CUM GANDESC OAMENII. Intelegerea mintii si cresterea eficientei in procesul de invatare

Autor: John Dewey
Editura Herald
Colectia Cogito
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: How We Think
Traducerea Ovidiu Morar
ISBN 978-973-111-978-6
Nr pagini : 304
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 39,95 lei la Editura, 35,25 lei la elefant, 37,60 lei la libris

Descrierea editurii:

        Influenta lui John Dewey asupra educatiei si filosofiei americane - si nu numai - ramane incalculabila. Acest volum, la fel de proaspat si inspirator astazi precum a fost la publicarea sa initiala este esential pentru oricine acompaniaza procesul de invatare sau doreste sa-si inteleaga si sa-si dezvolte propriul intelect.

        Cum ajungem sa gandim logic? Cum sa ne educam inteligenta si cum sa atingem succesul in activitatea practica folosindu-ne gandirea in mod eficient? Unul dintre cei mai de seama filosofi ai Americii, John Dewey (1859-1952), reprezentant al unui pragmatism numit „instrumentalism”, a luptat pentru libertatea civila si academica, fondand miscarea Scolii Progresiste si a promovat cu fermitate o abordare stiintifica a dezvoltarii intelectuale. Curiozitatea, jocul, adecvarea cunostintelor la lumea in care traim reprezinta metode care sustin demersul intelectual mult mai mult decat repetarea informatiilor din manual si acumularea excesiva de date.

        Profesorul spune: «Nu va amintiti ce am invatat din manual saptamana trecuta?» in loc sa spuna: «Nu va amintiti un astfel de lucru pe care l-ati vazut sau auzit?» Drept rezultat, sunt construite in scoala sisteme de cunoastere detasate si independente care umbresc din inertie sistemele experientei obisnuite, in loc sa le largeasca si sa le rafineze. Elevii sunt invatati sa traiasca in doua lumi separate, lumea experientei extrascolare si lumea cartilor si a lectiilor. Pe urma, ne intrebam in mod stupid de ce oare ceea ce se studiaza la scoala conteaza atat de putin in afara.”

        „In scoala, acumularea de informatii tinde intotdeauna sa se desparta de idealul intelepciunii sau al bunei judecati. Scopul pare sa fie adesea – mai ales la materii ca Geografia – sa faca din elev ceea ce s-a numit «o enciclopedie a informatiilor inutile». «A acoperi materia» este prima necesitate; educatia mintii, a doua. Gandirea, fireste, nu poate merge in gol: sugestiile si rationamentele pot aparea numai intr-o minte care detine informatii de ordin practic.” (John Dewey)

        John Dewey (1859 -1952) a fost un filozof, psiholog si pedagog american considerat cel mai relevant filosof din tara sa în prima jumătate a secolului XX. A fost unul dintre fondatorii filosofiei pragmatismului și una dintre cele mai reprezentative figuri ale pedagogiei progresiste.  Apartine grupului de psihologie functionalista care a activat la Scoala de la Chicago. Sursa Herald

        La moi au fost traduse:

Democratie si educatie, EDP 1972

Fundamente pentru o stiinta a educatiei, EDP 1992

Experienta si educatie, Editura Universității din București 2021

Scoala si societatea - trei prelegeri. Principiile morale in educatie. Copilul si curriculumul, Pro Universitaria 2022, EDP 1977 sub titlul Trei scrieri despre educatie

Cum gandesc oamenii - Intelegerea mintii si cresterea eficientei in procesul de invatare, Herald 2022

Cuprins:

Prefaţă la noua ediţie 9 

Prefaţă la prima ediţie  11

PARTEA INTAI. PROBLEMA EDUCĂRII GÂNDIRII 

I. CE ESTE GANDIREA ? 15 

I. Diferitele sensuri ale gândirii 15 

II. Factorul central al gândirii 21 

III. Fazele gândirii reflexive 24 

IV. Rezumat 27 

II. DE CE GANDIREA REFLEXIVĂ TREBUIE SĂ FIE UN SCOP EDUCAŢIONAL 29 

I. Valorile gândirii 29 

II. Tendinţe ce necesită reglementări permanente 35 

III. CALITĂŢI INNASCUTE IN EDUCAREA GÂNDIRII 47 

I. Curiozitatea 48 

II. Sugestia 52 

III. Regularitatea 59 

IV. Cateva concluzii despre educaţie 64 

IV. CONDIŢIILE SCOLII SI EDUCAREA GÂNDIRII 67 

I. Introducere: metode si condiţii 67 

II. Influenţa deprinderilor altora 70 

III. Influenţa naturii studiilor 73 

IV. Influenţa scopurilor şi idealurilor curente 76 

PARTEA A DOUA. CONSIDERAŢII LOGICE 

V. PROCESUL SI REZULTATUL ACTIVITĂŢII REFLEXIVE. PROCESUL PSIHOLOGIC SI FORMA LOGICĂ 

I. Gândirea ca eveniment formal şi real  83

II. Educaţia in relaţie cu forma 90 

III. Disciplina si libertatea 97 

VI. EXEMPLE DE INFERENŢA SI TESTARE 103 

I. Ilustrări ale activităţii reflexive 103 

II. Inferenţa necunoscutului 106

III. Gândirea avansează de la o situaţie echivocă la una clară 110 

VII. ANALIZA GANDIRII REFLEXIVE 113 

I. Faptele şi ideile 113 

II. Funcţiile esenţiale ale activităţii reflexive 117 

VIII. LOCUL JUDECAŢII IN ACTIVITATEA REFLEXIVĂ 129 

I. Cei trei factori ai judecăţii 129 

II. Analiza şi sinteza: cele două funcţii ale judecăţii 136 

IX. INŢELEGEREA: IDEILE ŞI SENSURILE 143 

I. Ideile ca sugestii şi conjecturi 143 

II. Lucrurile şi sensurile 147 

III. Procesul prin care lucrurile capătă sens 151 

X. INŢELEGEREA: CONCEPT SI DEFINIŢIE 159 

I. Natura conceptelor 159 

II. Cum apar conceptele 165 

III. Definiţia şi organizarea sensurilor 169 

Xl. METODA SISTEMATICĂ: CONTROLUL DATELOR SI AL DOVEZILOR 175 

I. Metoda ca verificare deliberata a faptelor şi a ideilor 175 

II. Importanta metodei in analiza datelor 178 

XII. METODA SISTEMATICĂ: CONTROLUL RAŢIONAMENTELOR SI AL CONCEPTELOR 189 

I. Valoarea conceptelor ştiinţifice 189 

II. Aplicaţii importante in educaţie: inadecvări caracteristice 192 

XIII. GANDIREA EMPIRICA SI STIINŢIFICA 199 

I. Ce se inţelege prin empiric 199 

II. Metoda ştiinţifică 204 

PARTEA A TREIA. EDUCAREA GANDIRII 

XIV. ACTIVITATEA SI EDUCAREA GANDIRII 215 

I. Stadiul timpuriu de activitate 215 

II. Jocul, munca şi alte forme de activitate inrudite 219 

III. Ocupatii constructive 225 

XV. DE LA CONCRET LA ABSTRACT 229 

I. Ce e concretul? 229 

II. Ce este abstractul?  229

XVI. LIMBAJUL ŞI EDUCAREA GANDIRII 239 

I. Limba ca instrument al gândirii 239 

II. Abuzul de metode lingvistice in educatie 244 

III. Utilizarea limbajului in implicatiile sale educationale 247 

XVII. OBSERVATIA SI INFORMATIA IN EDUCAREA MINTII 255 

I. Natura şi valoarea observatiei 255 

II. Metode şi materiale de observatie in şcoală 260 

III. Comunicarea informatiei 264 

XVIII. REPRODUCEREA INFORMATIEI ŞI EDUCAREA GANDIRII 267 

I. Ideile false despre reproducerea informaţiei 267 

II. Funcţiie reproducerii informaţiei 269 

III. Dirijarea reproducerii informaţiei 275 

IV. Funcţia profesorului 280 

V. AprecIerea 283 

XIX. CATEVA CONCLUZII GENERALE 286 

I. Inconştientul şi conştientul 286 

II. Procesul şi produsul 290 

III. Apropiatul şi indepărtatul 294 

INDEX 299