriptibilitatea" textelor 147
Masurarea lizibilitatii in alte limbi 147
Concluzii  148
Teme de dezbatere  148
Bibliografie  149

Partea a IV-a.  Abordarea socio-psihologica

Capitolul 8. Consistenta cognitiva si comunicarea de masa  153
Teoria echilibrului a lui Heider  154
Teoria simetriei a lui Newcomb  155
Teoria congruentei a lui Osgood  156
Teoria lui Festinger asupra disonantei cognitive  163
Concluzii  168
Teme de dezbatere  168
Bibliografie 169
Capitolul 9. Teoriile persuasiunii 171
Conceptul de atitudine  172
Studiul lui Hovland in armata  172
Mesaje unilaterale si bilaterale  173
Programul Yale de cercetare a comunicarii 176
Credibilitatea sursei  176
Apelul la teama  180
Rezistenta la contrapropaganda  183
Teoria inocularii  184
Abordarea functionala a lui Katz  186
Atitudini si comportament  187
Conditionarea clasica a atitudinilor  190
Tehnici de persuasiune  192
Cele mai noi modele ale procesului persuasiunii  196
Concluzii  201
Teme de dezbatere  201
Bibliografie 202
Capitolul 10. Grupurile si comunicarea  206
Cercetarea lui Sherif asupra normelor de grup  207
Cercetarile lui Asch asupra presiunii exercitate de grup  208
Cum functioneaza normele  209
Studiile lui Lewin asupra obiceiurilor legate de alimentatie  210
Grupurile si atitudinile politice  210
Modelul de identificare sociala  212
Grupurile ca instrumente de schimbare  213
Grupurile si comunicarea de masa 214
Segmentarea audientei  215
Concluzii  216
Teme de dezbatere  217
Bibliografie 217
Capitolul 11. Mass media si comunicarea interpersonala  218
Mass media si comportamentul de votare  220
Rolul comunitatii in luarea deciziilor  221
Critici aduse teoriei fluxului in doi pasi  224
Difuzarea noutatilor  225
Concluzii  231
Teme de dezbatere  231
Bibliografie 232

Partea a V-a. Efectele si utilizarile mass media

Capitolul 12. Efectul de agenda  235
Studiul de la Chapel Hill  236
Precursorii ipotezei  237
O schimbare in gandire  238
Agenda mass media si realitatea  239
Studiul de la Charlotte  240
Dovezi experimentale  241
Plasarea la ore de maxima audienta  243
Agende prezidentiale  244
Caracterul suparator al problemelor  246
Probleme abstracte si concrete  246
Deformarea prin agenda  247
Problema decalajului de timp  248
Rolul expunerii  249
Construirea agendei  250
Necesitatea pentru orieentare 251
Cine citeste agenda mass media 251
Noi domenii de cercetare a efectului de agenda  253
Noi progrese in teoriile efectului de agenda  253
Cum functioneaza efectul de agenda  254
Efectul de agenda aplicar  255
Concluzii    256
Teme de dezbatere  257
Bibliografie 257
Capitolul 13. Ipoteza decalajului cunoasterii  260
Rolul mass media  261
Formele operationale ale ipotezei  262
Motivele posibile pentru decalajul cunoasterii  363
Decalajul cunoasterii in probleme de interes public  264
"Sesame Street"  265
Perfectionarea ipotezei  267
Generalizarea ipotezei  268
Decalajul cunoasterii si noua tehnologie  269
Noi progrese in cercetarea referitoare la ipoteza decalajului cunoasterii  271
Critici aduse ipotezei  273
Depasirea decalajelor de cunoastere 273
Concluzii  274
Teme de dezbatere   275
Bibliografie 275
Capitolul 14. Efectele comunicarii de masa  277
Teoria glontului 277
Modelul efectelor limitate 278
Teoria cultivarii 278
Noi progrese in teoria cultivarii 281
Determinismul media al lui McLuhan  283
Spirala tacerii  284
Efectul celei de-a treia persoane  286
Hegemonia media  288
Efectele violentei din televiziune  289
Teoria invatarii sociale  292
Modelul efectelor puternice  292
Amploarea efectelor  295
Noi directii in cercetarea efectelor  297
Concluzii   301
Teme de dezbatere   302
Bibliografie 302
Capitolul 15. Utilizarile mass media  306
Inceputul metodei utilizarilor si recompenselor  306
Utilizarile si recompensele intr-o campanie electorala  307
Clasificarea necesitatilor individului si utilizarile media  308
Critica teoriei utilizarilor si recompenselor  311
Testele empirice ale teoriei utilizarilor si recompenselor  312
Noua tehnologie si audienta activa  314
Progrese recente in cercetarea releritoare la utilizari si recompense  315
Concluzii  315
Teme de dezbatere   316
Bibliografie 317

Partea a VI-a. Mass Media ca institutie

Capitolul 16. Mass media in societatea moderna  321
Patru teorii referitoare la presa  321
Mass media de informare ca agenti ai puterii  329
Functiile media  331
Valorile ideologice in sprijinul societatii  333
Imaginea noastra mentala despre lume 335
Gustul popular si actiunea sociala  336
Conformismul social  338
Conditiile eficacitatii media  338
Valorile de durata din stiri  341
Fabricarea stirilor: constructia sociala a realitatii  343
Controlarea celor care lucreaza in media si mentinerea statu-quo-ului  343
Posibilitatile pentru devierea de la politica  345
Clasificarea reporterilor in functie de abilitatea lor de a cita surse  347
Comunicarea de masa si integrarea socio-culturala  347
Concluzii  351
Teme de dezbatere  351
Bibliografie 352
Capitolul 17. Concerne si conglomerate media 355
Concerne media  355
Incercarea de a pastra si de a castiga cititori  362
Conglomerate media  366
Concluzii  369
Teme de dezbatere  369
Bibliografie 370

Partea a VII-a. Rezumat

Capitolul 18. Prezentaare generala  375
Modelul si cercetarea comunicarii  375
Cercetarea mass media  380
Concluzii   382
Bibliografie 382

Indice de nume proprii si tematic  383


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu