Autor: J. J. van Cuilenburg
Editura Humanitas
Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 1998, 2001, 2004
Editia a III-a rev.
Editia originala: Communicatiewetenschap
Traducerea Tudor Olteanu
ISBN 973-28-0832-2
Nr pagini : 320
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 15 - 30 lei pe okazii, 15,75 lei la printre carti, Disponibilitate BCU
pdf pe scribd si aici
Lucrare de sinteza si totodata manual, Stiinta comunicarii este o abordare sistematica a uneia dintre cele mai dinamice discipline moderne, impulsionata permanent de evolutia tehnologica si de curiozitatea omeneasca. Autorii, experti olandezi in domeniu, fara a se lasa contaminati de dogmatisme doctrinare, analizeaza coplesitoarea oferta informationala care ii influenteaza atat pe cei care iau decizii, cat si publicul larg, cititor de presa si telespectator. Cartea se adreseaza specialistilor, jurnalistilor, dar si profanului asaltat de mass-media, care incearca sa se orienteze intr-o lume tot mai lesne manipulabila. Tudor Olteanu, profesor la Universitatea din Amsterdam, ofera o versiune romaneasca adaptata, in mare masura, realitatilor presei scrise si vorbite din Romania.
J. J. van Cuilenburg este profesor la Universitatea din Amsterdam, unde preda un curs despre media management si politici de comunicare. Conduce sau supervizeaza numeroase proiecte de cercetare
Cuprins:
Studiu introductiv de Tudor Olteanu 5
Depasirea starii de incomunicare 5
Deschidere si restrangere 7
Teorie si aplicatie 11
Sinteza si manual 16
1. COMUNICARE SI INFORMATIE: DEFINIREA CONCEPTELOR 23
1.1. Comunicarea: o definitie 23
1.2. Conceptul de "informatie" 25
1.3. Valoarea informatiei 27
1.4. Comunicarea in masa, comunicare publica 35
1.5. Matricele circulatiei ingormationale 39
1.6. Economia comunicarii, a informatiei si a interesului 41
1.7 Stiinta comunicarii 45
Note 47
2. INFORMATIILE IN SOCIETATEA INFORMATIONALA 51
2.1. Conceptul de societate informationala 51
2.2. Societate industriala vs. societate informationala 57
2.3. Tehnologia informationala: automatizare, informatizare si digitalizare 60
2.4. Publicul in societate informationala: modificarile ofertei si cererii de informatii 64
2.5. Suprainformatizarea si informatizarea oarba 71
2.6. Societatea informationala si cateva din temele sale 75
2.7. Marele public si societatea informationala 77
2.8. Tehnologie, societate informationala si stiinta comunicarii 79
Note 79
3. ADMINISTRAREA INFORMATIEI 87
3.1. Consideratii preliminare 87
3.2. Definitrea termenilor 88
3.3. Management 89
3.4. Management informaţional 94
3.5. Structura organizaţională şi prelucrarea informaţiei 97
3.6. Comunicarea organizaţională 100
3.7. Elaborarea sistemelor informaţionale 104
3.8. Determinarea necesarului informaţional 108
3.9. Modelele de decizie 110
Note 111
4. ANALIZA MESAJELOR: ANALIZA DE CONŢINUT 114
4.1. Ştiinţa comunicării ca studiu empiric 114
4.2. Analiza de conţinut — o definiţie 115
4.3. Analiza de conţinut, o scurtă retrospectivă 117
4.4. Finalitatea analizei şi domeniile de aplicaţie 120
4.5. Fazele de analiză 123
4.6. Două teme: „manifest vs latent" şi „cantitativ vs calitativ" 127
4.7. Analiza aserţiunilor evaluative a lui Osgood: o paradigmă innoitoare 129
4.8. Text şi discurs: analiza structurilor discursive 131
4.9. Dificultatea şi uşurinţa de a citi: lizibilitatea ca obiect de cercetare 137
4.10. Analiza de conţinut şi aspectele decizionale 141
4.11. Analiza cu ajutorul calculatoarelor 145
Note 149
5. COMUNICARE ŞI LIMBAJ 153
5.1. Limbajul, un subiect uitat 153
5.2. Extensiune şi intensiune: ce inseamnă „democraţie"?. 153
5.3. Disputa dintre realism/esenţialism şi nominalism 157
5.4. Semnificaţia semnificaţiei: semantica 160
5.5. Denotaţie şi conotaţie 163
5.6. Strategia semantică şi persuadarea 168
5.7. Limbaj şi gandire 175
5.8. Limbă, societate şi ideologie 177
5.9. Limbaj şi politică: semantica politică 178
Note 182
6. SELECŢIA ŞTIRILOR: PROCESUL ŞI CONSECINŢELE SALE 186
6.1. Introducere 186
6.2. Ce devine „ştire"? Procesul de selectie 187
6.3. Studiul procesului de selectie. Cateva exemple 191
6.4. Spre o abordare integrantă a procesului de selectie 199
6.5. Realitatea şi imaginea ei mediatică 203
Note 208
7. MASS-MEDIA SI INFLUENŢA LOR 213
7.1. Introducere 213
7.2. Receptorul ca obiectiv: microefectele 216
7.3. Microefectele şi raza de actiune mediatică 218
7.4. Efectele la micronivel: interpretare şi prelucrare 224
7.5. Microefectele: abordarea din unghiul teoriei „utilizare şi satisfactie" 235
7.6. Societatea ca obiectiv: macroefectele 240
7.7. Studiul integrant al efectelor 247
Note 250
8. MEDIA IN VIAŢA PUBLICĂ 253
8.1. Introducere 253
8.2. Responsabilitatea socială 253
8.3. Mass-media şi functiile lor sociale 255
8.4. Pluriformitatea socială 260
8.5. Pluriformitatea mediatică 263
8.6. Criteriile pluriformitătii mediatice: reflectare şi deschidere 266
8.7. Reflectare şi deschidere in ştirile politice 268
8.8. Reflectare şi deschidere in comentariile politice 270
8.9. O cercetare asupra pluriformitătii mediatice 273
8.10. Media in economia de piată 275
8.11. Concentrarea presei 277
8.12. Dinamica pietei 280
8.13. Media şi statul 282
8.14. Media şi politica mediatică. Epilog 286
Note 287
Bibliografie 290
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu