Autor: Adam Smith
Editura Publica
Colectia Co-lectia de Economie
An aparitie : 2017
Editia I
Editia originala: The Theory of Moral Sentiments
Traducerea Dan Craciun
ISBN 978-606-722-245-6
Nr pagini : 520
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 44 lei la Editura, 43,56 lei la elefant, 44 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf aici
Descrierea editurii:
Descrierea editurii:
Celebru pentru Avuția națiunilor, tratatul său consacrat economiei de piață, Adam Smith a fost considerat mult timp un promotor de frunte al egoismului. Dar, în prima sa carte, Teoria sentimentelor morale, el a cercetat reversul interesului economic egoist: interesul binelui general. Tratatul clasic al lui Smith promovează idei despre altruism, dreptate și simpatie, care au căpătat din nou importanță în afaceri și în politică, oferind o viziune despre responsabilitatea socială care continuă să fie foarte influentă chiar și după 250 de ani de la prima ediție a cărții.
"Teoria sentimentelor morale nu își va pierde niciodată valoarea excepțională și caracterul de actualitate în explorarea înțelegerii dorinței specifice naturii umane, de a face bine prin simpatie și pasiune". – Echipa Marfin Bank
Cuprins:
Cuvantul traducătorului 13
Cuvant inainte 21
PARTEA INTAI . Despre buna-cuviinţa a actiunii
Sectiunea 1. Despre sensul bunei-cuviinte 25
I. Despre simpatie 25II. Despre plăcerea simpatiei reciproce 32III. Despre modul in care judecărn buna-cuviintă sau necuviinta afectelor altor oameni, in functie de acordul sau dezacordul lor cu afectele noastre 36IV. Continuarea acelulasi subiect 41V. Despre virtutile amiabile şi cele vrednice de respect 47
Sectiunea 2. Despre gradatia diferitelor pasiuni care sunt in acord cu buna-cuviintă 53
Introducere 53I. Despre pasiunile de origine trupească 54II. Despre pasiunile care isi au orlgtnea intr-o inclinatie sau deprindere particulară a imaginatiei 60Despre pasiunite nesociale 64IV. Despre pasiunile sociale 71V. Despre pasiunile egoiste 74
Sectiunea 3. Despre efectele prosperităţii şi ale precarităţii asupra judecăţii oamenilor privind buna-cuviintă a actiunii; şi de ce in prima situatie este mai uşor de obtinut aprobarea lor decăt in cea de-a doua 79
I. Despre faptul că, deşi simpatia noastră faţă de măhnirea ornului lovit de necaz este, in general, o senzaţie mai vie decăt simpatia noastră fată de bucurie, intensitatea sa este, de regulă, mult mai mică decăt violenta cu care, in mod firesc, o resimte persoana in cauză 79II. Despre originea ambiţiei şi distincţia rangurilor 87III. Despre corupţia sentimentelor noastre morale, care este prilejuită de această dispoziţie de a-i admira pe cei bogaţi şi putemici şi de a-i dispreţui sau de a nu-i băga seamă pe cei săraci şi de condiţie umilă 101
PARTEA A DOUA . Despre merit şi culpă
Sectiunea 1. Despre sentimentul meritului si al culpei 111
Introducere 111I. Despre faptul că orice acţiune care se vădeste a fi obiectul potrivit al recunoştintei merită o recompensă; si că, in acelasi mod, orice act care se vădeste a fi oblectul potrivit al indignării merită o pedeapsă 112II. Despre obiectele potrivite ale recunostintei ale indignării 115III. Despre faptul că, atunci cănd nu există nici o aprobare a purtării persoanei care aduce un beneficiu, există puţină simpatie cu recunoştinţa celui care il primeşte; şi că, dimpotrivă, atunci cănd nu există nici o dezaprobare a motivelor persoanei care face un lucru rău, nu există niciun pic de simpatie faţă de indignarea celui care l-a suferit 118IV. Recapitulare a capitolelor anterioare 121V. Analiza sentimentului de merit sau de culpă 122
Sectiunea 2. Despre justiţie şi binefacere 128
I. Comparaţie intre aceste două virtuţi 128II. Despre sentimentul dreptăţii sau al remuşcării şi despre conştiinţa meritului 134III. Despre utilitatea acestei alcătuiri a Naturii 139
Sectiunea 3. Despre influenta intămplării asupra sentimentelor omeneşti legate de meritul sau de culpa acţiunilor .149
Introducere 149I. Despre cauzele acestei influenţe a Intămplării 151II. Despre amploarea acestei influenţe a Intămplării 156III. Despre cauza finală a acestei dezordini a sentimentelor 167
PARTEA A TREIA . Despre fundamentul judecaţilor noastre
I. Despre principiul autoaprobării şi al autodezaprobării 175
II. Despre iubirea laudelor şi a indreptăţii lor; şi despre teama de reproşuri şi de indreptătirea lor 179
III. Despre influenţa şi autoritatea conştiinţei 204
IV. Despre natura autoinşelării şi despre originea şi folosul regulilor generale 235
V. Despre influenţa şi autoritatea regulilor generale ale moralităţii şi despre faptul că sunt pe bună dreptate privite ca legi ale divinititatii 242
VI. In ce situaţii simţul datoriei ar trebui sa fie unicul principiu al conduitei noastre; in ce situaţii ar trebui să conlucreze cu alte motive 256
PARTEA A PATRA. Despre efectul utilitaţii asupra sentimentului de aprobare
I. Despre frumuseţea pe care aparenţa de utilitate o conferă tuturor produselor artistice şi despre vasta influenţă a acestei specii de frumuseţe 271
II. Despre frumuseţea pe care aparenţa de utilitate o conferă caracterelor şi acţiunilor oamenilor; şi despre măsura în care percepţia acestei frumuseţi poate fi considerată drept unul dintre principiile originare ale aprobării 282
PARTEA A CINCEA . Despre influenţa datinii şi a modei
I. Despre influenţa obiceiurilor şi a modei asupra ideilor noastre de frumuseţe şi urăţenie 295
II. Despre influenţa obiceiului şi a modei asupra sentimentelor morale 303
PARTEA A ŞASEA . Despre caracterul virtuos
Introducere 323
Sectiunea 1. Despre caracterul individului in măsura in care ii afectează propria fericire; sau despre chibzuintă 325
Sectiunea 2. Despre caracterul individuIui, in măsura in care poate să afecteze fericirea altor oameni 335
Introducere 335I. Despre ordinea in care indivizii ne sunt dati de Natură in grija şi atenţia noastră 336Despre ordinea in care societăţile sunt recomandate de natură altruismului nostru 349III. Despre altruismul universal 360
Sectiunea 3. Despre stapanirea de sine 365
Concluzia părtii a şasea 400
PARTEA A ŞAPTEA . Despre sistemele de filosofie morală
Sectiunea 1. Despre chestiunile care trebuie examinate intr-o teorie a sentimentelor morale 407
Sectiunea 2. Despre diferitele explicaţii privind natura virtuţii 409
Introducere 409I. Despre acele sisteme in care virtutea constă in buna-cuviinţă 410II. Despre acele sisteme care consideră că virtutea constă in chibzuintă 445III. Despre acele sisteme pentru care virtutea constă in altruism 454IV. Despre sistemele licentioase 463
Sectiunea 3. Despre diferitele sisteme care au fost create in legătură cu principiul aprobării 477
Introducere 477I. Despre acele sisteme in care virtutea constă in buna-cuviintă 478II. Despre acele sisteme pentru care raţiunea este principiul aprobării 482III. Despre acele sisteme care fac din sentiment principiul aprobării 487
Sectiunea 4. Despre modul in care diferiţii autori au tratat regulile practice ale moralităţii 497
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu