Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie : 2018
Editia I
ISBN 978-606-28-0698-9
Nr pagini : 210
Format 130 x 200
Anticariat
Editia I
ISBN 978-606-28-0698-9
Nr pagini : 210
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Descrierea editurii:
Descrierea editurii:
Cu toate ca psihologia judiciara este un domeniu relative tanar, dar in plina expansiune mondiala, este imperios necesar de cunoscut totalitatea proceselor cognitive, afective si motivationale care imping o persoana in a incalca normele morale, civile si penale, De asemenea, trebuie cunoscut si comportamentul persoanelor implicate in prevenirea, producerea si solutionarea conflictelor aparute intre ceea ce este „normal” si ceea ce este indezirabil. Aceste conflicte apar atunci cand o persoana se abate de la normele juridice, iar ca orice alta disciplina stiintifica, psihologia judiciara are ca scop predictia, explicarea si preventia comportamentului daunator si nefolositor societatii.
Problemele aduse individului in situatia executarii unei pedepse privative de libertate sunt adesea ignorate, interesul fiind doar de inlaturare din societate a faptuitorului. Felul in care o persoana accepta sau nu accepta, se adapteaza sau nu se adapteaza la noua situatie stresanta are rol hotarator pentru evolutia sa viitoare. Teama societatii fata de delicventa poate duce la ignoranta, la excluziune sociala. Etichetarea sociala este o reactie strict a societatii (a multimii) la criminalitate (Zamfir, 1993) si le este aplica exclusiv acelora care incalca normele sociale fiind calificati ca infractori (Butoi, 2006, p. 347). Actiune ce duce la neintegrare sociala, cauza ce va avea un efect ciclic. Detinutul, acum eliberat, va face aceleasi lucruri care l-au adus in penitenciar prima data, penitenciarul devenind pentru el un loc de refugiu intr-o lume care doreste „eliminarea” lui sociala (Florian, 2001). O lume total diferita, penitenciarul, devine punct de consolare pentru delicventul recidivist. Penitenciarul este un univers, diferit fata de celelalte institutii ale statului, avand scopul primordial reeducarea inadaptatul pentru ca societatea sa se poata dezvolta bazandu-se pe fiecare membru al sau.
Identificarea mecanismelor de coping in mediul carceral ar putea duce la imbunatatirea serviciilor psihologice, sociale si educationale pentru incercarea de a reduce riscul crescut al recidivei din societatea de astazi. Inca de la prima intrare a individului in acest univers, marginalizarea, desocializarea, depersonalizarea si integrarea in sine a culturii penitenciarului favorizeaza cresterea recidivei (Butoi, 2006, p. 347).
Costin Crînguş este licenţiat în psihologie şi absolvent al programului masteral de Psihologie Medico-Legală şi Criminalistică, Evaluare şi Intervenţie în devianţa comportamentală, student al Facultăţii de Drept „Simion Bărnuţiu”, din Sibiu şi Doctorand al Şcolii Doctorale din Timişoara. In prezent este Asistent Universitar al Facultăţii de Ştiinţe SocioUmane, Departamentul de Psihologie.
Cuprins:
Prefaţă 13
Capitolul 1. Delimitarea câmpului cercetării 21
Capitolul 2. Consideraţii şi aspecte teoretice - actualitatea în ştiinţă 27
Capitolul 3. Tipologiile infractorului 37
3.1. Infractorul agresiv sau violent 38
3.2. Infractorul achizitiv 38
3.3. Infractorul caracterial 39
3.4. Infractorul sexual 39
3.5. Infractorul ocazional 40
3.6. Infractorul profesional 41
3.7. Infractorul recidivist 43
3.8. Infractorul ideologic 43
3.9. Infractorul debil mintal 44
3.10. Infractorul alienat 44
3.11. Infracţiunile gulerelor albe 45
Capitolul 4. Teoriile infracţionalităţii 49
4.1. Teoriile psiho-biologice 50
4.1.1. Teoria anormalităţilor biologice 50
4.1.2. Teoria bio-tipologică 52
4.1.3. Teoria genetică 54
4.1.4. Teoria inadaptării bio-psihice 55
4.1.5. Teoria constituţiei criminale 55
4.2. Teoriile psiho-sociale 56
4.2.1. Teoriile asocierilor diferenţiale 56
4.2.2. Teoria conflictelor de culturi 57
4.2.3. Teoria anomiei 58
4.2.4. Teoria interacţionismului social 58
4.3. Teoriile psiho-morale 59
4.3.1. Teoria analitică 59
4.3.2. Teoria criminalului nevrotic 60
4.3.3. Teoria instinctelor 60
4.3.4. Teoria personalităţii criminale 61
Capitolul 5. O perspectivă asupra fenomenului de infracţionalitate 63
Capitolul 6. Modalităţile de coping 69
Capitolul 7. Penitenciarul, mediu patologic? 73
Capitolul 8. Metodologia cercetării - STUDIU DE CAZ 81
8.1. Date anamnestice şi penale 85
8.2. Chestionarele DSQ-60 şi COPE 90
Prezentare şi Descriere. Chetionare folosite 90
8.3. Rezultate şi Interpretare 98
8.4. Probleme întâmpinate pe durata aplicării chestionarelor 119
Capitolul 9. Religia şi subcultura închisorilor 121
Capitolul 10. Religia în închisoare 129
Capitolul 11. Posibilă alternativă a mediului penitenciar - studiu utopic 137
11.1. Istoric Centre de Detenţie 137
11.2. Organizarea teritorială a demersului de restructurare a sistemului judiciar juvenile 139
11.3. Instanţele teritoriale şi Instanţa Supremă 141
11.4. Ofiţerii Corecţionali 146
11.5. Copiii trimişi Caselor Corecţionale 147
11.6. Concluzii 149
Capitolul 12. Fundamentarea unor cercetări viitoare 151
Capitolul 13. Concluzii şi Implicaţii 163
Bibliografie 169
Anexe 185
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu