28/01/2023

STIINTA COMUNICARII

Autor: J. J. van Cuilenburg
Editura Humanitas
Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 1998, 2001, 2004
Editia a III-a rev.
Editia originala: Communicatiewetenschap
Traducerea Tudor Olteanu
ISBN 973-28-0832-2
Nr pagini : 320
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 15 - 30  lei pe okazii, 15,75 lei la printre carti,  Disponibilitate BCU
                                       pdf pe scribd  si aici

        Lucrare de sinteza si totodata manual, Stiinta comunicarii este o abordare sistematica a uneia dintre cele mai dinamice discipline moderne, impulsionata permanent de evolutia tehnologica si de curiozitatea omeneasca. Autorii, experti olandezi in domeniu, fara a se lasa contaminati de dogmatisme doctrinare, analizeaza coplesitoarea oferta informationala care ii influenteaza atat pe cei care iau decizii, cat si publicul larg, cititor de presa si telespectator. Cartea se adreseaza specialistilor, jurnalistilor, dar si profanului asaltat de mass-media, care incearca sa se orienteze intr-o lume tot mai lesne manipulabila. Tudor Olteanu, profesor la Universitatea din Amsterdam, ofera o versiune romaneasca adaptata, in mare masura, realitatilor presei scrise si vorbite din Romania.

        J. J. van Cuilenburg este profesor la Universitatea din Amsterdam, unde preda un curs despre media management si politici de comunicare. Conduce sau supervizeaza numeroase proiecte de cercetare

Cuprins:

Studiu introductiv de Tudor Olteanu 5
Depasirea starii de incomunicare 5
Deschidere si restrangere  7
Teorie si aplicatie  11
Sinteza si manual  16

1. COMUNICARE SI INFORMATIE: DEFINIREA CONCEPTELOR 23
1.1. Comunicarea: o definitie  23
1.2. Conceptul de "informatie"  25
1.3. Valoarea informatiei  27
1.4. Comunicarea in masa, comunicare publica  35
1.5. Matricele circulatiei ingormationale  39
1.6.   Economia comunicarii, a informatiei si a interesului  41
1.7 Stiinta comunicarii  45
Note  47

2. INFORMATIILE IN SOCIETATEA INFORMATIONALA  51
2.1. Conceptul de societate informationala  51
2.2. Societate industriala vs. societate informationala   57
2.3. Tehnologia informationala: automatizare, informatizare si digitalizare  60
2.4. Publicul in societate informationala:  modificarile ofertei si cererii de informatii  64
2.5. Suprainformatizarea si informatizarea oarba  71
2.6. Societatea informationala si cateva din temele sale  75
2.7. Marele public si societatea informationala  77
2.8. Tehnologie, societate informationala si stiinta comunicarii 79
Note  79

3. ADMINISTRAREA INFORMATIEI  87
3.1. Consideratii preliminare  87
3.2. Definitrea termenilor  88
3.3. Management  89 
3.4. Management informaţional   94 
3.5. Structura organizaţională şi prelucrarea informaţiei   97 
3.6. Comunicarea organizaţională  100 
3.7. Elaborarea sistemelor informaţionale   104 
3.8. Determinarea necesarului informaţional   108 
3.9. Modelele de decizie   110 
Note   111 

4. ANALIZA MESAJELOR: ANALIZA DE CONŢINUT  114 
4.1. Ştiinţa comunicării ca studiu empiric   114 
4.2. Analiza de conţinut — o definiţie   115 
4.3. Analiza de conţinut, o scurtă retrospectivă   117 
4.4. Finalitatea analizei şi domeniile de aplicaţie  120 
4.5. Fazele de analiză   123 
4.6. Două teme: „manifest vs latent" şi „cantitativ vs calitativ"   127 
4.7. Analiza aserţiunilor evaluative a lui Osgood: o paradigmă innoitoare   129 
4.8. Text şi discurs: analiza structurilor discursive   131 
4.9. Dificultatea şi uşurinţa de a citi: lizibilitatea ca obiect de cercetare   137 
4.10. Analiza de conţinut şi aspectele decizionale   141 
4.11. Analiza cu ajutorul calculatoarelor  145 
Note   149 

5. COMUNICARE ŞI LIMBAJ   153 
5.1. Limbajul, un subiect uitat   153 
5.2. Extensiune şi intensiune: ce inseamnă „democraţie"?.   153 
5.3. Disputa dintre realism/esenţialism şi nominalism  157 
5.4. Semnificaţia semnificaţiei: semantica  160 
5.5. Denotaţie şi conotaţie   163 
5.6. Strategia semantică şi persuadarea  168 
5.7. Limbaj şi gandire   175 
5.8. Limbă, societate şi ideologie  177 
5.9. Limbaj şi politică: semantica politică   178 
Note   182 

6. SELECŢIA ŞTIRILOR: PROCESUL ŞI CONSECINŢELE SALE   186 
6.1. Introducere  186 
6.2. Ce devine „ştire"? Procesul de selectie  187 
6.3. Studiul procesului de selectie. Cateva exemple   191 
6.4. Spre o abordare integrantă a procesului de selectie   199 
6.5. Realitatea şi imaginea ei mediatică  203 
Note   208 

7. MASS-MEDIA SI INFLUENŢA LOR  213 
7.1. Introducere  213 
7.2. Receptorul ca obiectiv: microefectele  216 
7.3. Microefectele şi raza de actiune mediatică   218 
7.4. Efectele la micronivel: interpretare şi prelucrare   224 
7.5. Microefectele: abordarea din unghiul teoriei „utilizare şi satisfactie"   235 
7.6. Societatea ca obiectiv: macroefectele   240 
7.7. Studiul integrant al efectelor   247 
Note   250 

8. MEDIA IN VIAŢA PUBLICĂ   253 
8.1. Introducere  253 
8.2. Responsabilitatea socială  253 
8.3. Mass-media şi functiile lor sociale  255 
8.4. Pluriformitatea socială  260 
8.5. Pluriformitatea mediatică  263 
8.6. Criteriile pluriformitătii mediatice: reflectare şi deschidere  266 
8.7. Reflectare şi deschidere in ştirile politice   268 
8.8. Reflectare şi deschidere in comentariile politice  270 
8.9. O cercetare asupra pluriformitătii mediatice   273 
8.10. Media in economia de piată  275 
8.11. Concentrarea presei  277 
8.12. Dinamica pietei   280 
8.13. Media şi statul   282 
8.14. Media şi politica mediatică. Epilog  286 
Note   287 

Bibliografie  290 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu