COMUNICAREA Lucien Sfez

Autor: Lucien Sfez
Editura Institutul European
Colectia ABC
An aparitie : 2002
Editia I
Editia originala: La communication
Traducerea Margareta Samoila
ISBN 973-611-181-4
Nr pagini : 136
Format 110 x 118
Anticariat
Pretul la data postarii : 16 lei la casa literelor, 12 - 20 lei pe okazii, 3,99 lei la targul cartii
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Inainte de a trece la descrierea succinta a proiectului critic al autorului de fata, sa amintim ca vizavi de segmentarea societatii contemporane si multiplicarea valorilor, de disolutia legaturilor simbolice si a marilor naratiuni legitimatoare, nu toata lumea adopta tonul alarmist al lui L. Sfez. Dimpotriva, un autor ca Gianni Vattimo vede tocmai in generalizarea comunicarii si erodarea o sansa a unui nou mod de a fi umani. Potrivit acestuia din urma, criza ideii de istorie (care o poarta in sine pe cea a ideii de progres), datorata in egala masura sfirsitului colonialismului si imperialismului si aparitiei societatii comunicarii, da nastere unei societati postmoderne - pluralista, complexa, chiar haotica - care poarta germenele emanciparii tocmai in oscilare si pluralitate. Sensul emaniciparii consta in eliberarea diferentelor, in efectul global de depeizare, mai mult decit in cel de identificare.Daca Lucien Sfez deplinge sfarimarea consensulului si a fuziunii istorico-afective, Gianni Vattimo saluta explozia rationalitatilor si diferentelor. Daca pentru Lucien Sfez, in societatea comunicarii ceea ce ar duce la o cacofonie si tautologie generalizate, pentru Vattimo ceea ce ar face imposibila ideea unei realitati unice si ar elibera . Fara indoiala, presupozitiile filosofice ale celor doi ii asaza in opozitie, chiar daca scruteaza aceeasi societate mediatica. Totusi, intr-un punct ei se intilnesc: acolo unde Sfez ne spune explicit ca nu comunicarea in general este obiectul criticii sale, ci doar comunicarea tautologica, adica partea goala a paharului, iar Vattimo sugereaza ca nu s-a referit si la disfunctiile comunicarii (), privind insistent doar la partea plina a paharului. De aceea, primul vorbeste de confuzia valorilor, iar al doilea de pluralismul lor. In fond, nici unul nu-i neaga celuilalt partea lui de adevar, insa fiecare plaseaza sensul dominant in alta parte.

        Noi am pierdut astazi urma principiilor primare care asigurau coeziunea ansamblului. Consecintele: dispersare, confuzii, suprapuneri, Babel. Se vorbeste din ce in ce mai mult, intelegem din ce in ce mai putin. Dumnezeu, Istoria - acest dumnezeu laicizat, vechile teologii fondatoare ale marilor figuri simbolice, cum ar fi Egalitatea, Natiunea, Libertatea, au disparut ca mijloace de unificare. Or, toate aceste figuri permiteau sa se vada mai clar, inlesneau situarea in lume, actiunea constienta. In aceasta cavitate sapata de esecul lor se naste comunicarea, ca o intreprindere disperata de a lega analize specializate, medii compartimentate la maximum. (...) Critica comunicarii devine o critica a tehno-comunicarii. Lucrul trebuie sa treaca printr-o demontare a strategiilor acestei tehnocomunicari si a atitudinilor diverse, contradictorii, incurcate si confuze, care ne sint proprii. A intelege aceste strategii inseamna a intelege gestionarea traditionala a comunicarii si esecul actual; inseamna a lua cunostinta de teoriile explicative ale acestui esec; inseamna a incerca, printr-o metoda noua, sa eludam gravele confuzii ale comunicarii azi...

        Lucien Sfez (1937-2018) a fost profesor francez , lector și scriitor , profesor asociat de drept public și științe politice. Sursa: wikipedia

        La noi au fost traduse:

Simbolistica politica, Institutul European 2000

Comunicarea, Institutul European 2002

O critica a comunicarii, Comunicare.ro 2002

Cuprins:

Prefață de Dan Lungu / 5

Introducere / 15

I. Gestionarea tradițională a comunicării / 18

II. Teoriile explicative / 20

1. Teoria acțiunii comunicative a lui Jurgen Habermas/20

2. Jacques Ellul: tehnică și societate/21

3. Pierre Legendre: dragostea de absolut / 23

III. Trei metafore, trei viziuni despre lume / 25

1. A reprezenta sau Mașina / 25

2. A exprima sau Organismul / 26

3. A confunda sau Frankenstein: tautismul / 27

Capitolul I: Comunicarea reprezentativă / 29

I. Bila de biliard / 30

1. Primul principiu / 30

2. Al doilea principiu / 31

3. Al treilea principiu / 31

4. O mașină semiotică / 32

5. Subiectul persistă / 33

6. Teoria informației / 33

7. Entropia / 35

II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie / 37

III. Inteligența artificială / 39

1. Izvoare de inspirație: Chomsky și Turing / 39

2.Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell / 41

3. Derapajele Simon / 45

4. Delirul Minsky / 47

IV. Psihiatria robotică / 48

V. Concepțiile mecaniste și mass media / 51

1. Primele analize: dominația emițătorului / 51

2. Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor / 53

VI. Comunicarea reprezentativă în știința clasică a organizațiilor / 55

Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării / 59

Capitolul II. Comunicarea expresivă / 60

I. Creatura / 60

1. De la linie la cerc / 63

2. Ruptura lui von Foerster /65

3. Tabloul metaforei organistice / 67

II. Școala de ia Palo Alto / 68

1. De la individ la orchestră / 69

2. De la teorie la experiență / 72

III. Auto-organizarea: demarcație și remedii / 75

1. Trei postulate / 75

2. Delimitarea Varela / 77

3. Atlan circumscrie problema / 79

IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81

V. Mass-media expresive / 84

1. Modelul lui Barnlund / 84

2. Modelul lui Thayer / 84

3. Factorii socioculturali / 85

4. „Coer-seducția" lui Ravault / 86

5. Aculturația după Gerbner / 87

VI. Comunicarea expresivă în noua știință a organizațiilor / 88

Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92

Capitolul III. Comunicarea confuză / 93

I. Tautismul: noțiune și practici / 94

1. Tautismul: prima apariție / 94

2. Tautism: manifestări practice / 95

II. Mass-medii confuze / 97

1. Comunicarea televizuală / 97

2. Bucla lui Baudrillard / 98

III. Terapia Mao /101

IV. Publicitatea /104

1. Reclama sau obiectul reprezentat / 104

2. Expresia publicitară / 106

3. Publicitatea este nominalistă, sau tautistă /107

V. Tehnologii ale spiritului și știința cognitivă / 109

1. Tehnologiile spiritului /109

2. Știința sau științele cognitive / 115

VI. Republica ordinatică /121

1. Cura ordinatică / 121

2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice / 123

Concluzia capitolului al III-lea: Confuzia, a treia definiție a comunicării / 127

Concluzie generală: împotriva comunicării confuze: interpretarea / 128

Bibliografie / 131